Pentru că statul nu are bani de investiţii, premierul Emil Boc a găsit soluţia: accelerarea absorbţiei de fonduri europene. Altfel spus, să construim şosele, să reparăm străzile oraşelor şi să băgăm canalizare la sate pe banii UE. Uşor de zis, greu de făcut...

Åži asta pentru că oricât de mult ar vrea primăriile să pună mâna pe banii europeni, eforturile sunt împiedicate de regulile greoaie stabilite chiar de Guvern, dar ÅŸi de lenea funcÅ£ionarilor din ministere. O arată chiar recentul raport înaintat pe 9 august de Prefectura Bihor după ce ÅŸeful Guvernului a cerut situaÅ£ia fondurilor europene din toate judeÅ£ele.

Multe făcute, puţine alese

Din documentul întocmit de Compartimentul de Afaceri Europene ÅŸi RelaÅ£ii InternaÅ£ionale (CAERI) al Prefecturii, pe baza rapoartelor primăriilor ÅŸi serviciilor guvernamentale descentralizate, rezultă un paradox: acestea au atras mai multe fonduri europene înaintea aderării României la UE decât după! ExplicaÅ£ia: înainte de 2007 regulile pentru accesare erau mai simple, iar instituÅ£iile mai implicate. Urmarea? "În Bihor, ca în toată Å£ara, fondurile de preaderare au fost epuizate aproape în totalitate", spune Mircea Moldovan, consilier în cadrul CAERI.

În perioada 2000-2007 administraÅ£iile locale ÅŸi instituÅ£iile descentralizate din judeÅ£ au depus proiecte în cadrul unor programe precum PHARE, de cooperare transfrontalieră, CCES (privind creÅŸterea coeziunii economico-sociale prin realizarea unor centre de afaceri ÅŸi a unor obiective de interes comunitar precum ÅŸcoli, grădiniÅ£e ÅŸi altele), ISPA (pentru modernizarea infrastructurii de mediu ÅŸi urbane, cum ar fi extinderea reÅ£elelor de apă ÅŸi canalizare sau asfaltare de străzi) ÅŸi SAPARD (pe agricultură).

Se poate!

De departe, cea mai activă primărie din judeÅ£ a fost municipalitatea orădeană, urmată de Consiliul JudeÅ£ean (CJ) ÅŸi de primăriile din BeiuÅŸ, Toboliu, Åžimian, Cefa ÅŸi BorÅŸ. Spre exemplu, Primăria orădeană a contractat prin programul ISPA lucrări în valoare totală de 20,6 milioane euro. Din această sumă 13,8 milioane euro au fost alocate din fonduri UE, 6 milioane au fost împrumutate de Compania de Apă Oradea de la BERD iar diferenÅ£a a constituit-o contribuÅ£ia Primăriei. Banii au fost folosiÅ£i pentru reabilitarea ÅŸi extinderea a 64 kilometri de reÅ£ea de apă ÅŸi canalizare, reabilitarea staÅ£iei de epurare a oraÅŸului, construcÅ£ia a trei staÅ£ii de pompare a apelor uzate ÅŸi altele.

"În Bihor au fost depuse ÅŸi acceptate 33 de proiecte în valoare totală de 195 milioane de euro, bani din care s-au făcut în general centre de afaceri dar ÅŸi obiective precum proiectul microhidrocentralei de la Pietroasa sau pregătirea construirii drumului de legătură Cefa-Geszt", spune Mircea Moldovan.

Încep problemele

Odată cu aderarea la UE din 2007, situaÅ£ia s-a schimbat. Åži nu neapărat în bine! Asta deÅŸi fondurile structurale rezervate României au crescut la 13 miliarde euro, bani disponibili până în anul 2013. Fondurile puteau fi accesate pe programe foarte diverse: POSDRU (Programul OperaÅ£ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane), POR (Programul OperaÅ£ional Regional), PODCA (Programul OperaÅ£ional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative), POSCCE (Programul OperaÅ£ional Sectorial pentru CreÅŸterea Competitivităţii Economice), precum ÅŸi programele operaÅ£ionale sectoriale (POS) pe Mediu, Transport, Pescuit ÅŸi altele.

Åži totuÅŸi ritmul de absorbÅ£ie a încetinit. Principalul motiv este că regulile s-au complicat iar derularea proiectelor, care înainte revenea AgenÅ£iei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, a trecut la autorităţile de management din ministere. "Cele mai mari proiecte au fost pe Mediu, valorând în total 50 milioane de euro. Este vorba de ÅŸase proiecte pentru extinderea ÅŸi modernizarea infrastructurii de apă depuse de AsociaÅ£ia de Dezvoltare Intracomunitară Aparegio, Consiliul JudeÅ£ean ÅŸi primăriile Sântandrei, LugaÅŸu de Jos, GiriÅŸu de CriÅŸ ÅŸi Ciuhoi", declară consilierul. Aici treaba a mers bine pentru că primăriile au avut uÅŸa deschisă la Ministerul Mediului, lucru care însă nu s-a mai întâmplat cu celelalte programe.

Pe numărate

Conform spuselor lui Moldovan, pe POSDRU autorităţile locale din Bihor nu au depus niciun proiect. Pe POR au depus 25 de proiecte încă din 2007 din care doar 5 au fost aprobate, abia în 2010. Ele au o valoare totală de 49,47 milioane euro ÅŸi au fost câÅŸtigate de primării din Oradea, Salonta, Valea lui Mihai, Borod ÅŸi BunteÅŸti pentru reabilitări de ÅŸcoli, amenajarea de centre de afaceri, etc.

Pe PODCA s-au depus 16 proiecte, însă numai 5 au fost aprobate, în valoare de 540.000 euro (titulari CJ, primăriile Salonta, AleÅŸd, Marghita, Săcuieni). Pe POSCCE s-au depus 9 proiecte în valoare de 29 milioane euro, în general pentru amenajarea de centre de afaceri (CJ, primăriile Marghita, BeiuÅŸ, AleÅŸd, Pietroasa, Borod) dar ÅŸi pentru sistemul geotermal de încălzire al oraÅŸului BeiuÅŸ.

Pe POS Transport, însă, unde există cele mai mari probleme, Bihorul nu a absorbit nici măcar un eurocent. CJ a depus de un an un proiect pentru modernizarea Aeroportului, în valoare de 30 milioane de euro, însă nici până acum nu a primit un răspuns de la autoritatea de management din Ministerul Transporturilor.

Mai leneÅŸi

Dacă primăriile ÅŸi CJ s-au miÅŸcat, instituÅ£iile descentralizate au obÅ£inut fonduri europene la un nivel aproape nesemnificativ. Până în 2007, doar două au accesat fonduri de preaderare: DirecÅ£ia Ape CriÅŸuri - 806.000 euro pe PHARE ÅŸi Sucursala Bihor a AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru Îmbunătăţiri Funciare - 199.000 euro, pentru revitalizarea turismului în zona de lacuri ÅŸi crânguri Cefa-Inand.

După 2007, dintre serviciile descentralizate care au întocmit fonduri europene se remarcă Inspectoratul pentru SituaÅ£ii de Urgenţă cu 2,1 milioane euro obÅ£inuÅ£i pe POR pentru îmbunătăţirea capacităţii de reacÅ£ie în caz de dezastre. La fel, AgenÅ£ia JudeÅ£eană pentru Ocuparea ForÅ£ei de Muncă a câÅŸtigat 199.000 euro, iar Inspectoratul Åžcolar împreună cu patru instituÅ£ii similare din alte judeÅ£e - 15,42 milioane euro pentru perfecÅ£ionarea cadrelor didactice ÅŸi asigurarea accesului la învăţământ a copiilor din zonele defavorizate.

Care-i buba?

În aprilie 2010 specialiÅŸtii CAERI din Prefectură s-au întâlnit cu reprezentanÅ£ii primăriilor ÅŸi ai instituÅ£iilor descentralizate pentru a afla de ce lucrurile merg încet. Mircea Moldovan spune că în primul rând este vorba de lipsa personalului specializat, precum ÅŸi lipsa de motivare a acestuia. "FuncÅ£ionarii publici nu sunt plătiÅ£i mai bine dacă fac proiecte europene. Doar personalul contractual primeÅŸte 75% în plus la salariu, însă mai mult teoretic". Fenomenul s-a acutizat ÅŸi mai mult după ce în sectorul bugetar salariile au fost reduse cu 25%!

Un alt motiv este costul mare al proiectelor tehnice ÅŸi studiilor de fezabilitate care trebuie depuse odată cu cererile de finanÅ£are, precum ÅŸi faptul că acestea trebuie făcute înainte ca proiectele să fie evaluate. "Mai eficient ar fi dacă întâi s-ar depune o schiţă de proiect pentru evaluare ÅŸi doar după aprobare să fie făcute documentaÅ£ii tehnice. AÅŸa, dacă proiectele sunt respinse, primăriile au cheltuit degeaba pentru documentaÅ£iile tehnice", zice consilierul.

Altă problemă este că aceste studii de fezabilitate au o valabilitate limitată, ceea ce nu e normal deoarece până la evaluare situaÅ£ia din teren se schimbă. De asemenea, e anormal că nu se acceptă avize date direct la nivelul judeÅ£ului de instituÅ£iile descentralizate, cerându-se fără temei ca acestea să fie eliberate de la centru. De pildă, nu e bun avizul de la Inspectoratul Teritorial de Stat în ConstrucÅ£ii ci se cere cel al Inspectoratului General de la BucureÅŸti.

În plus, deÅŸi la proiectele europene bugetele locale trebuie să suporte doar 2% din valoarea acestora (75% fiind acoperită de UE iar diferenÅ£a de CJ sau Guvern), primăriile nu au nici măcar cele două procente necesare. Spre exemplu, Primăria Cefa a depus 6 proiecte, toate aprobate, dar bugetul nu îi permite cofinanÅ£area decât pentru 2.

Pe de altă parte, oricât pare de aberant, intervine ÅŸi tergiversarea anunţării rezultatelor atunci când proiectele sunt acceptate pentru finanÅ£are. Altfel spus, autorităţile de management din ministere "uită" să anunÅ£e titularii că le-au fost aprobate proiectele.

La fel de grotesc e şi faptul că pentru multe proiecte se cer avize pentru a certifica situaţii nerelevante. La construirea unui drum se cere inclusiv avizul Direcţiei Sanitar Veterinare!

Debirocratizare cu piedici

Pentru a pune puÅ£ină ordine în haosul birocratic care domneÅŸte în problema fondurilor europene, specialiÅŸtii CAERI au întocmit chiar ei un proiect finanÅ£at cu 70.000 euro din banii UE, al cărui rol este ca avizele necesare proiectelor pentru toate primăriile din judeÅ£ să fie eliberate la un ghiÅŸeu unic care va funcÅ£iona în cadrul Prefecturii. "Noi înÅŸine am avut probleme cu acest proiect pe care l-am gândit încă de anul trecut ÅŸi care a fost aprobat abia anul acesta", spune Nicoleta Balaci, consilier în cadrul CAERI.

Rolul acestui ghiÅŸeu este de a nu mai pune pe drumuri reprezentanÅ£ii primăriilor care în prezent aleargă după hârtii la instituÅ£iile descentralizate din subordinea Prefecturii, această sarcină fiind preluată de funcÅ£ionarii CAERI care se vor îngriji să obÅ£ină avizele de la: AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului, AdministraÅ£ia Bazinală Ape CriÅŸuri, DirecÅ£ia de Sănătate Publică, DirecÅ£ia Sanitar Veterinară, DirecÅ£ia pentru Cultură ÅŸi Patrimoniul Cultural ÅŸi Inspectoratul pentru Calitatea SeminÅ£elor ÅŸi a Materialului Săditor.

GhiÅŸeul unic va fi deschis în luna septembrie iar la următorul raport privind absorbÅ£ia de fonduri europene ar trebui să se vadă rezultatele. Numai că, din păcate, cea mai mare parte a cauzelor care frânează în prezent aprobarea proiectelor poate fi înlăturată doar de Guvern. Altfel, toate rapoartele vor rămâne apă de ploaie...

"În judeÅ£ul Bihor există primării care nu au întocmit nici un proiect cu finanÅ£are europeană, între care cele din Nucet, Åžtei, VaÅŸcău, Abram, AÅŸtileu, Avram Iancu, Suplacu de Barcău, Tinca, Tărcaia ÅŸi ViiÅŸoara"

Mircea Moldovan

Statisticile oficiale arată că România este singurul membru intrat în UE după 2004 care mai mult contribuie la bugetul comunitar decât reuÅŸeÅŸte să atragă. Å¢ara noastră a înregistrat în perioada 2007-2009 un sold negativ de 455,9 milioane euro. Plăţile făcute către Comisia Europeană în cei trei ani de la aderare se ridică la 3,68 miliarde euro în vreme ce veniturile atrase din fondurile UE post-aderare sunt de doar 3,22 miliarde euro.

În ceea ce priveÅŸte fondurile de coeziune, Uniunea a alocat României în perioada 2007-2009 suma de 8,67 miliarde euro. Autorităţile române ÅŸi Comisia Europeană au aprobat contracte în valoare de 4,93 miliarde euro, reprezentând 56,9% din total, dar România a reuÅŸit să încaseze doar 10,1% din alocările totale, adică puÅ£in peste 867 milioane de euro.