N-o fi Bihorul judeÅ£ul cu cele mai multe atracÅ£ii turistice din Å£ară, însă tot are zone spectaculoase. Că nu le promovăm, e o problemă. Însă că nici nu le îngrijim e de-a dreptul ruÅŸinos.

Un exemplu este acceptul pe care edilii din ÅžuncuiuÅŸ l-au dat unei asociaÅ£ii pentru a organiza un spectacol în gura peÅŸterii Unguru Mare. Norocul naturii este că alte autorităţi au fost pe fază...

PeÅŸtera comorii

Legenda spune că dacii au îngropat o comoară într-o grotă din preajma ÅžuncuiuÅŸului ÅŸi au ascuns intrarea, răsturnând peste ea un munte. Fapt e că, în 1870, doi biologi maghiari, Themak ÅŸi Gerevich, au descoperit actuala peÅŸteră Unguru Mare ÅŸi, odată cu ea, depozite impresionante de ceramică, arme din fildeÅŸ, unelte din os de urs, monede din bronz ÅŸi argint, podoabe, dar ÅŸi rămăşiÅ£e umane.

"E unul din cele mai importante depozite de bronz din Å£ară", precizează Viorel Lascu, preÅŸedintele Centrului pentru Arii Protejate ÅŸi Dezvoltare Durabilă (CAPDD). S-a demonstrat că peÅŸtera a fost locuită încă din epoca neolitică. În plus, este ÅŸi un sit natural protejat, întrucât adăposteÅŸte colonii de lilieci, unii din specii rare.

Muzică pentru lilieci

Edilii din ÅžuncuiuÅŸ ar trebui să îngrijească cavitatea, însă n-o fac. Viceprimarul Viorel BrîndaÅŸ ÅŸi-a dat acordul, fără înÅŸtiinÅ£area nimănui, pentru organizarea, în weekend-ul trecut, chiar în gura de intrare a peÅŸterii, a unui spectacol din cadrul festivalului naÅ£ional de muzică uÅŸoară pentru copii "Suflet de stea".

Miercuri, 25 august, când muncitorii au început montarea scenei, Viorel Lascu a sesizat Garda de Mediu, întrucât Centrul nu are competenÅ£a de a sista astfel de acÅ£iuni. "La momentul controlului, o scenă de lemn amplasată în faÅ£a peÅŸterii era construită în proporÅ£ie de 50%", precizează Călin Mocan, ÅŸeful Gărzii. În plus, la câÅ£iva metri în interior, muncitorii puseseră niÅŸte boxe. Comisarii au dispus oprirea evenimentului în absenÅ£a acordului custodelui, adică CAPDD.

Edili confuzi

Organizatoarea spectacolului, adică preÅŸedinta AsociaÅ£iei "Suflet de Stea" din AleÅŸd, Liana Păcuraru, nu ceruse acordul custodelui, ci doar pe cel al Primăriei. Nici primarul, nici viceprimarul nu i-au pretins mai mult. "Printr-un protocol din 2005, CAPDD ne-a predat peÅŸtera. Noi taxăm intrarea, noi o întreÅ£inem, deci noi suntem custodele", spune primarul Doru Gabor (foto). Iar ca să demonstreze că înÅ£elege importanÅ£a peÅŸterii, vicele BrîndaÅŸ completează că a permis ca pe scenă să se joace doar o piesă de teatru, iar muzică să se pună doar pe scena de pe platoul de vizavi.

Viorel Lascu îi contrazice, însă, pe edili: "Primăria este administrator ÅŸi răspunde de infrastructura turistică, având drepturi asupra amenajării traseului turistic. Decizii privind organizarea de evenimente în vecinătatea peÅŸterii ia custodele". De altfel, Centrul permite de câÅ£iva ani organizarea de petreceri de 1 Mai pe platoul de vizavi de peÅŸteră, nu în vecinătatea imediată a grotei. Varianta lui Lascu e susÅ£inută ÅŸi de Adela Tuduce, consilier în cadrul AgenÅ£iei pentru ProtecÅ£ia Mediului. "PeÅŸtera, chiar dacă se află pe teritoriul primăriei ÅžuncuiuÅŸ, este în custodia CAPDD", explică aceasta.

Uite scena, nu e scena

În ciuda declaraÅ£iei viceprimarului ÅŸi a comisarilor de mediu, Liana Păcurar neagă chiar ÅŸi că ar fi avut vreo scenă în gura peÅŸterii! "A fost un spectacol de folclor, însă pe platoul de vizavi", spune ea, pretinzând că nici n-a primit dispoziÅ£ie de demontare a vreunei scene. "Singura problemă a fost că nu am avut toate hârtiile. Dar le-am obÅ£inut ÅŸi gata", a încheiat subiectul. Nu înainte de a preciza că presa n-ar trebui să fie interesată de problema scenelor, ci de faptul că ea a adus peste 250 de copii în această zonă turistică de care nimeni nu se îngrijeÅŸte.

Pe undeva Păcurar are dreptate. Doar că ÅŸi ea, ÅŸi edilii din ÅžuncuiuÅŸ intră în această categorie, a celor care nu se îngrijesc de monumentele naturale...