Primăria cumpără arbori de miliarde, dar pepiniera RAPAS e crescătorie de gunoaie! (FOTO)

Ar trebui să fie principalul furnizor de material dendrologic pentru plantările de primăvară şi toamnă din Oradea, dar nu este decât o junglă.

Aflată în administrarea RAPAS de ani de zile, pepiniera municipalităţii a ajuns o groapă de gunoi în care, în loc de puieţi, municipalitatea cultivă mizerii, bălării şi boschetari.

Bani aruncaţi

La mijlocul lunii aprilie, municipalitatea orădeană a cumpărat de la o firmă privată 1.200 de puieţi pentru a fi plantaţi în parcurile şi scuarurile din oraş. Contractul a fost semnat în urma unei licitaţii publice, iar afacerea s-a ridicat la nu mai puţin de 150.000 lei. Bani care ar fi putut rămâne în bugetul oraşului dacă şefii Regiei Autonome a Pieţelor Agrement şi Salubritate (RAPAS) şi-ar fi făcut datoria! Asta pentru că Primăria are propria ei plantaţie. Din păcate doar pe hârtie...

RAPAS are în administrare, de ani de zile, grădina dendrologică a oraşului, întinsă pe mai bine de 11.750 metri pătraţi, unde - teoretic - cultivă puieţi. BIHOREANUL a descoperit însă că pepiniera din strada Făgăraşului, din spatele unităţii de jandarmi, este mai mult o groapă de gunoi decât o plantaţie îngrijită. Mărăcinişul a ajuns atât de des încât pare o junglă, iar "puieţii" sunt atât de bătrâni încât la umbra lor, la adăpost de soare şi ploi, şi-au încropit bordeie o mulţime de homleşi.

"Ţara nimănui"

Locuitorii cartierului 22 Decembrie, din vecinătatea pepinierei, se aventurează rar şi doar pentru scurt timp pe terenul acesteia. Deşi proprietatea nu are nici garduri, nici paznici, orădenii preferă să ocolească zona. "Până în urmă cu opt ani aici era o zonă verde unde puteai ieşi la plimbare. Acum e doar o groapă de gunoi în care te încumeţi pe propria răspundere", spune unul dintre locuitorii cartierului. Zona colcăie de boschetari şi de câini vagabonzi atraşi de cuiburile de fazani. "Iarna, zi şi noapte, se ridică coloane de fum de la focurile făcute de persoanele fără adăpost", povesteşte orădeanul.

Codrul de copaci bătrâni care vor mai putea fi relocaţi doar în sobele orădenilor ascunde privirii corturile improvizate din folii de plastic şi saltelele adunate din containerele de gunoi. Boschetarii pot oricând să dea foc locului. N-ar fi prima dată. "Acum doi ani pompierii au venit de două ori în 12 ore pentru a stinge un incendiu. Plopii bătrâni care au fost tăiaţi din oraş au fost aduşi aici. Sunt uscaţi ca iasca şi se aprind foarte uşor", explică bărbatul.

Epavă dendrologică

Grădina oraşului este orice, numai pepinieră nu. Probabil din acest motiv nu are nici măcar tăbliţă la intrare. Majoritatea copacilor au fost lăsaţi în plata Domnului să îmbătrânească năpădiţi de buruieni şi gunoaie. Ca de altfel toată incinta! Pepiniera nu are gard de ani de zile, vechile sere au rămas fără pereţi şi fără geamuri, iar puţurile de alimentare cu apă, din care s-ar fi putut iriga materialul săditor, au pereţii surpaţi şi sunt acoperite de mizerii.

Până şi puţinii puieţi rămaşi sunt prăduiţi. Grădina e plină de pâlcuri de copăcei scoşi din rădăcini şi lăsaţi să se usuce pe jos. În timp ce ar putea înverzi parcurile şi insulele de pământ din marea de beton a oraşului...

"Sunt mizerii"

Inclusiv reprezentanţii RAPAS recunosc starea jalnică în care se află fosta plantaţie. "Sunt mizerii, într-adevăr, pentru că de 20 de ani nu am reuşit să eradicăm fenomenul homleşilor. Incinta ar trebui îngrădită şi păzită, dar nu avem fonduri", spune directorul tehnic al RAPAS, Bimbo Szuhai Tibor (foto), cel care răspunde de pepinieră.

Directorul afirmă că la ultimele două razii făcute anul acesta în colaborare cu Poliţia au fost identificate şi trimise la azilul de noapte nu mai puţin de 14 persoane fără adăpost. Parte dintre acestea au revenit însă la colibele lor.

În ceea ce priveşte "îmbătrânirea" pepinierei, Bimbo zice că fenomenul durează de ani de zile. "Începând cu anii '90 aici s-au făcut plantări la comanda Primăriei şi a altor clienţi, iar când a venit vremea livrărilor puieţii nu au mai fost luaţi, aşa că au rămas acolo". Astăzi, ajunşi la maturitate, copacii nu mai pot fi replantaţi. Problema e însă că nici măcar puietul existent nu a fost valorificat şi zace în bălării. "Anul trecut am livrat gratuit orădenilor, la cererea Primăriei, 30.000 de bucăţi de gard viu şi circa 12.000 de arbori şi arbuşti. Nu ştiu care e motivul pentru care în pepinieră sunt copăcei dezgropaţi şi lăsaţi să se usuce, dar o să verific", promite Bimbo.

Fără scăpare

Conform viziunii conducerii RAPAS, pepiniera pare sortită părăginirii. Cu trei angajaţi câţi are, nu va fi niciodată mai bine îngrijită, iar regia nu ştie de unde să scoată bani pentru investiţii. "Am luat în calcul varianta de a amenaja aici fie o grădină botanică în colaborare cu Universitatea, fie un parc din fonduri europene. Dar din păcate nici Universitatea nu are bani, iar fondurile europene vin greu", spune directorul.

Deşi ar putea livra oraşului inclusiv puieţi de Prunus Laurocerasus, cum sunt cei cumpăraţi de Primărie pentru scuarul din Bulevardul Dacia cu sute de lei bucata, grădina oraşului are prea puţine şanse să mai devină vreodată dacă nu o afacere, măcar un parc decent. "Noi am putea cumpăra puieţi, i-am planta, i-am înmulţi şi i-am creşte, dar dacă peste doi sau trei ani, când ajung la maturitate, nu sunt preluaţi, n-am făcut nimic. Rămân şi îmbătrânesc aici", spune Bimbo.

Aşa cum au îmbătrânit deja păduri întregi de arţari, tuia şi pini. Din indolenţa de zece ani a conducerii municipalităţii şi a regiei...

SUTA DE EURO
453
lei fără TVA a costat fiecare puiet de prun cumpărat de Primărie de la o firmă privată, deşi municipalitatea are propria pepinieră

ABANDONAT
Istorie făcută cioburi

Odată cu pepiniera RAPAS, e lăsat de izbelişte şi unul din cele mai importante situri arheologice ale oraşului, aflat în incinta plantaţiei. Aici au fost descoperite la sfârşitul anilor '90 urmele aşezării Bolonia, adiacente vechii Cetăţi a Oradiei, menţionate documentar în secolul XIII.

Arheologii au dezgropat atunci mormintele unui cimitir din secolele XVI-XVII, rămăşiţele unui bordei şi clădiri din lemn. Săpăturile au scos la iveală unelte cum ar fi un ciocănel de argintar, piese de tâmplărie, chei şi lacăte, cahle de sobe şi cioburi de vase ceramice (foto). Deşi existenţa cimitirului ar putea dezvălui elemente inedite despre Evul Mediu orădean, săpăturile au fost abandonate la începutul anilor 2000 din lipsă de fonduri. Între timp, situl se deteriorează încet dar sigur. Odată cu pepiniera...