Crăciun Leucea, şeful Poliţiei Comunitare: "Nu suntem o structură de bătăuşi!"

Crăciun Leucea, directorul Poliţiei Comunitare, are aerul războinic al unui Buddha tibetan. Biroul său aduce cu o catedră pe care odihnesc un DEX de ediţie recentă, un volum din "Istoria Secretă a Lumii" de Jonathan Black şi un glob pământesc.

Muchia unei genţi diplomat dă conturul lângă care, aliniat perfect, un pix ieftin dă onorul unei coli albe de format A4. General în rezervă, directorul îşi însoţeşte explicaţiile cu mici desene şi face uneori pauze de efect: "Urmăriţi-mă o clipă cu privirea, să vă explic..."

Banii nu sunt totul!

- Cum a reuşit primarul Ilie Bolojan să vă convingă să renunţaţi la o pensie bănoasă de general pentru un salariu mult mai mic, de funcţionar public?

- Mărturisesc că nu domnul primar Bolojan m-a convins, Guvernul mi-a impus această situaţie. Când am înfiinţat Poliţia Comunitară n-am prevăzut că va trebui să aleg între pensie şi salariu. În ianuarie 2009, când a apărut Ordonanţa de Guvern, eram la început de drum. Am urmat adagiul care spune că "cine nu ştie să piardă nu va aprecia victoria". Nu pot să vă spun cât am pierdut în bani, dar am să vă spun în procente. Întâi am pierdut cam o treime, apoi s-au diminuat salariile cu 25% şi am pierdut în total jumătate din venituri.

-  Era Poliţia Comunitară chiar necesară? De ce nu e suficientă Poliţia statului?

- Descentralizarea administraţiei publice locale este un proiect european, iar crearea autonomiei locale se subsumează acestui proiect. Angajamentele domnului primar Ilie Bolojan vizează şi asigurarea ordinii şi liniştii publice a cetăţenilor. Or, nu poţi să-i ceri unui om ceva dacă nu-i oferi şi pârghii. Curentul a venit însă din vest, unde există poliţie naţională şi poliţie locală şi trebuia să se întâmple şi la noi. Vorba lui Dan Puric, "să ne lăsăm gândiţi de gândirea altora".

Poliţişti cu studii

- Câţi poliţişti comunitari are Oradea şi cum au fost selectaţi?

- În prezent avem 62 de funcţionari publici, din care 57 în zona de execuţie. Media de vârstă este de 31 de ani. 23 sunt cu studii superioare şi 39 cu studii medii. Calitatea numărul unu pe care am căutat-o a fost să fie o persoană care ştie să comunice excelent, verbal, în scris şi nonverbal. Dau o speţă: "Descrieţi o maşină!". Candidatul care venea în faţa comisiei şi întreba "Ce anume să vă povestesc?" era clar că nu s-a aplecat asupra subiectului. I-am preferat pe cei care aveau o topică, "vă descriu un camion, este de culoarea verde, are numărul...", pe cei care puteau să prezinte în trei cuvinte elementele definitorii. Apoi au fost testul psihologic, verificarea fizică şi medicală. Candidatul mai trebuia să cunoască Oradea, judeţul Bihor, să cunoască bunele maniere, să se poată exprima într-o limbă străină, engleza, franceza sau maghiara. Şi bineînţeles, să ştie Legea poliţiei comunitare, Legea funcţionarului public, Legea administraţiei publice locale şi altele. Prefer ca poliţiştii comunitari să nu iasă pe teren decât să iasă nepregătiţi. Mai bine să previn o greşeală decât să o repar...

- Ce competenţe au poliţiştii comunitari?

- În codul european de etică al poliţistului local acesta are trei atribuţiuni de bază: veghează la păstrarea legalităţii, ajută persoanele aflate în nevoie, sprijină cetăţenii în relaţionarea cu instituţiile statului. După domeniile subsumate avem responsabilităţi pe linia ordinii şi liniştii publice, pe linia pazei bunurilor materiale, în domeniul siguranţei publice, în domeniul construcţiilor, pe linia protecţiei mediului, a controlului comercial, a evidenţei persoanelor şi altele.

De speriat

- Ce rol au "mascaţii", trupa de intervenţie a Poliţiei Comunitare?

- Atunci când acţionăm pentru eradicarea cerşetoriei sau suntem chemaţi la manifestaţii, trebuie să avem o ţinută adecvată. Mascaţii, cum le spune lumea, intervin însă doar pentru etalarea putinţei de a interveni, pentru descurajare. Arma noastră este comunicarea. Nu suntem o structură de bătăuşi, nici o structură aducătoare de venit la bugetul public. Suntem o structură aducătoare de spirit civic, de normalitate...

- Ce rol are Poliţia Ecologică şi cum acţionează?

- Poliţia Ecologică verifică salubrizarea străzilor, urmăreşte menţinerea curăţeniei, dacă se ridică, se transportă şi se depozitează la locurile stabilite deşeurile menajere, asigură igienizarea malurilor cursurilor de apă, veghează la executarea deratizării, dezinsecţiei, veghează la combaterea poluării fonice, veghează ca orădenii să aibă contracte de salubrizare, şi multe altele. La cererea domnului primar, am făcut 800 de notificări către asociaţiile de locatari să ne înştiinţeze dacă operatorul de salubritate nu îşi face datoria.

- Câţi orădeni nu au contracte de salubritate?

- La început nu aveau decat jumătate. Acum nu ştiu exact, dar în ultimele două luni am luat stradă cu stradă şi, confruntând situaţia pe care o are RER-ul despre numărul de persoane din fiecare imobil cu cea de la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor, îi identificăm pe cei fără contracte de salubrizare. În ultima lună am determinat 400 de persoane să îşi încheie contracte.

Sunaţi aici!

- Ce fel de probleme pot să reclame orădenii Poliţiei Comunitare şi în ce mod?

- Orice chestiune, de la firul de curent căzut, capacul de canal lipsă, becul ars de pe stâlp, câinele comunitar, maşina abandonată, neîntreţinerea spaţiului verde sau cearta între vecini... Orădenii pot suna direct la dispeceratul Poliţiei Comunitare, care funcţionează nonstop la telefonul 0259.969 sau pe telefonul verde 0800.800.518.

- Consilierul local Daniel Vulcu reclama într-o şedinţă că orădenii sunt agresaţi de cerşetori pe Corso. Unde sunt poliţiştii comunitari de pe strada Republicii?

- Este adevărat, mai avem şi bucle comportamentale înscrise pe traiectoria noastră de acţiune. O vorbă spune că "vai de voi, oamenii, când toţi vă vor vorbi de bine", iar alta că "succesul degradează pentru că nu mai ai posibilitatea să te înalţi". Mă deranjează că am primit astfel de semnale, dar mă şi bucură pentru că reacţia cetăţenilor este una firească. Din acest motiv am constituit o entitate de 8 agenţi care gestionează numai această problemă. După terminarea utilităţilor de pe Gutemberg, Poliţia Comunitară va putea face consiliere cu aceste persoane, aşa că nu vor mai avea timp de cerşit...

Atenţie, filmăm!

- Unde sunt poliţiştii comunitari care au grijă de promenada de pe malul Crişului Repede? În amonte de podul Dacia sunt bănci rupte, coşuri de gunoi sparte, stâlpi de iluminat rupţi...

- În iulie am organizat acolo 10 nopţi de pânde. Nu pot să spun însă că dacă am avea încă 100 de oameni nu s-ar mai întâmpla asta. În timp ce noi supraveghem un tronson, s-ar putea să se producă distrugeri în altă parte. Din acest motiv vom instala camere pe Calea Averescu. În termen de-o lună o să normalizăm situaţia acolo şi în 5 parcuri, printre care Liniştei, 1 Decembrie şi 22 Decembrie. Cu siguranţă vom găsi pe cineva pe care să-l responsabilizăm de tot ce s-a întâmplat. Vom mai pune în oraş 12 camere de luat vederi în zonele vitale: pe bulevardul Republicii pentru cerşetori, în Centrul Civic pentru supravegherea traficului, în bulevardul Dacia, de-a lungul scuarului, pentru cei care traversează neregulamentar...

- Câte maşini ridică zilnic Poliţia Comunitară şi care sunt zonele preferate?

- Poliţia Comunitară nu ridică maşini, acestea sunt ridicate de o echipă mixtă formată din reprezentaţi ai AIO şi ai Poliţiei municipiului, dar după noua lege această atribuţie va reveni poliţiei locale. Noi blocăm cam 5-10 maşini pe zi.

Piloşi degeaba

- Câte telefoane primiţi pe zi ca să eliberaţi maşinile piloşilor?

- În medie primesc până în 5 telefoane, dar ieri, de exemplu, n-am primit nici unul. Probabil nu ştie lumea că am revenit din concediu... Eu cred că atitudinea cea mai descurajatoare faţă de aceste telefoane o are domnul primar: nu m-a sunat niciodată pentru nimeni! Mai primesc şi eu telefoane, dar nu am absolut nicio putere asupra a ceea ce face agentul în teren. Procesele verbale, notificările, constatările, toate sunt înseriate. Nu pot să intervin. Pot eventual să pun din buzunar banii de amendă.

- Câţi orădeni au contestat procesele verbale ale Poliţiei Comunitare în acest an?

- Mi-am interzis categoric să acţionăm sărind peste etapa de prevenţie, care durează cam o lună şi jumătate. După aia este etapa de somaţie, tot în scris, şi abia apoi am trecut la procese verbale. Anul acesta s-au adunat cam 2.000 de procese verbale, din care sunt contestate 400. Majoritatea sunt orădeni care au fost surprinşi aruncând chiştoace pe stradă. Amenda este bună, dar o contestă pentru că e mare, 500 de lei. Dar dacă ar fi mică n-ar fi bună!

Orădenii, o "nelinişte acţională vie"

- Cât de adevărată este legenda despre poliţistul comunitar care a redactat un proces verbal despre un câine comunitar şchiop ridicat din oraş în termenii "animalul este avariat în partea stângă faţă..."?

- Probabil era un câine comunitar mecanic, kamikaze... Oricum, e un semnal bun când apar bancuri pe seama unei structuri. Înseamnă că este vie şi funcţionează. Mă voi uita la toate procesele verbale să văd dacă există. Poate fi o legendă fabricată, poate nici măcar la nivelul municipiului Oradea, ci translatată la noi, dar eu o iau ca atare...

- Ca militar aţi călătorit mult. Cum vedeţi Oradea în comparaţie cu alte oraşe? Dar pe orădeni?

- Oradea o văd ca fiind un oraş cu reprezentare de simbol, este poarta de intrare dinspre vest spre România, cu valenţe autentic europene. Orădenii se constituie într-o nelinişte acţională vie într-o zonă liniştită. Merită a fi gratulaţi. Au şarmul propriu, spiritul propriu şi mândria de a fi orădean. Cred că acestea vin din trecut şi vor dura peste vreme...

Bihorean de origine, Crăciun Leucea, a fost vreme de 12 ani general de armată. Ofiţerul s-a cunoscut cu primarul Ilie Bolojan la Bucureşti, în vremea când acesta era secretar general al Guvernului, şi în 2008 a acceptat oferta de a înfiinţa Poliţia Comunitară din Oradea.

Leucea a fost recomandat de cariera militară: comandant de mare unitate de vânători de munte cu responsabilităţi operaţionale pe Carpaţii Orientali, comandant al Garnizoanei Miercurea Ciuc, şef de Stat Major al Corpului de Armată Timişoara şi locţiitor al comandantului în Corpul Operaţional pe relaţia cu NATO.