Compania de Afaceri Oranj: Greii PDL şi-au tras prima felie din proiectul Aparegio

Cel mai amplu proiect din istoria Companiei de Apă Oradea, vizând extinderea reţelelor de apă şi canalizare în judeţul Bihor, abia lansat, ridică deja mari semne de întrebare privind termenul şi modul în care va fi dus la capăt.

Din costul total, de aproape 103 milioane euro, primele 3 milioane au şi fost rezervate unui trio de firme de consultanţă în spatele cărora se află lideri PDL abonaţi la fondurile europene dirijate prin Ministerul Mediului, începând cu fostul ministru Sulfina Barbu şi şeful Gărzii de Mediu Silvian Ionescu şi continuând cu foşti directori din acelaşi Minister.

"Băieţii deştepţi" vor conduce afacerea din Bihor prin intermediul unui inginer care a prejudiciat Compania într-un proiect anterior, în care a avut grijă ca, în loc să pună la plată firma angajată de CAO pentru modernizarea Staţiei de epurare, aceasta să-şi primească toţi banii, chiar dacă a lucrat cu întârziere şi de mântuială. Iar cum năravul din fire n-are lecuire, cine garantează că la proiectul aflat acum în bloc-start va proceda altfel, adică nu va favoriza firmele în dauna Companiei orădene?...

Scop nobil

Pentru extinderea şi modernizarea în următorii 4 ani a reţelelor de apă şi canalizare în 12 localităţi bihorene, Comisia Europeană a aprobat astă-primăvară, în cadrul programului Aparegio, un proiect de 102,97 milioane euro al cărui beneficiar e CAO, operatorul local de servicii de apă şi canalizare urmând să devină, după implementarea proiectului, operator regional la nivelul judeţului.

Conform schemei de finanţare, cea mai mare parte a sumei - 63,53 milioane euro - este asigurată de UE prin Fondul de Coeziune, bugetul de stat contribuind cu 9,71 milioane euro prin Ministerul Mediului, CAO cu 28,22 milioane euro din fonduri proprii şi credite bancare, iar Consiliul Judeţean Bihor şi Consiliile Locale Oradea, Nojorid, Biharia, Sântandrei, Girişu de Criş, Oşorhei, Tinca şi Beiuş cu 1,49 milioane euro.

La încheierea proiectului, reţeaua de apă potabilă va fi extinsă cu aproape 125 kilometri, iar cea de canalizare cu aproape 160 kilometri, în plus urmând să fie construite mai multe staţii de tratare şi de pompare a apei potabile, precum şi de epurare a apelor uzate.

Şase! Bătaie pe consultanţă

Ca în orice asemenea proiect, primul pas făcut de CAO ca beneficiar a fost să organizeze o licitaţie pentru alegerea firmei care să presteze aşa-numita asistenţă tehnică pentru managementul proiectului, adică a celei care va veghea la respectarea ad literam a contractelor pe care Compania urmează să le încheie cu firmele de construcţii care vor executa lucrările propriu-zise.

Cum criza a subţiat piaţa, iar suma ce revine managerului unui asemenea proiect nu e deloc neglijabilă, era de aşteptat ca la competiţie să se prezinte mai mulţi ofertanţi. Ceea ce s-a şi întâmplat, de procedura lansată în luna februarie interesându-se şase grupuri de firme: Inocsa Ingenieria SL Spania, Filiala România, în asociere cu Ecoterra Bucureşti (a cărei ofertă a fost să facă dirigenţia de şantier contra a 7,71 milioane lei fără TVA), Hill International în asociere cu Allplan Proiect şi Proiect Consulting (care a cerut 7,78 milioane lei), Blom România în asociere cu Interdevelopment şi KVB Economic Filiala Cluj-Napoca (9,46 milioane lei), Louis Berger Bucureşti în asociere cu Safege Nanterre Franţa şi Tractebel Engineering (9,74 milioane lei), Mott Mac Donald Limited în asociere cu RomCapital Invest (10,02 milioane lei) şi Ingenierurbo Vossing GmbH Germania (11 milioane lei).

Cu restricţii sau cu dedicaţie?

Deşi caietul de sarcini a fost publicat conform legii, atât prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cât şi în Jurnalul UE, contractul pare să fi fost predestinat unor firme dinainte stabilite. Iar asta deoarece l-au redactat consultanţi angajaţi de acelaşi Minister al Mediului din care provin, cum se va vedea mai jos, şi câştigătorii licitaţiei, regrupaţi azi ca oameni de afaceri.

Potrivit caietului de sarcini, ofertanţilor CAO li s-a pretins condiţia de a fi administrat anterior alte lucrări similare, ceea ce era normal, dar cu menţiunea ca aceste lucrări să fi avut o valoare similară celei din proiectul Aparegio, adică de minim 3 milioane euro. Cum patru asocieri de firme nu au îndeplinit a doua condiţie din simplul motiv că în trecut au executat lucrări mai ieftine, ele au fost excluse din start, iar în competiţie au mai rămas doar asocierile Louis Berger-Safege Nanterre-Tractebel Engineering şi Blom România-Interdevelopment-KVB.

Evident că unele din firmele excluse au depus contestaţii, dar CNSC (Comisia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor) le-a respins, aşa încât ulterior Comisia de evaluare numită de managerul CAO a avut undă verde la "alegerea" câştigătorului.

În cor

Evaluarea Comisiei CAO a fost, însă, o simplă formalitate. Atunci când au "cântărit" cele două oferte rămase, toţi cei 13 membri ai Comisiei au acţionat ca la comandă. Astfel, în cazul asocierii conduse de firma franceză, cei 13 au dat, fiecare, aceeaşi notă, de fix 72,02 puncte din 100 posibile, fără ca niciunul să fi considerat că asocierea merita, de pildă, 72,01 sau 72,03 puncte.

La fel s-a întâmplat şi în cazul asocierii conduse de Blom, astfel că fiecare din cei 13 evaluatori a dat aceeaşi notă - 94,31 din 100 puncte posibile - fără ca vreunul să se abată măcar cu o fracţiune de punct de la nota dată, teoretic independent, de ceilalţi 12 colegi. Ca urmare, punctajul final al evaluării a fost cel previzibil: 72,02 puncte pentru Louis Berger-Safege-Tractebel, şi 94,31 puncte pentru Blom-Interdevelopment-KVB.

Cum a fost posibil ca 13 oameni să aprecieze absolut identic şi la virgulă cele două oferte? "Dubla unanimitate poate fi explicată numai prin faptul că punctajul care trebuia dat fiecărei firme era dinainte stabilit", a explicat pentru BIHOREANUL o sursă din Companie, care a făcut o comparaţie elocventă: "E ca şi cum la Bac, lucrarea unui elev ar fi corectată de 13 profesori, şi toţi i-ar da fix aceeaşi notă, la sutime, fără ca măcar unul să se fi gândit că lucrarea merită altă notă, diferită cu măcar o sutime de punct".

Firme cu acoperire

Suspiciunea că oferta Blom-Interdevelopment-KVB a fost dinainte aleasă e întărită de un detaliu esenţial: în spatele fiecăreia din aceste trei firme se află politicieni de vârf şi foşti înalţi funcţionari din Ministerul Mediului, structura guvernamentală prin care e coordonat proiectul Aparegio în întreaga ţară, şi fiecare firmă a mai obţinut şi în trecut contracte cu cântec, la limita sau dincolo de limitele legii.

Astfel, Blom România, care se prezintă ca subsidiara unei companii olandeze, nu e altceva decât noua faţă, "rebranduită" în 2009, a unei firme din Târgovişte, specializate în lucrări de cadastru, geodezie, cartografie, urbanism şi proiectare de drumuri. Firma îl are administrator pe Ionuţ Săvoiu, fost şef al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, iar ca director general pe Silviu Stoica, fost şef al Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial Mediu şi fost director general al Direcţiei pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Mediului.

Stoica a fost silit să demisioneze în 2009, ca urmare a unui imens scandal de corupţie, după ce s-a descoperit că a patronat încheierea unui contract ilegal, în valoare de 958.000 euro, cu o firmă din Ploieşti, Ars Advertising. Şi nu e o simplă speculaţie de presă, ci un fapt constatat de o instituţie a statului, ANRMAP (Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice) stabilind că documentaţia semnată de Stoica fusese elaborată astfel încât "câştigătoare să fie oferta cea mai dezavantajoasă pentru autoritatea contractantă", adică pentru Minister. Aşa stând lucrurile, oare Blom va fi mai grijulie cu banii CAO, dacă nu a fost cu cei ai Ministerului?...

PNL-ist pedelizat

Nici a doua firmă din asociere nu este ieşită din spuma mării. Interdevelopment SRL, specializată în consultanţă în afaceri, servicii în domeniul infrastructurii de mediu şi consultanţă în programe de tip SAPARD, PHARE şi ISPA, este deţinută, cu 60% din acţiuni, tot de un "băiat deştept" din branşă, Mihai Cozariuc. La fel ca Silviu Stoica de la Blom, şi patronul Interdevelopment a condus o direcţie din Ministerul Mediului, şi anume Direcţia de Integrare Europeană, Proiecte şi Programe Europene, fiind responsabil cu programul ISPA sub ministeriatul PDL-istei Sulfina Barbu (foto).

Lansat în politică în Timiş, unde a fost consilier judeţean liberal între 1996-2000, Cozariuc s-a afirmat ulterior la Bucureşti. După plecarea din Minister, pe "modelul Blom", a pus mâna şi el pe o mulţime de contracte grase, toate în legătură cu mediul, precum cele pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în Dâmboviţa (numai aici valoarea contractului fiind de 8,8 milioane euro) şi Teleorman, ori cele pentru alcătuirea planurilor de gestiune a deşeurilor în Arad şi Bacău.

Securist capitalist

Cea mai controversată firmă din asociere e, însă, KVB Economic Filiala Cluj-Napoca SRL, controlată de fostul ministru Sulfina Barbu şi de şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu (foto), proprietari "la vedere" ai 69% din acţiuni până în 2009, an după care le-au transferat unor aghiotanţi. Sulfina Barbu s-a lansat cu ajutorul lui Traian Băsescu care, când era primar general al Capitalei, a pus-o la şefia Direcţiei de Mediu a Primăriei Bucureşti, iar apoi, când a ajuns preşedinte, a pus-o ministru. Silvian Ionescu a fost până în 1989 ofiţer în Ministerul de Interne, trimis cu misiune în Belgia, unde Băsescu conducea reprezentanţa Navrom din Anvers.

Firma controlată de cei doi mai e legată de numele lui Băsescu şi în cazul controversatului om de afaceri Costică Costanda, căruia fostul primar general îi retroceda Parcul Bordei, iar KVB îi întocmea raportul de mediu pentru a transforma spaţiile verzi în cartier de lux. Luna trecută, întrucât Consiliul General s-a opus acordării autorizaţiei de construcţie, Costanda a primit o despăgubire-record, de 165 milioane euro. Aceeaşi KVB a determinat un scandal şi în perioada când primar general era alt lider PDL, Adriean Videanu, firma Sulfinei Barbu şi a lui Silvian Ionescu încheind cu Apa Nova Bucureşti un contract de consultanţă fără licitaţie, în dispreţul legii.

În fine, KVB a mai încheiat un contract "magic", pentru consultanţă în beneficiul Petrom, deşi ambii acţionari erau în conflict de interese, conducând structuri ale statului care trebuiau să verifice conformarea companiei petroliere la normele de mediu. De altfel, contractul a făcut recent obiectul unei anchete a Agenţiei Naţionale de Integritate, clasate însă fără a fi soluţionate în niciun fel.

Singura consecinţă a fost doar că firma KVB a fost transformată în societate pe acţiuni "la purtător", pentru a se pierde urma proprietarilor. Mai pe româneşte, a fost pasată unuia din oamenii de încredere ai lui Silvian Ionescu, Răzvan Stan, fost consilier pe probleme de mediu al primarului sectorului 3 Bucureşti, Liviu Negoiţă, omul pe care preşedintele Băsescu l-a vrut premier al României în 2009.

Cum e turcu-i şi pistolu'

Ca şi cum nu era de ajuns că managementul Aparegio a fost încredinţat unor firme din "sistemul ticăloşit", cireaşa de pe tort e că acestea au angajat la Oradea, ca lider al echipei de consultanţi, persoana cea mai puţin indicată să garanteze că proiectul se va derula corect şi la timp.

Nu de alta, dar orădeanul Ştefan Crăciun (foto), cel care va coordona proiectul din partea asocierii Blom-Interdevelopment-KVB, a mai fost consultant într-un proiect anterior al CAO, derulat în programul ISPA, pentru extinderea şi modernizarea Staţiei de epurare a apelor uzate. Iar proiectul care a costat 11 milioane euro şi care a fost finalizat abia astă-primăvară deşi trebuia încheiat în 2007, s-a soldat cu un dublu eşec, tehnic şi financiar, Compania pierzând 2 milioane euro prin neîncasarea sumelor datorate ca penalităţi de către firma care a executat lucrările prost şi cu întârziere, cu largul concurs al consultantului Crăciun.

BIHOREANUL a mai prezentat recent cazul, precum şi faptul că singura consecinţă a fost şicanarea şi, în cele din urmă, la începutul acestei luni, concedierea singurului angajat al Companiei care a semnalat faptul că dirigintele de şantier a "ţinut cu ursul".

Dărnicie cu sens unic

Eşecul proiectului ISPA a început în 2004, când CAO a licitat întâi consultanţa şi apoi execuţia lucrărilor la Staţia de epurare, contractul pentru dirigenţia de şantier revenind firmei germane GKW-POYRY, iar cel pentru execuţie unei alte firme germane, PWT. Problema e că Ştefan Crăciun a încălcat flagrant obligaţia de a fi echidistant în relaţia dintre CAO şi PWT, neglijându-şi îndatoririle faţă de Compania orădeană, dar dovedind exces de zel în protejarea constructorului german. În 2008, când PWT deja depăşise cu un an termenul prevăzut în contract pentru finalizarea lucrărilor, Crăciun a ignorat pur şi simplu somaţia Oficiului de Plăţi din cadrul Ministerului Finanţelor de a calcula penalităţile ce trebuia plătite de firma germană.

Ulterior, fiindcă GKW a renunţat la contractul de consultanţă cu CAO, Crăciun a preluat dirigenţia de şantier în numele propriei firme, Actam SRL. Iar toamna trecută, când lucrările încă trenau, în loc să facă demersurile pentru penalizarea PWT, i-a cerut inginerului de proiect desemnat de Companie, Alexandru Avram, să-şi pună semnătura pe ultima factură pe care CAO o mai avea de plătit firmei germane, în valoare de 502.000 euro, reprezentând garanţia de bună execuţie a unor lucrări din 2009. Asta deşi fusese înştiinţat de Avram că o parte a lucrărilor au numeroase deficienţe, exemplul cel mai grav fiind că motoarele de cogenerare a electricităţii pe baza biogazului rezultat din procesarea nămolurilor de la Staţia de epurare s-au defectat imediat după punerea în funcţiune, iar PWT a refuzat să facă remedierea cu toate că instalaţia era în garanţie.

Lăsat să plece

Dovedind că lucrarea a fost prost executată şi că firma a depăşit cu mult termenul prevăzut în contract, inginerul Avram i-a cerut consultantului Crăciun să facă demersurile birocratice pentru ca PWT să fie sancţionată cu contravaloarea deficienţelor (de aproximativ 1 milion euro) şi, în plus, să-i fie aplicate şi penalităţile de întârziere (de 1,1 milioane euro). Dar, în loc să se achite de formalităţile fără de care banca la care PWT constituise garanţia de bună execuţie şi la care depozitase şi contul cu suma penalităţilor de întârziere, Crăciun a refuzat, motivând că, în mod formal, contractul pe care firma sa îl încheiase cu CAO nu era denumit expres ca fiind unul de consultanţă, ci ca de "prestări servicii".

Aşa că, invocând acest artificiu, care i-a fost permis şi de conducerea Companiei, a cerut şi obţinut, de pe o zi pe alta, rezilierea contractului. Urmarea? Rămasă fără consultant, CAO nu a mai putut revendica nici garanţia de bună execuţie, nici penalităţile de întârziere, deoarece procedura care reglementează contractele cu fonduri europene prevede că doar consultanţii pot face revendicările în numele beneficiarilor.

Restul e tăcere

Încercările insistente ale BIHOREANULUI de a lămuri cum de licitaţia pentru managementul uriaşului proiect de 103 milioane euro a fost încredinţată tocmai "băieţilor deştepţi", iar aceştia l-au găsit ca lider al echipei de consultanţă taman pe cel care a mai păgubit o dată CAO şi care, tocmai de aceea, trebuia pus pe "lista neagră" a tabloului de consultanţi, astfel încât să nu mai poată prejudicia măcar o vreme Compania, s-au lovit de refuzul protagoniştilor, la fel de insistent, de a oferi chiar şi cea mai mică explicaţie. Interpelat pentru a spune cine şi pentru ce merite l-a "racolat" din partea firmelor bucureştene, Ştefan Crăciun a declarat că nu doreşte să facă niciun comentariu, iar managerul CAO, Ovidiu Gavra (foto), s-a dat "lovit" timp de două zile în care reporterul a făcut anticameră ore întregi la biroul său.

Şi tăcerea, însă, e tot un fel de răspuns, care arată că sub masca unui proiect care ar trebui să ducă la creşterea confortului abonaţilor CAO, conducerea Companiei plăteşte, cu bună-ştiinţă, un tribut reprezentanţilor "sistemului ticăloşit". Cât despre aceştia, faptul că îşi aleg colaboratorii nu pe criteriul onestităţii ci, dimpotrivă, după disponibilitatea de a închide ochii la nereguli, pe bună dreptate se poate presupune că urmăresc aceleaşi scopuri, de a sifona o cât mai mare parte din uriaşele sume puse la bătaie...

PROIECT FĂRĂ PRECEDENT
103 milioane euro pentru 12 localităţi

Proiectul Aparegio pentru extinderea sistemelor de apă şi canalizare în Bihor a fost aprobat de Comisia Europeană la 5 aprilie, iar contractul de finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Mediu a fost semnat între Ministerul Mediului şi CAO la 18 aprilie. De proiect vor beneficia 245.000 de locuitori din cele 12 localităţi bihorene în care va fi implementat, adică Oradea, Beiuş, Tinca, Oşorhei, Alparea, Fughiu, Nojorid, Biharia, Sântandrei, Palota, Girişu de Criş şi Tărian.

În ce priveşte reţelele de apă potabilă, vor fi înlocuite 56,8 kilometri de conducte, vor fi construite încă 122,9 km de conducte noi, două staţii de pompare, şapte staţii de tip hidrofor şi patru staţii de tratare a apei. Pe partea de canalizare, vor fi înlocuite 34,1 kilometri de conducte, iar reţeaua va fi extinsă cu alte 158,2 km de conducte, urmând să fie construite încă 24 de staţii de pompare şi două staţii de epurare a apelor uzate.

La lansarea proiectului, pe 28 iunie, primarul Oradiei, Ilie Bolojan, care conduce şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio (adică structura formată din cele 12 oraşe şi comune), a declarat că în acest an se vor desfăşura licitaţiile pentru cea mai mare parte a lucrărilor din Oradea, pentru cealaltă parte licitaţiile urmând să aibă loc în primăvara anului viitor. În urma implementării proiectului, gradul de acoperire cu servicii de apă în Oradea va creşte de la 91,5% la 99,6%, iar cel de asigurare a serviciilor de canalizare va creşte de la 83% la 98,9%.