Hotărât lucru, Universitatea din Oradea mai are mult până să scape de porecla de "Sorbonică".

O nouă dovadă, dacă mai era nevoie, e păţania profesorului Dinu Drăgan, antrenor emerit de atletism, aflat de peste trei ani în proces cu ÅŸefii Universităţii, care l-au pensionat nelegal, pentru tupeul de a fi denunÅ£at impostura unuia dintre preferaÅ£ii clanului conducător. Asta după ce aceiaÅŸi ÅŸefi s-au folosit de numele său pentru a obÅ£ine acreditarea unui masterat la Facultatea de Sport, unde profesorul era titular...

"Veteran" indispensabil

Folosit ÅŸi abandonat. AÅŸa se simte profesorul Dinu Drăgan, unul din cei mai prestigioÅŸi antrenori de atletism pe care i-a avut Oradea, angajat la Facultatea de EducaÅ£ie Fizică ÅŸi Sport de la înfiinÅ£area acesteia, în 1964, în cadrul fostului Institut Pedagogic. Pe 1 octombrie 2007, Drăgan împlinea 65 de ani, atingând limita de vârstă pentru pensionare, dar a fost rugat să rămână în activitate chiar de conducerea facultăţii, girată atunci de actualul prorector Iacob HanÅ£iu (foto). Potrivit legii, îi putea fi prelungit anual contractul de muncă, până la 70 de ani, cu aprobarea Consiliului facultăţii ÅŸi a Senatului universităţii.

"Dacă m-aÅŸ fi pensionat, ARACIS (n.r. - AgenÅ£ia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior) nu ar fi acreditat masteratul la sporturi individuale, pe de o parte întrucât eu eram titularul catedrei, iar pe de alta fiindcă, prin plecarea mea, facultatea nu mai îndeplinea condiÅ£ia să aibă minim 20% profesori ÅŸi conferenÅ£iari din totalul cadrelor titulare. Ca urmare, am dat curs solicitării decanului", spune Drăgan. Zis ÅŸi făcut. Åži-a depus cererea la Consiliu, care a aprobat-o, Senatul consfinÅ£ind, la rându-i, decizia.

Gură-spartă

Anul următor, pentru că încă era în putere ÅŸi facultatea nu angajase alt profesor care să asigure îndeplinirea criteriilor ARACIS, Drăgan a vrut să-ÅŸi mai amâne pensionarea cu încă un an. La fel ca prima oară, ÅŸi-a dus o cerere la facultatea al cărei decan devenise, între timp, profesorul Octavian Bâc. Dar, surpriză, de data asta cererea avea să-i fie blocată. Nici aprobată, nici refuzată, ci pur ÅŸi simplu oprită la nivelul Catedrei de discipline sportive, astfel încât hârtia n-a mai ajuns la Consiliul facultăţii ÅŸi la Senat, cum cerea legea.

Cum s-a petrecut ÅŸmecheria ÅŸi mai ales de ce, povesteÅŸte profesorul. "În perioada în care mi-am depus cererea de prelungire pentru anul universitar 2008-2009, la facultate se afla o comisie ARACIS care evalua specializarea de Kinetoterapie în vederea acreditării unei linii de masterat. Un prieten din BucureÅŸti, sportiv celebru, al cărui nume nu pot să-l divulg, era la mine în vizită ÅŸi, tot sporovăind, am ajuns ÅŸi la chestiunea Kinetoterapiei. Fiindcă unul dintre membrii Comisiei ARACIS îi era, la rându-i prieten, amicul l-a sunat de pe mobilul meu ÅŸi l-a avertizat să fie atent la evaluare, având în vedere cine era Vasile Marcu, cunoscut ca un tip plin de diplome fără acoperire", spune Drăgan.

A doua zi, la facultate, zarvă mare: decanul Bâc l-a chemat în birou ÅŸi l-a luat la rost de ce îl "denigrează" pe prietenul său, Marcu, cerându-i totodată să-ÅŸi retragă cererea, fiindcă nu i-o va aproba. "I-am explicat lui Bâc că am aceeaÅŸi părere, că Marcu ÅŸi-a câÅŸtigat titlurile nelegal ÅŸi i-am atras atenÅ£ia că, indiferent ce cred eu despre acesta, ceea ce vrea el să facă cu cererea mea era un abuz, deoarece nu decanul aprobă sau respinge prelungirea activităţii unui cadru didactic, ci Consiliul facultăţii".

Aranjat în culise

Profesorul afirmă că, în schimbul retragerii cererii, Bâc i-a oferit varianta să-l păstreze ca profesor asociat, ceea ce ar fi însemnat să câÅŸtige aceeaÅŸi sumă de bani. Dar în acelaÅŸi timp ar fi însemnat ÅŸi ca el să-ÅŸi facă "mea culpa" faţă de Marcu ÅŸi să nu-i mai conteste competenÅ£ele. "Era un ÅŸantaj, iar eu nu am vrut să cedez ÅŸantajului. Legea era de partea mea, iar tot ce am spus despre Marcu era adevărat. A fost un apropiat al clanului Maghiar, a ajuns conferenÅ£iar, doctor în ÅŸtiinÅ£e ÅŸi profesor fără să îndeplinească condiÅ£iile legale, ÅŸi tot nelegal conducea ÅŸi Departamentul de Pregătire ÅŸi PerfecÅ£ionare a Cadrelor Didactice", spune Drăgan.

Cert e că, după refuzul de a-ÅŸi turna cenuşă-n cap, profesorul a fost înlăturat de-a binelea din facultate ÅŸi din Universitate. Cererea sa a fost supusă la vot în cadrul Catedrei de discipline sportive, unde rezultatul i-a fost defavorabil. Ulterior, decanul a anunÅ£at Departamentul de Resurse Umane al Universităţii, iar rectorul Cornel Antal i-a cerut lui Drăgan să-ÅŸi facă dosarul de pensionare. "Am cerut audienţă la Antal, ca să-i explic ce greÅŸeală face, dar nu m-a primit. Nu mă mir. Păi, nu e Antal moÅŸtenitorul lui Maghiar? În comunism nu era Bâc secretar PCR pe facultate, iar Marcu pe Institut? Tot ei ne conduc, ÅŸi tot ei fac legea ÅŸi acum. Cum să-ÅŸi schimbe mentalitatea că, dacă dai într-unul, dai în toÅ£i, ÅŸi că dacă dai în ei, dai în Universitate?", spune profesorul.

Justiţie aservită?

Întrucât respingerea cererii sale a făcut-o Catedra, nu Consiliul ÅŸi Senatul, astfel că decizia nu avea nicio valoare legală, Drăgan a deschis un proces împotriva Universităţii încă din 2008, cerând anularea ei, dar a avut parte, la Tribunal, de o sentinţă defavorabilă. "Câtă vreme în instanÅ£ele din Bihor influenÅ£a cadrelor de la Universitate se face simÅ£ită de fiecare dată când e vorba de interesele decanilor, prorectorilor ÅŸi rectorilor, chiar decanul Facultăţii de Drept fiind magistrat, nu mi-am făcut mari speranÅ£e că voi câÅŸtiga. TotuÅŸi, nu pot să nu mă revolt când văd că judecătorii nu Å£in cont de o chestiune simplă ÅŸi clară", spune Drăgan.

NemulÅ£umit, profesorul vrea să continue procesul, la Curtea de Apel. Mai ales că are încă un atu: raportul de evaluare al facultăţii întocmit de ARACIS continuă să-l includă ca profesor titular. "Dacă am fost pensionat forÅ£at, măcar să nu se mai folosească de numele meu. În condiÅ£iile în care situaÅ£ia facultăţii nu mai corespunde cu cea consemnată de ARACIS în urmă cu patru ani, corect ar fi ca nici masteratul acreditat datorită prezenÅ£ei mele în organigrama facultăţii să nu mai funcÅ£ioneze", zice Drăgan.

Sfat prietenesc

Abordat de BIHOREANUL, rectorul Cornel Antal s-a "scos" din problemă cu o explicaÅ£ie sumară: "Eu am dat credit actelor venite de la facultate, nici nu-l cunoÅŸteam prea bine pe domnul Drăgan. Nu pot eu să ÅŸtiu ce se întâmplă la fiecare facultate".

În ce-l priveÅŸte pe decanul Octavian Bâc (foto), acesta recunoaÅŸte că la ARACIS figurează ÅŸi acum, ca titular la Catedra de discipline sportive, tot Dinu Drăgan, dar susÅ£ine că neconcordanÅ£a dintre raportarea din 2007 ÅŸi realitatea de acum nu e relevantă. "La data obÅ£inerii acreditării, domnul Drăgan era titular, deci nu am făcut o raportare falsă", spune Bâc, trecând însă sub tăcere că regulile ARACIS impun ca acreditarea să fie menÅ£inută doar atâta vreme cât datele din raportul de evaluare rămân neschimbate, iar proporÅ£ia profesori plus conferenÅ£iari faţă de restul cadrelor didactice se menÅ£ine în limitele de 20%-80%. Raport care, după pensionarea lui Drăgan, nu mai există, numărul de profesori ÅŸi conferenÅ£iari fiind mai mic decât cincimea prevăzută de lege.

Cât despre acuza de ÅŸantaj, Bâc nici nu se sinchiseÅŸte. "Un ÅŸantaj trebuie dovedit, ÅŸi mă îndoiesc că domnul Drăgan poate dovedi aÅŸa ceva. Eu nu i-am impus să-ÅŸi retragă cererea de prelungire a activităţii, ci doar i-am dat un sfat prietenesc, spunându-i că nu va fi aprobată. Åži nici n-a fost", spune decanul, adăugând că Drăgan "putea să plece la pensie frumos, ca toată lumea, nu cu tam-tam". Ca ÅŸi cum în Universitate asta ar fi cheia succesului: să nu te "iei" de prietenii ÅŸefilor, iar dacă Å£i se face o nedreptate să respecÅ£i legea tăcerii...

Vasile Marcu (foto) a fost vehement contestat ÅŸi în urmă cu cinci ani, de către un grup de universitari autointitulat "Armaghedon 13", format din tineri asistenÅ£i ÅŸi preparatori, care arătau, cu acte, că ÅŸi-a construit carieră prin fraudă.

Marcu a absolvit Facultatea de EducaÅ£ie Fizică din BucureÅŸti în 1968 ÅŸi secÅ£ia de psiho-pedagogie specială a Facultăţii de Istorie-Filozofie din Cluj, la fără frecvenţă, în 1974. ObÅ£inută cu note de 5, 6 ÅŸi 7, Marcu ÅŸi-a folosit a doua diplomă pentru a deveni nelegal, în 1990, conferenÅ£iar în Pedagogie. Unul din membrii comisiei care l-a examinat atunci, Petre PuÅŸcaÅŸ, nota că Marcu nu avea calificarea necesară pentru acest grad didactic, dar referatul a fost pur ÅŸi simplu ignorat de Teodor JurcuÅ£, pe atunci decan, acum prorector. Mai mult, deÅŸi trebuia să deÅ£ină titlul de doctor în ramura de ÅŸtiinţă corespunzătoare postului sau într-una înrudită ÅŸi să prezinte o listă de lucrări de specialitate publicate, Marcu avea să scoată prima lucrare de pedagogie abia în 1996.

Ulterior, a urcat în ierarhie până la treapta cea mai înaltă tot printr-un ÅŸiretlic, obÅ£inând în 1995 transformarea gradului de conferenÅ£iar într-unul de profesor printr-o dispoziÅ£ie directă a protectorului său, rectorul Teodor Maghiar. Odată uns profesor, Marcu a fost numit ÅŸi ÅŸef al Departamentului de Pregătire ÅŸi PerfecÅ£ionare a Personalului Didactic, deÅŸi legea impunea ca funcÅ£ia să fie ocupată prin concurs. Solicitat de BIHOREANUL să se justifice, Marcu afirma atunci că a fost singurul cadru care îndeplinea condiÅ£ia de bază, aceea de a fi profesor sau conferenÅ£iar în pedagogie. Adică tocmai gradele obÅ£inute cu cântec.