Marcel BoloÅŸ a fost singurul director care ÅŸi-a dat demisia pe vremea primarului Petru Filip, pe când era ÅŸef peste AdministraÅ£ia Imobiliară. A construit Orăşelul Copiilor în jumătate de termen ÅŸi Bazinul Olimpic la preÅ£ de două. A fost singurul candidat din lume care a apărut în poza de grup de pe posterele electorale doar cu capul.

Nominalizat subit în 2008 pe listele PDL pentru Consiliul Local, BoloÅŸ a trebuit adăugat din Photoshop pe afiÅŸe, pentru ca apoi să se retragă tot brusc, înainte de alegeri. În mandatul lui Bolojan, care l-a păstrat mizând pe inteligenÅ£a sa, a înfiinÅ£at DirecÅ£ia de Dezvoltare Durabilă aducând, surprinzător, mulÅ£i bani europeni pentru oraÅŸ. Pentru ca apoi să ÅŸocheze din nou, anul trecut, când s-a hirotonit preot, devenind primul director care este ÅŸi conferenÅ£iar universitar cu două doctorate, ÅŸi expert contabil, ÅŸi popă din istoria oraÅŸului...

Demisie cu repetiţie

- O vreme aÅ£i fost candidatul PDL pentru funcÅ£ia de consilier local urmând să fiÅ£i numit city manager dacă Mihai Groza câÅŸtiga Primăria. De ce aÅ£i abandonat?

- De fapt, prima experienţă cu o demisie am avut-o în 2007. M-am prezentat la primarul Petru Filip ÅŸi i-am spus că eu plec. Motivul era simplu: îmi asumasem termenul de 1 iunie ca Orăşelul Copiilor să fie gata ÅŸi nu aveam sprijinul instituÅ£ional să îmi respect promisiunea. Demisia a fost un lucru prin care am încercat să-l forÅ£ez să mă sprijine. Am reuÅŸit, am revenit asupra actului, iar lucrarea a fost gata la timp. La demisia din partid nu am mai revenit însă. Pe 2 aprilie 2008 am intrat în politică iar pe 28 aprilie 2008 am ieÅŸit pentru că nu aveam aceeaÅŸi gândire cu preÅŸedintele PDL Bihor, Petru Filip. Dumnealui, mai experimentat, era adeptul paÅŸilor mărunÅ£i, iar eu, aflat la început, doream ca lucrurile să se petreacă cât mai rapid. A încercat să mă convingă să rămân dar nu a făcut presiuni asupra mea. Partidul era foarte supărat pe mine, la modul legitim, pentru că din cauza asta a pierdut procente. Mi-a fost greu, mi-am auzit tot felul de vorbe, dar nu regret ieÅŸirea din politică. La fel cum nu regret nici plecarea de la AdministraÅ£ia Imobiliară Oradea...

- La AIO aveaÅ£i pâinea ÅŸi cuÅ£itul în domeniul imobiliar. Vi s-a oferit ÅŸpagă când eraÅ£i director?

- Nu comentez (râde).

- După ce Ilie Bolojan a câÅŸtigat alegerile nu v-aÅ£i temut că o să vă dea afară?

- Ba da. Era o temere firească, fiindcă am fost membru PDL, apoi m-am retras, iar poziÅ£ia mea faţă de partid politic era neclară. Am apreciat însă la domnul Bolojan faptul că a lăsat deoparte acest lucru. Nu m-a întrebat niciodată nimic pe tema asta. De fapt, pe 21 august 2008 m-am ÅŸi prezentat la primar ÅŸi i-am spus că eu la AIO nu mai am ce să caut ÅŸi dacă vrea să se mai folosească de experienÅ£a mea de 18 ani în administraÅ£ie să mă folosească la proiectele europene. AÅŸa am început activitatea de la zero în DirecÅ£ia de Dezvoltare Durabilă.

Filip "birocratul"

- AÅ£i lucrat atât sub Filip cât ÅŸi sub Bolojan. Care sunt plusurile ÅŸi minusurile fiecărei administraÅ£ii?

- În perioada primarului Filip, Oradea a demarat primele proiecte pe utilităţi. Atunci a început să fie prioritară reabilitarea reÅ£elelor de apă ÅŸi termie ÅŸi am fost primul oraÅŸ care am îndrăznit să ia împrumuturi pentru modernizarea de străzi. Asta nu trebuie uitat! Minusurile sunt că poate trebuia să avem mai multă deschidere faţă de investitori. E important să avem utilităţi făcute, dar dacă nu avem un mediu de afaceri solid nu putem merge înainte. Nu putem să trăim numai din fiscalitate, din impozitele ÅŸi taxele adunate de la populaÅ£ie. Trebuie să asigurăm o dezvoltare pentru mediul de afaceri. La fel, trebuia să fim atenÅ£i la birocraÅ£ia excesivă. Dacă omul a intrat în instituÅ£ie ÅŸi l-am plimbat cu o cerere prin 10 birouri, era de aÅŸteptat să aibă o stare de nemulÅ£umire.

Bolojan "dictatorul"

- Åži ce se întâmplă acum, în mandatul primarului Bolojan?

- Acolo unde e mai multă ordine, lucrurile merg mai rapid. E un progres vizibil pe partea de reabilitare străzi, pe partea de parcări, pe partea de zone verzi, pe partea de curăţenie, la fel cum este vizibil progresul pe domeniul de infrastructură pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Dar nu aÅŸ vrea să Å£in partea vreunui mandat. Sunt ÅŸi lipsuri! Poate că uneori comunicarea între conducere ÅŸi aparatul propriu nu este cea mai bună, deciziile nu sunt explicate iar noi ajungem să nu le înÅ£elegem. Spre exemplu, amânarea licitaÅ£iei pentru atragerea unui partener privat care să construiască o clinică de oncologie în curtea Spitalului Municipal este o decizie pe care eu personal n-am înÅ£eles-o. Poate că are o justificare, dar cel puÅ£in nouă nu ne-a fost comunicată. Desigur, ca funcÅ£ionar nu poÅ£i să fii revoltat. Decizia aparÅ£ine primarului. El are un mandat din partea orădenilor ÅŸi el va da seama în faÅ£a lor.

- Acestea sunt singurele minusuri ale actualei administraţii?

- Ar mai fi ceva, dar nu e vorba de un minus, ci doar de o abordare diferită a problemelor. Domnul primar susÅ£ine că oraÅŸul nu trebuie implicat în multe activităţi economice. Eu spun că dimpotrivă. Cu cât avem mai multe activităţi economice, cu atât degrevăm mai mult omul de fiscalitate. Spre exemplu, ultima dată m-am luptat pentru construcÅ£ia pe fonduri europene a unei staÅ£ii de transformare în parcul industrial care să aparÅ£ină însă oraÅŸului. De ce? Pentru că produce anual 500.000 de euro pentru oraÅŸ. Mi-a trebuit mult timp ca să îl conving pe primar că este o oportunitate. Sunt ÅŸi alte exemple prin care putem face ÅŸi noi bani, nu să aÅŸteptăm tot timpul impozite ÅŸi taxe. Compania de Apă are un milion de euro profit. Dacă investim în Electrocentrale, care astăzi este falimentară, nu spun că va aduce profit, dar măcar nu va mai înghiÅ£i fonduri. Mai sunt OTL, pieÅ£ele ÅŸi multe altele...

Euro pentru Oradea

-Dacă aţi fi primar, ce priorităţi v-aţi propune?

- Priorităţile se împart în funcÅ£ie de obiectivele pe care le urmăreÅŸti. Pentru dezvoltarea economică prioritatea numărul unu este atragerea de fonduri europene ÅŸi dezvoltarea infrastructurii de afaceri. Oradea are nevoie de încă un parc industrial ca să schimbăm mersul economiei locale. Acesta ar putea fi amenajat în zona CET-ului II. Terenul este la Termoelectrica, dar sper că domnul primar va reuÅŸi să-l readucă la oraÅŸ. A doua prioritate este continuarea investiÅ£iilor în CET. Aceasta presupune achiziÅ£ia unei turbine ÅŸi a trei cazane cu abur fierbine, investiÅ£ie undeva la 70 milioane de euro. Proiectul este în fază finală, este văzut de consultanÅ£ii Comisiei Europene, cu ÅŸanse de a fi implementat din primăvara anului 2011. Din proiect face parte ÅŸi reabilitarea Magistralei 1 din bulevardul Dacia ÅŸi a Magistralei 3 din strada Traian Lalescu, care sunt vechi de peste 40 de ani. Era să pierdem proiectul pentru că Guvernul Boc a ameninÅ£at că retrage subvenÅ£iile la energia termică ÅŸi toate calculele din proiect au fost date peste cap. Dar Primăria s-a angajat să acopere aceste sume în limita bugetului, numai să obÅ£inem finanÅ£area proiectului.

- Ce alte proiecte europene fac parte din portofoliul Primăriei?

- O altă prioritate este dezvoltarea turismului. Åži aici mă refer la trei obiective importante. Cetatea Oradea e un proiect la care au început lucrările ÅŸi am depus deja documentaÅ£ia pentru cea de-a doua etapă a reabilitării. Prima etapă este de 8 milione de euro, a doua este de 13 milioane, ceea ce înseamnă o investiÅ£ie de 21 milioane de euro. Al doilea proiect important este Åžtrandul municipal. E vorba de 20 milioane de euro prin care încercăm ÅŸi să valorificăm apa geotermală, ÅŸi să aducem în zonă o infrastructură de agrement. Suntem deja în faza elaborării proiectului tehnic de execuÅ£ie ÅŸi sper ca în primăvara anului viitor să avem deja contractul de finanÅ£are făcut. Un al treilea proiect pe turism este centrul istoric. Aici deja lucrurile se miÅŸcă, în măsura în care reuÅŸim să convingem orădenii că este ÅŸi interesul să îÅŸi refacă faÅ£adele. La fel, Primăria va demara reabilitarea pieÅ£elor Unirii ÅŸi Ferdinand, investiÅ£ie estimată undeva la 3-4 milioane de euro, pentru care vrem să accesăm fonduri prin POR.

Prieten ÅŸi duÅŸman

- Cu cine colaboraÅ£i cel mai bine ÅŸi cel mai prost în Primărie?

- Nu vreau să dau exemple pozitive sau negative. Cel mai bine colaborez cu Eduard Florea de la DirecÅ£ia Economică, la care am găsit întotdeauna sprijinul necesar pentru rezolvarea unor probleme ale oraÅŸului. În schimb, sunt de notorietate neînÅ£elegerile mele cu ÅŸeful DirecÅ£iei Juridice, Eugenia Borbei. JuriÅŸtii sunt prudenÅ£i, la ei contează mult partea de legalitate, pe când eu sunt adeptul creativităţii juridice. Fiecare proiect generează probleme, iar acestea trebuie rezolvate din mers pentru că există termene limită, iar dacă Primăria nu a depus documentele la timp a pierdut finanÅ£area. Or, eu nu pot spune: "Åžtii, din cauza ta, juristule, pentru că atunci când Å£i-am cerut nu mi-ai oferit o soluÅ£ie legală, eu am pierdut proiectul". Pe cine interesează prostia asta? Recunosc, în astfel de momente sunt recalcitrant. Dar dacă laÅŸi lucrurile să decurgă alandala se duc toate de râpă...

- Cât de spurcată este Primăria dacă aÅ£i fost nevoit să vă hirotoniÅ£i preot?

- Da, spurcată... A fost o decizie de-a mea. Eu am crescut în curtea bisericii ÅŸi din copilărie am avut această aplecare spre zona religioasă. Nu regret acest pas, cu toate că mi-a fost foarte greu, au fost multe voci care au reacÅ£ionat negativ ÅŸi mi-am auzit ÅŸi foarte multe ironii. Mie îmi aduce foarte multă liniÅŸte, foarte mult echilibru ÅŸi ÅŸtiu că încerc să fac ceea ce este bine în faÅ£a lui Dumnezeu ÅŸi a oamenilor.

- Dacă ar fi să faceÅ£i sfeÅŸtanie în Primărie, din care birou aÅ£i începe?

- Dintr-al meu.

Ilie Bolojan - încăpăţânat, curajos, isteÅ£

Petru Filip - elitist, enciclopedic, inteligent

Rozalia Biro - sociabilă, inteligentă, vizionară

Eugenia Borbei - de neînÅ£eles, funcÅ£ionar, onest

Mihai Groza - simţit, sufletist, educat