În precedentele două numere, BIHOREANUL a prezentat "Jaful secolului", o operaÅ£iune prin care, în perioada 1992-2001, zeci de VIP-uri din Primăria Oradea (în frunte cu fostul primar Petru Filip), din Universitate (în frunte cu fostul rector Teodor Maghiar), din JustiÅ£ie ÅŸi din protipendada locală au ajuns proprietari pe 30 de hectare de teren furate din fondul funciar al oraÅŸului de către "Colonelul" topograf Marin Sterian, singurul Å£ap ispăşitor trimis în judecată pentru toate ilegalităţile.

După ce a dezvăluit numele profitorilor mega-escrocheriei soldate cu un prejudiciu calculat în anul 2003 la 96 miliarde de lei (actualizat în prezent la 200 de miliarde), adus oraÅŸului, BIHOREANUL vă prezintă acum ÅŸi felul în care hoÅ£ia a făcut victime în rândul orădenilor cinstiÅ£i. Adică al celor care au deÅ£inut cu adevărat terenuri înainte de comunism ÅŸi cărora Primăria ar fi trebuit să le restituie proprietăţile dacă funcÅ£ionarii ÅŸi ÅŸefii instituÅ£iei nu aveau interesul ca, dimpotrivă, să se înstăpânească ei pe ele.

Tot BIHOREANUL vă arată cum actualul primar Ilie Bolojan vrea să facă ce n-a făcut predecesorul său, Petru Filip, ajuns el însuÅŸi proprietar pe unul din cele 30 de hectare furate: să acÅ£ioneze în numele Primăriei pentru ca terenurile să se întoarcă la oraÅŸ ÅŸi la orădenii jecmăniÅ£i.

De la mic...

În urmă cu două săptămâni, BIHOREANUL a început dezvăluirea unei uluitoare escrocherii consemnate într-un dosar trimis spre judecare la Tribunalul Bihor în 2005 de către DirecÅ£ia de Investigare a InfracÅ£iunilor de Criminalitate Organizată ÅŸi Terorism (DIICOT), prin procurorul Nicolae BonchiÅŸ.

Potrivit rechizitoriului, topograful Marin Sterian, fost locotenent-colonel la unitatea de grăniceri din Oradea, detaÅŸat în anul 1992 ca topograf la Comisia de aplicare a legii 18/1991 din cadrul Primăriei Oradea, a falsificat până în anul 2001 (când a fost descoperit) peste 30 de titluri de proprietate pentru cel puÅ£in 30 de hectare de teren care au ajuns în proprietatea unor ÅŸefi din Primărie, Universitate, JustiÅ£ie ÅŸi Armată. De altfel, pentru unul dintre falsuri, Sterian a ÅŸi fost condamnat în 2003, de către Judecătoria Suceava, la 2 ani ÅŸi jumătate de închisoare, pentru restul urmând să răspundă după încheierea procesului aflat acum în judecare la Tribunalul Bihor.

AcelaÅŸi procuror DIICOT a rezumat modul de operare al fostului topograf, care "atribuia în mod necuvenit terenuri unor persoane neîndreptăţite, prin falsificarea pe numele lor a unor titluri de proprietate", după care trecea la "vânzarea fictivă a terenurilor către clientela selectată din rândul persoanelor cunoscute, clientelă în care se regăsesc foÅŸti colegi ai săi de la unitatea de grăniceri, avocaÅ£i, funcÅ£ionari de la Primăria Oradea".

... la mari

Printre beneficiarii celui mai mare tun imobiliar din istoria Oradiei, BIHOREANUL a descoperit nume dintre cele mai sus-puse. Pe lista profitorilor se află fostul primar Petru Filip (prin soÅ£ia sa, Valeria Filip) împreună cu fostul rector al Universităţii Teodor Maghiar (prin soÅ£ia sa, Marioara Maghiar, prin fiul Doru ÅŸi nora Carmen Maghiar), Maria Leuca (soÅ£ia prorectorului Teodor Leuca), Gheorghe RaÅ£iu (cadru didactic la Facultatea de Mediu), Andrei Luncan, Aurel Giurcă, Ovidiu Tăutu, Dumitru Marc, Ionel Iacob, Lucia Iacob, Lucia Roiti, Emil Chirilă (foÅŸti ÅŸi actuali directori ÅŸi funcÅ£ionari din Primăria Oradea), Ioan CiursaÅŸ (fost director general al Apaterm), Constantin Tomulescu ÅŸi Rodica Ungur (foÅŸti directori adjuncÅ£i ai aceleiaÅŸi regii), Călin HirÅ£e (fiul fostului director RAPAS Ioan HirÅ£e), Ioan Codău (fost primar al comunei OÅŸorhei), Florian Urs (fost viceprimar al aceleiaÅŸi comune), procurorul Alin Leucea, avocaÅ£ii Ilie Morar ÅŸi Ioan Bozga, coloneii Decebal Colceru, Viorel VicaÅŸ, Traian Segărceanu, Iosif Luncan, plus alÅ£i foÅŸti ofiÅ£eri de la unitatea de grăniceri unde lucra Sterian.

"Spălare de terenuri"

După o anchetă care a durat cinci ani, începută de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, continuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ÅŸi finalizată de DIICOT, procurorii au concluzionat că Sterian găsea sau îi erau găsite persoane în numele cărora topograful depunea la Comisia funciară din Primărie cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, deÅŸi respectivii nu deÅ£inuseră niciodată terenuri.

Apoi, membrele Comisiei avizau favorabil eliberarea titlurilor de proprietate, după care, cu împuterniciri (false sau reale) din partea titularilor sau a moÅŸtenitorilor (care îi erau adesea complici), Sterian ori moÅŸtenitorii vindeau terenurile, pe bani de nimic sau cu preÅ£uri trecute doar pe hârtie, unor ÅŸefi din Primărie, unor cadre universitare, procurori ÅŸi avocaÅ£i. Uneori, au stabilit magistraÅ£ii, aÅŸa-zisa vânzare se făcea prin intermediari, pentru a se pierde urma terenurilor, procedeul fiind numit de procurorul BonchiÅŸ "spălare de terenuri".

Cazuri-şcoală

Pentru aducere aminte, BIHOREANUL reia exemplul titlului de proprietate 256/1994, emis pe numele DragoÅŸ Gavril, pentru 7.000 mp de teren, suprafaţă din care jumătate a fost dată fostului director adjunct al Apaterm Constantin Tomulescu, printr-o vânzare-cumpărare fictivă. Astfel, în numele lui DragoÅŸ, la 2 decembrie 1999 Sterian i-a "vândut" 3.400 mp artistului plastic Radu Gabor, cu 40 milioane de lei, iar după numai o zi, pe 3 decembrie, "cumpărătorul" a "revândut" terenul, cu acelaÅŸi preÅ£ de 40 de milioane, firmei Talase Trans, aparÅ£inând fiului lui Tomulescu. Faptul că operaÅ£iunea a fost fictivă ÅŸi că inclusiv preÅ£ul era formal avea să fie recunoscut la anchetă de Sterian, care declara că "terenul s-a vândut fără bani lui Radu Gabor ÅŸi apoi lui Tomulescu, deci la cine trebuia să ajungă".

Relevant e ÅŸi felul în care soÅ£ia fostului primar, Valeria Filip (foto), cu nevasta fostului rector, Marioara Maghiar, a intrat în posesia a peste 10.000 mp în cartierul Podgoria, pentru a-ÅŸi face, chipurile, împreună o casă de vacanţă. Cele două familii care conduceau oraÅŸul au profitat că fostul topograf a falsificat un titlu de proprietate pentru 1,27 hectare, emis pe numele unui fost ofiÅ£er coleg (Aurel Stroe), pentru ca ulterior acesta să "vândă" 8.074 mp Valeriei Filip ÅŸi 2.467 mp Marioarei Maghiar, fiecare din cele două plătind, în acte, aceeaÅŸi sumă: câte un milion de lei. Asta cu toate că terenurile "cumpărate" aveau suprafeÅ£e mult diferite, ÅŸi în ciuda amănuntului că preÅ£ul real al hectarului era de 350 de ori mai mare, fiind stabilit de procurori la 700 milioane lei.

Unii îmbogăţiÅ£i, alÅ£ii jefuiÅ£i

Ceea ce BIHOREANUL nu a arătat în precedentele episoade este că furturile au făcut de două ori victime. Pe de o parte au păgubit oraÅŸul, căruia i s-a furat teren preÅ£ios, iar pe de alta i-a prejudiciat ÅŸi pe orădenii ale căror familii au deÅ£inut pământuri înainte de naÅ£ionalizare ÅŸi care, după revoluÅ£ie, nu au putut reintra în posesia lor tocmai fiindcă pe ele s-au înstăpânit "clienÅ£ii" - de fapt stăpânii - fostului angajat al Primăriei.

O asemenea pagubă concretă a suferit familia Ecaterinei Gogucz (foto), care a avut în strada Gheorghe Doja 83 peste 8.300 mp. "În 1992, am cerut prin avocat restituirea terenului, dar abia după câÅ£iva ani, în care nu am primit niciun răspuns de la Primărie, am aflat că pământul meu l-au primit Dascăl Maria ÅŸi Livia MoÅŸ", spune femeia. Numele Mariei Dascăl revine, astfel, încă o dată în dosarul Sterian. Această femeie (despre care Gogucz avea să afle că ar fi "soacra cuiva din Primărie") e nimeni alta decât persoana de la care a pornit primul dosar penal al lui Sterian, în urma căruia fostul topograf s-a ales cu o condamnare de 2 ani ÅŸi jumătate de închisoare de la Suceava după scandalul iscat în 1999 de fostul consilier local Marcel TarÅ£a.

TarÅ£a deÅ£inea în folosinţă, din 1983, un teren în zona străzilor Bartok Bela-Colinelor, iar după 1990 a vrut să-l cumpere de la Primărie, dar a aflat că parcela respectivă fusese retrocedată Mariei Dascăl. Făcând investigaÅ£ii, TarÅ£a a aflat că terenul de peste un hectar primit de Dascăl aparÅ£inuse în realitate, încă din perioada interbelică, Statului Român ÅŸi, deci, nu putea face obiectul Legii 18/1991, care îndreptăţea la retrocedări doar persoanele care au avut pământ în anul 1945. TarÅ£a a mai descoperit că după 1990 terenul fusese trecut în fals în proprietatea CAP-ului Ogorul Nou SeleuÅŸ Oradea ÅŸi apoi "retrocedat" Mariei Dascăl pentru ca, în final, printr-o serie de vânzări fictive, să ajungă la omul de afaceri Viorel Micula. Care, de altfel, ÅŸi-a ÅŸi construit pe el o vilă.

Schit în loc de vile

În cazul terenului din strada Gheorghe Doja, Maria Dascăl n-a mai apucat, însă, să-l "revândă", aÅŸa cum făcuse anterior cu cel de pe străzile Bartok Bela-Colinelor. Iar asta pentru că în afacere a intrat ÅŸi Episcopia Ortodoxă. "După câÅ£iva ani, în care Primăria îmi spunea că nu-mi poate da terenul fiindcă a fost dat altora, am aflat că acelaÅŸi pământ l-a cerut ÅŸi Episcopia Ortodoxă", povesteÅŸte Ecaterina Gogucz.

Actele puse la dispoziÅ£ia BIHOREANULUI arată că, deÅŸi în 3 mai 1996 Primăria "retrocedase" terenul familiei Gogucz către Dascăl Maria ÅŸi Livia MoÅŸ, ulterior lucrurile au fost aranjate în favoarea Episcopiei. Procedeul a fost pe cât de simplu, pe atât de fraudulos. Practic, în CF 15175 a fost introdusă o menÅ£iune cum că, vezi Doamne, în anul 1967, Statul Român dăduse Episcopiei terenul, fiindcă aceasta i-ar fi oferit la schimb, un alt teren, nu se ÅŸtie unde. Or, e de notorietate că în anii '50-'60 Statul nu făcea afaceri cu bisericile, ci eventual le dărâma. O altă dovadă că Episcopia nu avea dreptul la terenul familiei Gogucz era însăşi Legea 18/1991, care îndreptăţea să facă cereri de restituire doar persoanele care au avut terenuri în anul 1945. În consecinţă, cererea Episcopiei trebuia respinsă automat de Primărie, chiar dacă presupusul schimb cu Statul Român din anul 1967 ar fi fost făcut "pe bune"!

De ce să fi preferat Primăria ca terenul unor pensionari să nu ajungă nici la proprietarul de drept, adică la familia Gogucz, nici la afacerista Maria Dascăl, ci la Episcopia Ortodoxă? Motivul poate fi doar dedus, fiindcă în acei ani conducerea municipalităţii atribuia la greu terenuri pentru biserici, în scop electoral, în schimbul voturilor de la preoÅ£i ÅŸi enoriaÅŸi. Cert e că, în 1998, titlul de proprietate emis pe numele Mariei Dascăl a fost anulat ÅŸi s-a emis un altul, în favoarea Episcopiei. Astfel că pe pământul familiei Gogucz a fost ridicată o clădire folosită o vreme ca reÅŸedinţă de vară pentru fostul episcop Ioan MihălÅ£an, transformată ulterior în casă pentru un grup de măicuÅ£e, sub "firma" Schitul Sfântul Ioan Botezătorul.

Muşterii la uşă

Åži mai surprinzător este că, după cum spune Ecaterina Gogucz, în urmă cu circa trei luni, a fost căutată acasă de fostul topograf al Primăriei, Marin Sterian. "Mi-a spus că-i judecat pentru afacerile cu terenuri, dar s-a scuzat că de multe ori l-au pus ÅŸefii din Primărie. Mi-a mai spus să-l iert ÅŸi să nu mă dau bătută, pentru că am dreptul să primesc teren măcar pe alt amplasament, dacă cel moÅŸtenit de la familia soÅ£ului meu este ocupat. Mi-a ÅŸi fost milă de el...", zice pensionara.

Gogucz mai precizează un alt detaliu interesant, ÅŸi anume că a fost căutată acasă ÅŸi de doi bărbaÅ£i interesaÅ£i să cumpere pământul pe care îl mai are de primit: "M-a surprins că ÅŸtiau că trebuie să primesc teren ÅŸi s-au oferit să-mi dea bani pe el". În opinia femeii, asta nu poate însemna decât un singur lucru: "În Primărie mai există încă funcÅ£ionari care fac afaceri cu terenuri sau care vând informaÅ£ii despre terenuri pentru afaceriÅŸtii interesaÅ£i".

Pământ în minus

Până în prezent, familia Gogucz a primit doar 3.700 mp din cei peste 8.300 moÅŸteniÅ£i, adică partea rămasă neocupată de Schitul Episcopiei. Åži asta, însă, după 15 ani pierduÅ£i pe holurile Primăriei ÅŸi Tribunalului. "Am dat în judecată Primăria, pentru că de fiecare dată când ceream pământul mi se spunea ba că nu l-am revendicat în termenul legal, ba că a fost dat altor persoane ÅŸi că oraÅŸul nu mai are alte terenuri ca să ne dea ÅŸi nouă", spune femeia. Cu alte cuvinte, pensionara era minÅ£ită în faţă: pentru ea nu exista pământ, deÅŸi în paralel se falsifica situaÅ£ia a zeci de hectare care ajungeau în proprietatea ÅŸefilor din Primărie ÅŸi a clientelei lor...

În aceeaÅŸi situaÅ£ie sunt numeroÅŸi alÅ£i orădeni. Conform evidenÅ£elor Primăriei, există o listă cu peste 200 de familii cărora nu li s-au retrocedat terenurile ÅŸi care vor rămâne păgubiÅ£i. De ce? Pentru că, după atâta hoÅ£ie, oraÅŸul chiar nu mai are pământ. "Conform legii, pentru că avem un deficit de 100 de hectare de teren, orădenii cărora încă nu li s-au restituit proprietăţile vor primi doar 67% din suprafaÅ£a pe care au avut-o, iar pentru restul de 33% li se vor face dosare de despăgubire din Fondul Proprietatea", spune ÅŸefa Serviciului Juridic al Primăriei, Eugenia Borbei (foto).

Numai că, la ritmul în care Fondul plăteÅŸte despăgubirile, banii vor ajunge nu la moÅŸtenitorii vechilor proprietari, ci la urmaÅŸii urmaÅŸilor lor...

AtinÅŸi la averi

La fel ca sutele de orădeni jefuiÅ£i, a avut de pierdut ÅŸi municipalitatea, din simplul motiv că, pentru a retroceda pământurile celor îndreptăţiÅ£i, a fost nevoie ca Primăria să ceară terenuri de la stat. Este vorba de peste 250 de hectare obÅ£inute în ultimii doi ani de la AgenÅ£ia Domeniilor Statului, din perimetrele fostelor staÅ£iuni de cercetări pomicole, fie din Dealul Viilor, fie din vecinătatea Aeroportului. Or, dacă fosta conducere a Primăriei nu închidea ochii la mega-furtul de care a ÅŸi beneficiat, aceste terenuri nu mai trebuiau date acum oamenilor, ci puteau să fie folosite pentru dezvoltarea oraÅŸului.

Abordat pe această temă, primarul Ilie Bolojan afirmă că a aflat din paginile BIHOREANULUI despre paguba suportată de oraÅŸ, fiindcă nimeni nu l-a informat cu privire la existenÅ£a problemei atunci când a preluat funcÅ£ia. Însă, pentru că a aflat, va încerca s-o ÅŸi rezolve. "N-am nicio ezitare, indiferent de numele celor implicaÅ£i. Ca primar, nici nu aÅŸ avea voie să nu iau măsuri pentru recuperarea prejudiciului", a declarat Bolojan (foto).

Primarul a precizat ÅŸi cum va proceda: "Voi cere juriÅŸtilor să formuleze o acÅ£iune pentru ca Primăria să se constituie parte civilă vătămată în procesul intentat de procurori fostului angajat al municipalităţii, astfel încât instituÅ£ia să participe la proces în scopul recuperării pagubei". Lucru pe care predecesorul său, Petru Filip, nici nu s-a gândit să-l facă, mărturie stând dosarul din instanţă, în care Primăria păgubită nici măcar nu este parte!

Procurorii ar trebui să fie interesaÅ£i de acest aspect. Căci, în mod sigur, abÅ£inerea lui Filip de a repara paguba oraÅŸului n-a fost nici din indolenţă, nici din lipsă de experienţă. Ci mai degrabă pentru că, el însuÅŸi fiind beneficiar al terenului furat de fostul subaltern, ÅŸi-ar fi dăunat propriului interes personal. Åži nimeni n-ar îndrăzni să-l bănuiască de stupizenie pe cel care se mândrea cu expertiza sa în administraÅ£ia publică...

LEGEA COMPLICITÄ‚Å¢II
Sterian nu putea fura singur

AÅŸa cum BIHOREANUL a arătat, furtul de către fostul topograf a celor 30 de hectare de teren din Dealul Viilor ÅŸi de pe marginea ÅŸoselei de centură a fost făcut de fostul topograf Marin Sterian cu complicitatea funcÅ£ionarilor din Primărie (Minodora Pădurean, Viorica Bar ÅŸi Eliza Totorean), a notarilor care au legalizat titlurile de proprietate false ÅŸi au autentificat contractele de "vânzare-cumpărare" (Ilie Drăgoiu ÅŸi Gheorghe Igna), precum ÅŸi a persoanelor către care Sterian a transferat pământul furat.

Concluzia aparÅ£ine procurorului DIICOT Nicolae BonchiÅŸ, care consemna în rechizitoriu că "toate aceste infracÅ£iuni au putut fi săvârÅŸite nestingherit cu concursul direct sau indirect al funcÅ£ionarilor din Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991, al unor notari ÅŸi al unor aÅŸa-ziÅŸi cumpărători". Magistratul mai nota, însă, că spre deosebire de Sterian, complicii săi nu mai pot fi traÅŸi la răspundere, din cauză că ancheta a fost tărăgănată atât de mult încât faptele lor s-au prescris: "Cu privire la aceÅŸtia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, iar cercetările nu mai pot fi reluate chiar dacă probele administrate confirmă participarea acestora"...

BOICOT MARCA FILIP
"Neglijent" ca primar, "grijuliu" ca senator

Anul trecut, când demersurile sale de a aduce în patrimoniul Oradiei mai multe sute de hectare de teren, parte pentru restituiri către foÅŸtii proprietari, parte pentru realizarea de parcuri industriale, actualul primar Ilie Bolojan s-a lovit de ceea ce el numea "sabotajele" practicate de fostul edil Petru Filip.

Practic, la nivelul Guvernului Boc fusese blocat transferul terenurilor de sub fostul CET II pregătit în favoarea Primăriei Oradea de Guvernul Tăriceanu. Apoi, tot la BucureÅŸti a fost blocat transferul fostului tancodrom (peste 150 de hectare) pe motiv că Mănăstirea Sfintei Cruci ar fi apucat să sfinÅ£ească terenul ÅŸi să toarne pe el fundaÅ£ia unui nou schit. În fine, PDL blocase ÅŸi preluarea de către Primărie a 121 hectare din Åžoseaua BorÅŸului pentru Parcul Industrial, pretextul invocat fiind "lămurirea unor aspecte privind destinaÅ£ia terenului".

La acea vreme, Bolojan l-a criticat dur pe Filip, acuzându-l că pune beÅ£e în roate oraÅŸului. "A susÅ£inut că "nu se poate face transferul terenului pentru că există proprietari tabulari", că "sunt procese pe rol" ÅŸi că "nu putem naÅ£ionaliza iar terenurile"", spunea Bolojan. Filip îi răspundea, culmea, că a intervenit doar pentru a lămuri situaÅ£ia juridică a terenului. "Acolo e un proces pe rol", se arăta el dintr-o dată grijuliu cu foÅŸtii proprietari.

Pe aceeaÅŸi temă, Bolojan arăta că pentru terenurile ce urmau să intre în proprietatea oraÅŸului au ÅŸi apărut rechini imobiliari care le revendicau după ce cumpăraseră de la foÅŸtii proprietari, reali sau inventaÅ£i, drepturile litigioase. Întâmplare sau nu, pentru terenul din Parcul Industrial a emis pretenÅ£ii afaceristul Adrian MihuÅ£, care a prosperat în afaceri cu terenuri sub administraÅ£ia Filip.