Beline de Bihor: Sute de bihoreni s-au "privatizat" ilegal pe cursurile de apă din judeţ (FOTO)

Nu există român care să nu fi aflat de celebra afacere Belina, făcută pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea şi din cauza căreia premierul Mihai Tudose a trebuit să-şi remanieze Guvernul, înlocuind doi miniştri, pe Sevil Shaidehh, de la Dezvoltare, şi pe Rovana Plumb, de la Mediu, acuzate că au contribuit la trecerea ilegală a unei insule şi a unei părţi a Dunării în proprietatea nu mai puţin faimoasei firme TelDrum.

Albiile unor cursuri de apă au fost privatizate fraudulos, însă, în toată ţara, inclusiv în Bihor, unde site-ul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară relevă sute de asemenea situaţii, câteva zeci fiind cunoscute şi de şefii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, instituţia ce administrează aceste bunuri ale statului. Rezultatul? Noii proprietari nu se sfiesc să îngrădească malurile apelor şi să le exploateze cum îi taie capul, realizând profit din taxe de pescuit ori chiar provocând inundaţii.

Lovit în cap

Turiştii din Felix trebuie să fie atenţi pe unde se plimbă, căci riscă să fie luaţi la păruială de proprietarul unui... pârâu. A păţit-o deja un localnic, Ioan Fâşie (foto): astă-vară, când strângea gunoaie de pe malul drept al Văii Hidişelului, ce curge prin faţa pensiunii sale, peste drum de hotelul Internaţional, asupra lui s-a năpustit un bărbat care l-a lovit cu un par în cap, strigându-i că nu are ce căuta pe proprietatea sa, pe care, dealtfel, o îngrădise. Filmat de un turist, episodul este, de atunci, probă într-un dosar penal al Parchetului Oradea.

Conflictul îşi are originea într-o tranzacţie din 2010, când agresorul, Constantin Covaci, a cumpărat de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România un teren de 281 mp şi un altul de 334 mp, înscrise în Cartea Funciară Haieu şi aflate în pădurea Felix, de o parte şi de cealaltă a Văii Hidişelului, afluent al Peţei. Cumpărătorul, şi el proprietar de pensiune, a cerut apoi un schimb de terenuri cu Direcţia Silvică, în grija căreia este parcela din pădure, de pe malul stâng, şi cu Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, care gestionează parcela de pe malul drept. Motivul? Voia, zic vecinii, să facă o parcare privată cu plată...

Refuzat de justiţie...

Întrucât conform legii pădurile din fondul forestier naţional şi albiile cursurilor de apă sunt în proprietatea statului şi nu pot fi înstrăinate, Covaci a fost refuzat, aşa că a deschis un proces împotriva Direcţiei Silvice şi a ABA, reclamând totodată şi Primăria şi Consiliul Local al comunei.

În 2013 Judecătoria Oradea şi în 2014 Tribunalul Bihor i-au respins acţiunea, arătând că bărbatul ştiuse foarte bine ce terenuri cumpărase, iar statul nu era dator să-i ofere nicio "compensare" în condiţiile în care Codul Silvic şi Legea Apelor interzic schimburile de terenuri de genul celui pretins, ci se putea îndrepta, în baza Codului Civil, asupra Comunităţii Evreieşti, care i-a vândut ceva ce nu putea folosi. "Bunurile statului sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile", au arătat magistraţii.

... rezolvat de topografi

Cu toate acestea, surpriză: în 2016, Covaci s-a intabulat la Oficiul de Cadastru atât peste terenurile de pe ambele maluri ale Văii Hidişel, cât şi pe suprafaţa de sub pârâu, pe o lungime de aproximativ 100 metri. Edilul-şef Cristian Laza susţine că Primăria Sînmartin nu i-a aprobat nicio punere în posesie, ba chiar l-a amendat cu 1.000 lei pentru împrejmuirea nelegală a malului drept al pârâului. "Covaci a comandat o lucrare topografică cu care s-a dus la OCPI, unde a fost intabulat fără verificări", a explicat, sub adăpostul anonimatului, un funcţionar al Primăriei.

Contactat telefonic de BIHOREANUL, Covaci a recunoscut "combinaţia" şi a promis că va da detalii într-o întâlnire faţă în faţă, pe care, însă, ulterior a anulat-o prin SMS, motivând că "a trebuit să plec" din localitate.

Cu zecile

Confruntând ortofotoplanurile realizate din satelit de ANCPI, BIHOREANUL a descoperit că trânteala nu este nici pe departe singulară, pe Valea Hidişel fiind vizibile încă trei "privatizări" de albie doar în Felix.

Situaţia este similară şi pe Valea Alceului, ce izvorăşte din zona Dealul Popii (pe teritoriul comunei Nojorid), şerpuind apoi 26 kilometri până în Cheresig, unde se varsă în Crişul Repede. Un orădean care s-a deplasat luna trecută la Cheresig pentru a pescui, a constatat că Valea era proprietatea unei firme, Herald Com Impex, deţinătoarea cunoscutului brand Merita Bio.

"Am permis AJVPS cu care ar trebui să pot pescui pe apele curgătoare, dar mi s-a cerut taxă, spunându-mi-se că-i proprietatea privată a firmei", a explicat orădeanul atât BIHOREANULUI, cât şi conducerii ABA Crişuri, căreia i-a sesizat cazul. "Nu e normal ca legea să spună că râurile şi pârâurile sunt ale statului, iar ABA să nu ştie că de fapt aparţin unor privaţi", şi-a motivat omul demersul.

Vânzări în cascadă

Reprezentantul firmei, Constantin Demian (foto), nu a permis nici reporterului accesul pe proprietatea sa. O expertiză topografică recentă arată că, deşi terenul în chestiune se află pe teritoriul satului Cheresig, ce aparţine comunei Toboliu, aleşii din Girişu de Criş l-au trecut abuziv în 2010 în proprietatea comunei, prin Hotărâre de Consiliu Local, chiar dacă legea permite asemenea transferuri, în situaţii excepţionale, doar prin Hotărâri de Guvern.

Tot în 2001, comuna Girişu de Criş s-a intabulat şi apoi a vândut terenurile unei familii din Oradea, care le-a revândut după 5 ani unei alte persoane fizice. La rându-i, aceasta le-a revândut unei firme, Zeller Crystal Corporation, pentru ca în 2009 ele să ajungă în proprietatea Van Den Heerik Agricola, iar în 2011 la Herald Com Impex. Care, evident, are acoperirea că a fost cumpărător de bună credinţă. Iar acuma profită de ea...

De altfel, de la izvor, din Nojorid, până la vărsarea în Crişul Repede, în Cheresig, ortofotoplanurile realizate din satelit de ANCPI relevă că pe Valea Alceului există încă alţi 20 de proprietari privaţi ai unor bucăţi de pârâu. Şi câte şi mai câte or fi pe alte cursuri de apă, mai importante, dacă aici sunt atâţia...

DUPĂ BUGET...
"Ştim şi intervenim"

Directorul ABA Crişuri, Dorel Dume (foto), a declarat BIHOREANULUI că problema "privatizării" albiilor este cunoscută. "Sunt câteva zeci de cazuri pe teritoriul judeţului Bihor. Fiecare va fi rezolvat, pentru anularea intabulărilor nelegale, pe măsură ce ni se alocă fonduri", spune şeful ABA.

Potrivit lui Dume, operaţiunea de "reîmproprietărire" a statului prin anularea CF-urilor întocmite fraudulos ar fi început cu câţiva ani în urmă, dar având în vedere că fondurile disponibile sunt limitate, ABA şi-a prioritizat acţiunile, pe primul loc fiind clarificarea situaţiei juridice a terenurilor de sub cursurile hidrografice cele mai importante, începând cu Crişul Repede.

De altfel, pe ortofotoplanurile ANCPI, acolo unde intabularea statului pe cursurile de ape a fost făcută, acestea sunt evidenţiate cu linii roşii, "încorporarea" lor în proprietăţile private, marcate cu galben, nemaifiind posibilă.