Bătaie în proiecte: Oradea şi Bihorul se concurează în proiecte de zeci de milioane de euro

Aderarea la UE ne-a prins, cum altfel, nepregătiţi. Deşi în perioada 2007-2013 României i-au fost puse la dispoziţie 23,55 miliarde euro, instituţiile publice centrale şi locale, ca şi entităţile private, abia au reuşit să atragă 12% din suma destinată recuperării decalajelor faţă de statele din vestul continentului.

Cum în următorul exerciţiu financiar al UE, între 2014 şi 2020, autorităţile şi companiile vor avea la dispoziţie 39,88 miliarde euro, dar condiţiile de acordare vor fi mai stricte, cei care vor bani europeni au început deja să-şi facă socotelile. În Bihor fruntaşe sunt Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean, care au pregătit proiecte pentru a pune mâna pe fonduri cât mai consistente, pentru început din Programul Operaţional Regional. BIHOREANUL vă spune care sunt şi cum au fost ele stabilite... 

Trei în unu

Prima administraţie care şi-a etalat proiectul cu care vânează bani prin POR în Bihor este Primăria Oradea. La mijlocul săptămânii trecute, primarul Ilie Bolojan prezenta propriul plan, ce avea să fie supus aprobării Consiliului Local sâmbătă, chiar în ziua în care oraşul împlinea 900 de ani.

Proiectul este de o anvergură fără precedent. Botezat în conformitate cu jargonul birocratic "Proiect strategic integrat la nivelul municipiului şi al spaţiului peri-urban care ar urma să fie finanţat în perioada de programare 2014-2020" şi estimat la 75 milioane euro, planul susţinut şi de edilii a trei comune limitrofe din Zona Metropolitană Oradea vizează trei obiective esenţiale: construirea unei şosele de centură care să ocolească întreaga ZMO (în interiorul acesteia urmând să fie extins sistemul de transport în comun dinspre oraş către comune), amenajarea de parcuri industriale în proximitatea viitorului inel metropolitan şi pregătirea unei forţe de muncă pentru viitoarele platforme industriale.

Drum nou

Potrivit primarului Ilie Bolojan (foto), cea mai mare parte din cele 75 milioane euro va fi cheltuită pentru crearea centurii metropolitane. Cea actuală a oraşului a devenit deja un drum interior, astfel că pentru fluidizarea circulaţiei e nevoie de un inel exterior, destinat vehiculelor care nu intră în oraş. Noua şosea s-ar întinde pe 35-40 km, preluând circulaţia de pe DN 1 Cluj-Oradea încă din Săcădat-Alparea, ocolind oraşul prin spatele Băilor Felix la limita cu Hidişel, trecând tot prin spatele Nojoridului spre Sântandrei, de unde va traversa Crişul pe un pod nou către Sântion, ocolind apoi şi Episcopia Bihor pentru a ieşi prin Biharia spre viitoarea autostradă Transilvania.

Traseul ar reproduce în cea mai mare parte planul unui drum expres promovat de preşedintele PNL Bihor, Cornel Popa, pe vremea când era deputat, în timpul guvernării Tăriceanu, când ministru al Transporturilor era Ludovic Orban, iar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pregătise inclusiv studiul de fezabilitate. "Am rugat CNADNR să ne pună la dispoziţie SF-ul, pe care îl vom actualiza", spune Bolojan.

În eventualitatea că proiectul pentru care a obţinut deja sprijinul omologilor din Sântandrei, Nojorid şi Sânmartin va fi considerat prea ambiţios, edilul orădean are şi un plan B: o centură care ar ocoli doar Oradea, traseul celei actuale urmând să fie completat în acest caz cu o prelungire pe câmpul dintre Sântandrei şi Episcopia, pentru a nu mai avea trafic greu în oraş pe zona Densuşianu-Ştefan cel Mare.

Toate legate

În ambele variante, obiectivul principal e scoaterea traficului greu din oraş, dar şi generarea pe circa 80 de hectare a unor spaţii de producţie şi servicii. Totodată, centura metropolitană ar determina şi reducerea poluării, atât prin devierea traficului greu, cât şi prin creşterea vitezei de deplasare.

Existenţa unei şosele ce ocoleşte ZMO ar contribui, de asemenea, la îmbunătăţirea transportului metropolitan, cu efecte pozitive pentru comunele limitrofe Oradiei. "Cu o parte a fondurilor UE am cumpăra autobuze noi care să deservească noi trasee de transport în comun către şi dinspre comunele vecine, astfel că ar creşte calitatea vieţii şi pentru locuitorii acestora", spune primarul Bolojan. Cum se ştie, primele comune care se vor bucura de un asemenea serviciu, chiar de anul viitor, sunt Borş şi Sânmartin, dar proiectul integrat ar extinde beneficiul şi pentru Nojorid, Hidişel, Oşorhei şi Săcădat.

Educaţie pentru producţie

O a treia componentă a megaproiectului ar urma să fie instruirea forţei de muncă locale pentru viitoarele parcuri industriale. Cum se ştie, revigorarea învăţământului profesional este de câţiva ani buni o prioritate a Oradiei, după ce reprezentanţii firmelor care au populat parcul industrial din Şoseaua Borşului au dat semnale insistente că au nevoie de muncitori cât mai bine pregătiţi.

Fără a da detalii cu privire la sumele ce vor fi cheltuite pentru şcolarizarea viitorilor muncitori, Bolojan a spus deocamdată că elevii şcolilor profesionale vor beneficia pe viitoarea centură metropolitană de transport gratuit spre locurile de practică. "Având aceste parcuri industriale şi posibilitatea unui transport rapid astfel încât elevii să poată studia direct în fabrici, s-ar putea pune bazele unui învăţământ aplicat, bazat pe şcoli profesionale care să răspundă cererii de pe piaţa forţei de muncă", a spus primarul.

Numai drumuri

Dacă proiectul ZMO, aprobat sâmbătă de Consiliul Municipal, fără voturile consilierilor UDMR, urma să fie depus luni la Agenţia de Dezvoltare Nord Vest, în schimb Consiliul Judeţean şi-a şi înregistrat deja propriile proiecte marţi, 8 octombrie, când la sediul ADRNV din Cluj s-au întâlnit şefii Direcţiilor Tehnice din cadrul consiliilor judeţene ale celor şase judeţe ce formează regiunea.

Ce proiecte a pus pe masă Bihorul? "Noi nu am avut un plan integrat, de genul celui avansat de Primăria Oradea, deoarece pe de o parte nu ni s-au comunicat criterii de la ADRNV pentru asemenea planuri, iar pe de altă parte fiindcă în această fază, până la 15 octombrie, se prezintă doar proiectele ce ar putea fi finanţate prin Programul Operaţional Regional pe domeniul Transporturi", spune Horia Carţiş (foto), directorul de cabinet al preşedintelui CJ Bihor, Cornel Popa, şi membru în Comitetul Regional de Planificare.

Judeţele, spune Carţiş, pot avansa în această fază doar proiecte pentru infrastructură rutieră, feroviară şi aeroportuară, dar cum planurile de modernizare a liniilor de cale ferată costă enorm şi pot fi lăsate în seama CFR, iar pentru Aeroport CJ Bihor şi-a asigurat deja 26 milioane euro prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi, acum administraţia judeţeană s-a concentrat doar pe transporturile rutiere, capitolul la care Bihorul suferă de altfel cel mai mult.

Drumuri cu rost

Cum au fost stabilite drumurile pe care CJ le vrea modernizate prin POR? Explică tot Carţiş: "În vară am fost informaţi de ADRNV că, spre deosebire de exerciţiul financiar 2007-2013, UE nu va mai finanţa orice fel de drumuri, ci doar cele care răspund cerinţelor de conectare. Concret, doar acele drumuri judeţene şi comunale care pot lega anumite zone din cel puţin două judeţe de autostrăzi şi drumuri naţionale clasificate ca făcând parte din reţeaua TEN-T (n.r. - Trans European Network Transport, reţeaua europeană de transport)". Regula a fost impusă tocmai pentru că, până acum, România, dar şi alte state estice, a derulat proiecte pentru drumuri care nu leagă nicio zonă importantă de o alta, având impact cel mult local sau judeţean, ori de acum înainte trebuie ca acesta să fie regional.

În aceste condiţii, chiar dacă în prealabil nu a fost convocată o reuniune în care aleşii bihorenilor să-şi dea votul pentru adoptarea unei hotărâri în acest sens, CJ Bihor a înregistrat şase proiecte. Primul viza continuarea DJ 763 de la Padiş spre Cluj, între Molhaş şi Ic Ponor, pe circa 10 km, deoarece precedentul proiect finanţat tot prin POR în perioada 2007-2013 nu a reuşit să conecteze Bihorul şi Clujul. Noul proiect a fost însă respins, spune Carţiş, pentru că reprezentanţii CJ Bihor, dar şi cei ai CJ Cluj nu au reuşit să demonstreze că ar face legătura cu vreun alt drum din reţeaua TEN-T.

Un al doilea proiect, care a primit aprobarea de principiu a ADRNV, însă cu menţiunea că ar putea fi pasat spre a fi susţinut de ADR Vest, ar avea ca obiectiv modernizarea actualelor drumuri comunale DC 243 şi DC 242 Şuştiu-Moneasa, pe 19 km, pentru a lega Bihorul şi Aradul de autostrada din sudul Ungariei şi de DN76 prin Beiuş.

Printr-un al treilea proiect, acceptat şi acesta, Bihorul a propus modernizarea a 46 km din DJ795 între Salonta, Tinca, Holod, Vintere, legând aceeaşi autostradă din sudul Ungariei tot de DN76.

Al patrulea proiect prezentat şi acceptat a fost cel pentru ruta Sâmbăta, Dobreşti, Vârciorog, Tileagd, care ar crea o legătură între DN1 Oradea-Cluj şi DN76 Oradea-Deva.

Un al cincilea proiect a avut în vedere modernizarea a 43,5 km din DJ108J pe traseele Coada Lacului, Stâna de Vale şi Budureasa, Stâna de Vale, Remeţi, Bulz, Bucea, acceptat cu o modificare, în sensul că din Remeţi drumul va fi modernizat prin Lunca Vişagului (pe teritoriul judeţului Cluj) spre Poieni, unde va ieşi în DN1.

În fine, cel de-al şaselea proiect propus şi aprobat în principiu vizează 36 km din DJ108H pe ruta Pădurea Neagră-Budoi, DJ191B Budoi-Popeşti şi DJ191A Popeşti-Chiribiş, care ar lega aceste zone atât de viitoarea autostradă Transilvania, cât şi de DN1 Oradea-Cluj.

6-4-2

Lungimea însumată a drumurilor propuse pentru modernizare prin cele şase proiecte este de 199,69 km, iar valoarea estimată de 48,69 milioane euro. "Încă nu se ştie precis, dar neoficial am fost informaţi că întreaga regiune va primi pe POR cam 200, cel mult 300 milioane euro, aşa că fiecărui judeţ îi vor reveni cam 50 milioane. Din cele şase proiecte cu care ne-am prezentat, patru au fost reţinute, două aşa cum le-am propus, două cu ajustări, iar alte două au fost respinse. În final, din cauza limitării financiare, credem însă că numai două proiecte vor obţine banii", spune Horia Carţiş.

Cel mai probabil este vorba de cel care ar lega sudul şi nordul judeţului între Salonta, Tinca, Beiuş, Aleşd şi Marghita, şi despre cel care ar lega Beiuşul de DN1 prin Poieni.

Pe cont propriu

Deşi primarul Ilie Bolojan şi-a exprimat speranţa că proiectul metropolitan va fi sprijinit de Consiliul Judeţean, nu există şanse pentru ca acest lucru să se întâmple. Edilul a avut deja o discuţie cu şeful CJ Cornel Popa, dar cei doi nu au ajuns la consens.

"Dacă am prelua proiectul Primăriei Oradea, care este foarte bun şi corect, nu am avea finanţare pentru niciun altul în restul judeţului. Deci nu putem concentra toate resursele exclusiv pentru Oradea, fiindcă trebuie să stimulăm şi dezvoltarea celorlalte oraşe din judeţ", explică Horia Carţiş. Pe de altă parte, zice acesta, megaproiectul centurii metropolitane poate fi inclus în strategia de dezvoltare a judeţului, cu recomandarea ca finanţarea lui să fie nu prin POR, ci prin POS-T, pentru care fondurile nu vor fi limitate pe judeţe şi se vor ridica la nivelul a sute de milioane de euro.

Două semnale că megaproiectul metropolitan nu are şanse să fie "adoptat" la nivelul judeţului au fost date deja atât de liderul PSD Bihor, Ioan Mang, vicepreşedinte al CJ, care a cerut o întâlnire a USL Bihor pe această temă (prima după mai bine de un an de la victoria în alegerile locale), dar şi de opoziţia manifestată sâmbătă în Consiliul Local Oradea de reprezentanţii UDMR. Aşa că primarul Bolojan va trebui să se descurce, ca de obicei, tot de unul singur...

"Din câte ştiu proiectul ZMO nu a fost asumat şi de Consiliul Judeţean, care ar fi mai în măsură să îl promoveze. În condiţiile în care nu există o armonizare a celor două strategii formulate de Consiliul Judeţean şi de Primărie, nu putem fi de acord cu promovarea acestui proiect"

Ladislau Ritli, consilier local UDMR

În susţinerea proiectului metropolitan, primarul Ilie Bolojan a argumentat că municipiul e principalul motor de dezvoltare a întregului judeţ şi că dezvoltarea ZMO se va propaga rapid şi dincolo de limitele celor opt comune limitrofe oraşului.

Pe de altă parte, reprezentanţii CJ afirmă că în condiţiile în care Bihorului i-ar reveni prin POR doar 50 milioane euro, ca dealtfel şi celorlalte cinci judeţe (Cluj, Bistriţa Năsăud, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), ar fi injust ca toate resursele să fie concentrate doar în Oradea, mai ales că deja există un decalaj enorm de dezvoltare între reşedinţa de judeţ şi celelalte municipii şi oraşe bihorene.

Un alt contra-argument este că, deşi primarul Ilie Bolojan a vehiculat suma de 75 milioane euro pentru proiectul centurii ZMO, acesta ar necesita în realitate, spun reprezentanţii CJ, cel puţin 200 milioane euro. Motivul? Pentru realizarea noii şosele ar fi nevoie şi de exproprieri de terenuri, şi de noi poduri, şi de turnarea de fundaţii, pe când pentru modernizarea drumurilor judeţene e necesară doar în anumite porţiuni refacerea fundaţiilor, în rest aplicându-se covoare asfaltice noi, nu pe două benzi pe sens, ci doar pe una singură.