Banul la ban trage! Adeplast vrea să devină prima companie care se finanţează prin listarea la bursă după izbucnirea crizei

Banul la ban trage. Iar când nu mai trage, poate fi atras. Producătorul de materiale de construcţii Adeplast vrea să strângă de pe bursă nu mai puţin de 15 milioane euro pentru construirea unei fabrici de vată bazaltică. Materialul are şanse să devină obligatoriu prin lege în industria construcţiilor.

"Ca să poţi atrage bani de pe bursă îţi trebuie o poveste de succes. Când vii cu un proiect fezabil şi cu potenţial de profit, aşa cum propune Adeplast, oamenii investesc", spune Doru Boloş, vicepreşedintele Depozitarului Central, organism însărcinat cu evidenţa tranzacţiilor făcute pe burse.

Bursa ca economia...

Capitalismul românesc iese din pubertate. Adeplast, producătorul orădean de materiale de construcţii, vrea să spargă gheaţa şi să devină prima companie privată care se finanţează prin Bursa de Valori Bucureşti. Gestul managerului Marcel Bărbuţ, proprietarul a 99,99% din acţiunile firmei, este cu atât mai suprinzător cu cât contravine atmosferei de pe piaţă, unde companiile bihorene deja listate zac într-un con de umbră.

Pe lista celor 38 de firme din judeţ înregistrate la bursă se numără societăţi cu tradiţie precum Calipso, Construcţii Bihor, Sinteza, Trameco şi Turism Felix, iar pe fondul crizei economice atractivitatea acestora lasă de dorit. Şi-ncă acestea sunt "poveştile de succes", căci alte firme, precum CIAC, Mobila Alfa sau SUT, sunt de-a dreptul în pragul falimentului!

Privatizare cu de-a sila

Bursa a fost nemiloasă cu firmele bihorene. "Majoritatea acestor societăţi au ajuns pe bursă prin programul de privatizare în masă. După listarea lor a existat o efervescenţă până la criza din perioada 1998-2000, care a mai stopat avântul iniţial, pentru ca din 2003 să existe un nou trend pozitiv până în 2008, la noua criză", explică Doru Boloş (foto), vicepreşedintele Depozitarului Central, organism însărcinat printre altele cu evidenţa tranzacţiilor făcute pe burse.

Între firmele bihorene ale căror acţiuni au fost în creştere la ultimele tranzacţii se numără UAMT, datorită conexiunilor cu industria auto (prin Dacia-Renault, pentru care produce piese şi subansamble), Turism Felix (graţie uriaşului potenţial dat de staţiunea balneo-climaterică) şi, în ciuda războiului între acţionari soldat cu preluarea firmei de către milionarul gălăţean Cătălin Chelu, fabrica de maşini de gătit Metalica (care în 2012 a reuşit să reprezinte o cotă de piaţă de 16%). La cealaltă extremă sunt companii ca Mobila Alfa şi CIAC, aflate în insolvenţă şi retrase de la tranzacţionare, ori precum Cominca şi SUT, care şi-au oprit activitatea, iar viitorul le este nesigur.

Deşi din cauza reticenţei investitorilor numărul tranzacţionărilor a scăzut mult, există încă firme care pot trezi interesul pe bursă. Printre acestea se numără Sinteza, Trameco şi Transgex, care la încheierea anului 2012 au înregistrat profit şi unele chiar au plătit dividende. Un caz atipic îl constituie cel al Simbeton, firmă desprinsă din producătorul de betoane Simcor, unde datorită vânzărilor acţiunilor între asociaţi preţul acestora a crescut la ultima tranzacţionare cu 357%!

Jocul cu focul

Consultantul în afaceri Dacian Palladi (foto) spune că volatilitatea preţului acţiunilor companiilor listate la bursă nu este de mirare. "Nu există încă o relaţie directă între puterea unei companii şi valoarea ei la bursă. Firme în pragul insolvenţei pot cunoaşte creşteri ale valorii acţiunilor pentru că au în spate o tradiţie sau o poveste frumoasă iar altele, sănătoase, se pot confrunta cu scăderi pentru că unii acţionari vor să vândă acţiuni şi nu au clienţi", spune Palladi.

Fluctuaţia valorii acţiunilor se poate datora şi transferului între acţionari, înstrăinării de proprietăţi sau pur şi simplu interesului unor companii mai mari pentru piaţa locală. "Pe bursă se poate întâmpla orice. O firmă puternică poate forţa scăderea valorii unei societăţi concurente doar pentru a-i prelua contractele", zice consultantul.

O afacere de milioane...

Dacă majoritatea firmelor bihorene au învăţat să înoate în apele tulburi ale tranzacţiilor bursiere, Adeplast îşi scoate la vânzare 33% din acţiuni în urma unei strategii migăloase. Listarea a fost pregătită conform unei reţete de succes pentru că se bazează pe o poveste, are un plan şi prezintă promisiunea unei afaceri sigure.

Lider de piaţă în domeniul materialelor de construcţii pentru finisaje, Adeplast este singurul producător autohton care în plină criză a deschis anul acesta patru fabrici, la Oradea, Ploieşti şi Roman. Platforma industrială orădeană cuprinde trei unităţi de producţie care deservesc piaţe din vestul ţării, Ungaria, Austria şi Germania. Fabrica de mortare uscate produce 250.000 tone pe an, cea de poliester expandat şi grafitat are o capacitate de 700.000 metri cubi pe an, iar fabrica de tencuieli şi vopsele, complet automatizată, "scoate" 20.000 tone pe an cu numai cinci angajaţi.

... se listează la bursă

Investiţiile în producţie au făcut ca Adeplast să înregistreze creşteri ale cifrei de afaceri cu câte 12% în 2010 şi 2011, pentru ca în 2012 să atingă o creştere record de 30%. Compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 184 milioane lei şi un profit de peste 14 milioane lei.

În condiţiile în care compania are datorii către bănci de 32 milioane euro, bani pe care i-a investit în dezvoltare, Adeplast vrea să se capitalizeze prin bursă. Fără rate, fără dobândă, fără garanţii materiale. Oferta companiei e cu atât mai atractivă cu cât Adeplast va folosi banii în construcţia unei fabrici de vată bazaltică, material care ar putea deveni obligatoriu la izolarea construcţiilor întrucât nu se aprinde.

Investiţia este estimată la 20 milioane euro, sumă din care Adeplast vrea să acopere 15 milioane euro prin listarea la bursă, iar diferenţa din ajutorul de stat acordat firmelor care creează noi locuri de muncă sau printr-un alt credit.

În premieră naţională

Pentru a linişti temerile investitorilor, în premieră pentru România, subscrierile celor 16,5 milioane de acţiuni puse în vânzare în intervalul 2-15 octombrie vor fi revocabile, iar prima ofertă va fi urmată de un plan de stabilitate a preţului. Româneşte spus, investitorii care au cumpărat acţiuni se pot răzgândi oricând înaintea datei limită a tranzacţiei, iar după încheierea acesteia intermediarii Intercapital Invest şi BCR se vor îngriji să cumpere de pe piaţă acţiunile scoase la vânzare astfel încât să asigure stabilitatea preţului.

Acţiunile au fost împărţite în două tranşe. Prima (15%) este rezervată investitorilor mici cu sume sub 500.000 lei, iar cea de-a doua (85%) e destinată investitorilor mari, cu subscrieri peste acest prag. Investitorii mari pot oferta preţuri în intervalul de 3,52 - 4,06 lei pe acţiune, cu un pas de preţ 0,01 lei, în vreme ce micii investitori pot cumpăra acţiunea doar la 4,06 lei sau, dacă va fi cazul, la cel mai mare preţ ofertat de marii investitori.

Ca urmare a campaniei media duse în lunile care au precedat listarea şi a ofertei deocamdată unice, procentul rezervat micilor investitori a fost vândut încă din prima săptămână. Rezultatul tranzacţiei va fi cunoscut abia săptămâna aceasta. Dar, la cum a acţionat compania, e greu de crezut că nu îşi va atinge scopul, acela de a face rost de bani necesari dezvoltării...

"În jocul la bursă e mai multă ştiinţă decât îşi pot imagina cei care mizează pe noroc şi mai puţină decât susţin cei care spun că bursa e 100% ştiinţă. Factorii care pot influenţa preţul unei acţiuni cuprind de la disputele între acţionari până la condiţiile de pe pieţele internaţionale"

Dacian Palladi, consultant în afaceri

Pentru a se putea lista la bursă companiile trebuie să prezinte documente cu privire la cifra de afaceri, numărul de angajaţi şi profitul pe ultimii trei ani. Pentru a câştiga încrederea investitorilor, transparenţa datelor financiare şi a mecanismelor de luare a deciziilor sunt esenţiale. Potrivit specialiştilor, o companie care se doreşte atractivă trebuie să fie solidă financiar, să aibă potenţial de creştere, să activeze într-un domeniu cu reprezentativitate redusă pe bursă şi să promoveze un proiect concret pentru care vrea finanţarea de la viitorii acţionari. În ce priveşte starea financiară a firmei, este de preferat ca aceasta să fi contractat credite în prealabil, pentru că altfel ar putea ridica semne de întrebare cu privire la eligibilitatea bancară, dar să nu fie înglodată în datorii întrucât poate crea senzaţia că urmăreşte doar refinanţarea unor împrumuturi.