Banii sau puşcăria! Condamnaţi pentru malpraxis, doi medici din Bihor riscă închisoarea

În noiembrie 2011, Curtea de Apel Oradea dădea verdictul final în primul caz de malpraxis ajuns în faţa instanţelor bihorene. Anestezistul Vladimir Topală şi ginecologul Radu Scridon, ambii de la Spitalul Municipal din Beiuş, trimişi în judecată pentru moartea unei tinere pe masa de operaţie, erau condamnaţi la închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă şi, împreună cu spitalul, la plata unor despăgubiri de aproape 150.000 euro către soţul tinerei, rămas văduv, şi cei doi copii orfani de mamă.

La doi ani de la sentinţă, familia tinerei încă nu şi-a găsit liniştea. După pronunţarea verdictului, cei doi medici, care atunci ar fi dat oricât numai să scape de închisoare, şi-au dosit proprietăţile pentru a scăpa de plată. Până când au ajuns din nou în faţa judecătorilor, căci procurorii şi familia Gruie au cerut să fie trimişi după gratii, pentru sustragerea de la executarea obligaţiilor civile.

Premieră

Sentinţa dată în dosarul de malpraxis deschis pe numele anestezistului Vladimir Topală şi al ginecologului Radu Scridon după ce o tânără de 28 ani le-a murit pe masa de operaţie, în timpul unei intervenţii de cezariană, a reprezentat o premieră în Bihor. A fost pentru prima dată când doi medici acuzaţi de moartea unei paciente ajungeau în faţa instanţei şi, mai mult, erau condamnaţi: ginecologul Scridon a încasat 2 ani de închisoare cu suspendare condiţionată pe durata unui termen de încercare de 4 ani, în timp ce anestezistul Topală a primit 3 ani de închisoare cu suspendare pe o perioadă de probă de 5 ani.

Judecătorii i-au mai obligat pe cei doi să plătească şi despăgubiri de 150.000 euro către familia tinerei decedate, din care cea mai mare parte, 145.000 euro, reprezentau daune morale pentru soţul tinerei şi pentru cei doi copii rămaşi orfani de mamă. Asta în solidar cu spitalul, unitate care devenea astfel garant pentru medicii săi şi trebuia să achite "amenda" în locul lor, urmând să se întoarcă apoi împotriva medicilor, pentru a-şi recupera paguba.

Plată cu scandal

Medicii şi directoarea spitalului, Aurelia Boitor, au crezut că asigurarea obligatorie de malpraxis va acoperi "nota de plată" stabilită de judecători. Dar n-a fost aşa. Motivul? Şi doctorii, şi conducerea unităţii consideraseră poliţele de asigurare simple formalităţi legale, la fel ca RCA-ul pentru şoferi, astfel că le-au încheiat pentru sumele minime obligatorii, care nu acoperă toate tipurile de despăgubiri şi exclud plata prejudiciilor morale. Pentru acestea din urmă ar fi fost nevoie de o asigurare complexă, asemănătoare celei de tip CASCO.

Conducerea spitalului a şi deschis proces împotriva asiguratorului şi a amânat plata despăgubirilor timp de un an şi jumătate. Asta până luna trecută, când executorul judecătoresc angajat de Dorel Gruie a pus poprire pe contul unităţii şi, de teama unui blocaj, spitalul i-a virat echivalentul în lei a celor 150.000 euro.

Între timp, pentru a nu fi puşi la plată individual, dar şi pentru a fi acoperiţi când spitalul se va întoarce împotriva lor pentru a recupera prejudiciul, medicii au avut grijă să-şi pună la adăpost averile. Anestezistul Topală, de pildă, a divorţat imediat după sentinţă, în noiembrie 2011, la un notar din Timişoara. Mai mult, deşi lucra şi la o clinică privată, în declaraţia fiscală şi-a trecut doar salariul de la spital, astfel încât la punerea în executare a sentinţei să nu-i poată fi "dijmuite" şi celelalte venituri.

Din nou în proces

Reaua credinţă a celor doi nu a rămas netaxată, anul trecut Gruie cerând judecătorilor revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul amândorura. În timpul procesului, judecătoarea Ioana Miclo a solicitat în mai multe rânduri Primăriei Beiuş şi Primăriei Timişoara, unde se ştia că Topală avea două locuinţe, să divulge ce proprietăţi deţin medicii, începând cu noiembrie 2006 şi până în prezent. Totodată, magistratul a cerut şi să i se comunice "data la care au fost înstrăinate o parte din bunurile deţinute de aceştia, precum şi numele persoanelor cărora le-au fost înstrăinate".

Răspunsul a confirmat bănuielile familiei, şi anume că cei doi medici voiau să-şi pună la adăpost proprietăţile, pentru a nu putea fi executate. Conform informaţiilor obţinute de instanţă, la scurt timp după condamnare ginecologul Radu Scridon a vândut un teren de 1.795 mp situat în Beiuş către o femeie din comuna Lunca, şi mai avea un altul, de 500 mp. De asemenea, Vladimir Topală, după divorţul formal din Timişoara, a trecut pe numele fostei soţii o casă şi un apartament, iar mai târziu, în ianuarie 2012, a vândut şi cele două maşini ale familiei, o Dacie din 2007 şi un Audi A4 pe care îl cumpărase în 2009.

Prins!

Tot la insistenţele familiei Gruie, judecătoarea a solicitat lămuriri şi despre câştigurile celor doi medici, mai ales că în cazul lui Topală exista suspiciunea că şi-a falsificat declaraţiile de venituri pentru a ascunde faptul că în timpul liber lucrează ca medic coordonator la Centrul de dializă din Ştei al Clinicii Fresenius.

Solicitările au rămas luni de zile fără răspuns. Întâi, pe motiv că adresa la care a fost trimisă cererea Judecătoriei Beiuş nu corespundea, apoi pentru că "doctorul Vladimir Topală a refuzat primirea", apoi cu pretextul că "această instituţie nu primeşte nicio corespondenţă", iar în final cu specificarea că ,,uşa a fost închisă".

Răspunsul a venit abia în aprilie 2013, când instanţa a adresat solicitarea conducerii clinicii Fresenius din Bucureşti. Conform acestuia, Topală era angajat încă din 2009 la Centrul de dializă din Ştei cu un salariu lunar net de aproximativ 2.500 lei, iar în perioada 2011-2013 a strâns venituri de peste 40.000 lei. Pe care, evident, nu le-a declarat.

Dacă-i musai, cu plăcere

Văzându-se descoperiţi şi în pericol să ajungă după gratii, cei doi medici au revenit, dintr-o dată, la sentimente mai bune. Pe lângă suma lunară care le era reţinută din salariul de la spital, Topală a anunţat că pune la bătaie o treime din veniturile de la centrul de dializă şi, în plus, a achitat cu ordin de plată 9230 lei. Scridon, pe lângă o treime din veniturile lunare, a mai plătit în ultimele patru luni câte 500 euro, în total 9.000 lei.

În final, pe 24 aprilie, judecătoarea Ioana Miclo a respins cererea de revocare a suspendării pedepsei lor. "Condamnaţii au făcut dovada achitării parţiale a despăgubirilor la care au fost obligaţi, iar instanţa apreciază că nu se pune problema relei credinţe a condamnaţilor, astfel că va respinge cererea de revocare", se arată în sentinţă.

S-au sustras

În timp ce medicii consideră sentinţa corectă, iar acuzaţiile nedrepte, Dorel Gruie (foto) a atacat deja cu recurs soluţia judecătoarei. Din principiu. "Consider că este cel puţin reprobabil că medicii şi-au ascuns veniturile şi averile. Au omorât un om şi nu mi se pare normal să se achite din bani publici datoria pe care o au, iar spitalul să nici nu mai poată recupera prejudiciul pe care l-au creat", zice bărbatul.

De aceeaşi părere sunt şi procurorii Parchetului Beiuş, care au atacat, la rându-le, sentinţa. "În cursul cercetării judecătoreşti s-au administrat suficiente probe din care rezultă că cei doi condamnaţi au avut posibilităţi financiare de plată a obligaţiilor către părţile civile.  Considerăm că obligaţiile civile nu au fost îndeplinite în totalitate nu din lipsa veniturilor, ci ca urmare a relei credinţe, întrucât au valorificat bunuri mobile şi imobile sau deţin bunuri ce pot fi valorificate, dar nu au întreprins diligenţe ca să plătească despăgubirile dispuse în cauză", motivează procuroarea Adriana Ardelean recursul înaintat Tribunalului Bihor, în care cere trimiterea la închisoare a celor doi medici.

Nu de alta dar, deşi au beneficiat de o şansă, fiind condamnaţi doar cu suspendare pentru o neglijenţă care a luat o viaţă de om, acum încearcă să scape hoţeşte de pedeapsă, lăsând până şi plata despăgubirilor pe spinarea statului. Care, culmea, încă le mai plăteşte şi salariile...

Marcela Gruie a murit pe 17 noiembrie 2006 în timpul unei operaţii de cezariană cu rahianestezie (anestezie în coloana vertebrală). Înainte cu două luni, pe 19 septembrie 2006, un medic cardiolog o diagnosticase cu tahicardie sinusală şi i-a prescris tratament, de care însă nici ginecologul Radu Scridon şi nici anestezistul Vladimir Topală nu au ţinut cont.

În timpul intervenţiei chirurgicale, la doar 5 minute după anesteziere, femeia a făcut stop cardiorespirator, iar după 20 de minute a murit. În urma ei a rămas o fetiţă care atunci avea doar 4 ani şi un băieţel nou născut.

Autopsia a evidenţiat existenţa unei culpe medicale. Raportul medico-legal a arătat că din punct de vedere tehnic "operaţia de cezariană a fost corect executată", dar monitorizarea anesteziei a fost "deficitară", motiv pentru care nu s-a observat că tânăra a reacţionat negativ. "Moartea s-a datorat unor complicaţii hemodinamice, cel mai posibil survenite ca urmare a anesteziei aplicate", a arătat raportul.