"Ăştia te împuşcă!": Detalii şocante din dosarul celor 7 funcţionari vamali şi ai Finanţelor acuzaţi de DNA de protejarea unor evazionişti cu motorină

La Tribunalul Bihor a ajuns luna trecută unul din cele mai vechi dosare ale DNA Oradea, privind fapte de evaziune săvârşite fulgerător, în doar 5 săptămâni, în primăvara lui 2009, de un văr al faimosului "petrolist" Racz Attila, cu complicitatea unor înalţi decidenţi din sistemul vamal de la toate palierele şi a doi comisari ai Gărzii Financiare Bihor.

Rechizitoriul intrat în posesia BIHOREANUL probează că firma a fost înfiinţată anume pentru a înşela statul, dând bugetului o gaură de 2,5 milioane euro cu ajutorul unor funcţionari care au contribuit la autorizarea ei, la derularea operaţiunilor şi acoperirea fraudei, deşi subalternii îi informaseră că afacerea era necurată. Ceea ce confirmă încă o dată că nimic nu se fură fără voia şi, probabil, fără câştigul "paznicilor"...

După 7 ani

Pe 24 mai 2016, DNA anunţa trimiterea în judecată a unor "grei" din sistemul vamal: Radu Mărginean, fost şef al Autorităţii Naţionale Vamale (ANV), Sergiu Ignat, fost inspector la Serviciul Antidrog şi Protecţia Dreptului de Proprietate din ANV, Gheorghe Seleş, fost director adjunct al Direcţiei de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale (DSAOV) din ANV, Călin Vesa, fost director al Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Cluj, Ovidiu Vidican, fost şef al Serviciului Antifraudă din DRAOV Cluj, Corneliu Sotoc, fost şef al Direcţiei Judeţene Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor, Aurelian Baciu, fost şef al Biroului Supraveghere din DJAOV, plus George Buna şi Ovidiu Costea, foşti comisari ai Gărzii Financiare Bihor.

Acuzaţiile? Că, în urmaă cu 7 ani, în aprilie-mai 2009, au ajutat o firmă cu capital de doar 200 lei şi fără niciun bun mobil sau imobil să obţină o autorizaţie specială ca "antrepozit fiscal de depozitare a produselor energetice", statut ce-i permitea să cumpere carburanţi "în regim suspensiv de la plata accizei şi TVA" şi să-i revândă către alte firme în acelaşi regim, tot fără plata taxelor. Coordonată de un văr al celebrului Racz Attila, Pap Robert, Colors International SRL era finanţată de două societăţi patronate de alţi cetăţeni maghiari, ale căror conturi erau alimentate de benzinari din ţară, cărora în final Colors le livra marfa la negru, fără plata accizei şi TVA, operaţiunile fiind disimulate sub aparenţa furnizării carburanţilor - în total peste 6,64 milioane litri de motorină Euro 5 - către un antrepozit din Slovacia, cu care în realitate Colors nu avea nicio relaţie.

Întins pe 446 pagini, rechizitoriul dezvăluie detaliile unui mecanism evazionist ",mirosit" încă de la început de către lucrătorii vamali de rând, dar protejat de şefii lor pas cu pas, rezultatul fiind prejudicierea statului cu peste 10,29 milioane lei (6,98 milioane lei accize şi 3,30 milioane lei TVA).

Primul pas

Colors a fost înfiinţată cu sediul la Săcueni pe 11 iunie 2008, având în acte ca proprietar şi administrator pe cetăţeanul maghiar Bereczki Jozsef, iar ca unic angajat pe orădeanul Pap Robert care, deşi în statul de funcţii figura ca "asistent cercetare economist în marketing", conducea de facto firma. Obiectul de activitate declarat: producţia de vopsele.

Ca să desfăşoare operaţiuni cu carburanţi fără plata accizei şi TVA, Pap a solicitat iniţial DJAOV o autorizaţie de antrepozit fiscal ca utilizator final, calitate ce i-ar fi permis să cumpere carburanţi fără taxe pentru a-i folosi în producerea vopselelor, deci fără a-i revinde.

Şeful DJAOV, Corneliu Sotoc, a repartizat cererea Colors lucrătorilor Emil Pop şi Natalia Şchiopu de la Biroul de Autorizări, care au realizat rapid că scopul real era frauda.

Pop avea să-şi explice suspiciunile procurorilor DNA: "Bereczki avea cam 70 de ani şi mi s-a părut o persoană cu o condiţie precară, băgată doar cu numele pe firmă. I-am remarcat costumul şi mi-a spus că l-ar fi primit cadou cu o zi înainte". La rându-i, Şchiopu a observat că firma declarase că va face achiziţii uriaşe de motorină (71.000 tone, adică 3.500 de cisterne), ceea ce ar fi însemnat să producă de peste 400 de ori mai multe vopsele decât firme consacrate, precum Cesal, Sinteza şi Sinteco, deşi nu avea niciun echipament necesar.

Precaut, în octombrie 2008 Pop a trimis Centrului de Informaţii Vamale (structură a DSAOV din ANV ce ţinea legătura cu vămile altor state) o cerere de verificare a declaraţiei Colors că va cumpăra motorina de la două firme abia înfiinţate în Ungaria şi de la MOL, în baza unui contract ce i se părea măsluit. Deşi a solicitat de două ori sprijinul CIV, Centrul nu a trimis niciodată cererea autorităţilor ungare!

Vopsea la stradă

Între timp, Pop şi Şchiopu au constatat că sediul Colors fusese închiriat de Pap Robert de la o bătrână din Săcueni cu o zi înaintea înfiinţării firmei, iar până în toamnă nu desfăşurase nicio activitate, cu excepţia închirierii unui fost depozit al Agromecului, unde existau 6 rezervoare dezafectate.

Reprezentantul Agromec Săcueni, Cziriak Laszlo, avea să confirme şi el procurorilor DNA că firma condusă de Pap "nu a descărcat, depozitat sau încărcat niciodată motorină (...) şi nu am văzut niciodată sosind sau plecând de la depozit vreo cisternă care să transporte motorină". Nici nu se putea, deoarece nu au fost făcute niciun fel lucrări de reparaţii la instalaţiile pentru stocarea carburanţilor, gurile rezervoarelor fiind închise, iar depozitul debranşat de la electricitate din 1995. Tot Cziriak a declarat că singurele lucrări făcute de chiriaş au fost "minore", constând în "curăţarea curţii de buruieni şi vopsirea rezervoarelor în partea din faţă, spre stradă". Cât să păcălească un profan, nu şi vameşi...

"Să urgentăm"

Pop şi Şchiopu afirmă că, în ciuda suspiciunilor, şeful DJAOV, Corneliu Sotoc, insista pentru autorizarea Colors, Pap fiind văzut frecvent în biroul directorului, care manifesta o "operativitate exagerată faţă de orice demers al acestuia".

Sotoc a explicat procurorilor de ce era serviabil. Pap îi fusese recomandat de Radu Mărginean, fost coleg în vămile bihorene, pe atunci şeful DSAOV din ANV: "M-a sunat şi mi-a spus că Pap mă va contacta să depună actele pentru autorizare, să nu îmi fac probleme deoarece totul este legal". Acelaşi Sotoc adăuga că Pap era însoţit uneori de un amic comun: orădeanul Sergiu Ignat, inspector în ANV, acesta zicând că "au fost trimişi de Mărginean", care îi transmitea că "Robi este băiatul unui mare boss", motiv pentru care trebuia "să urgentăm demersurile" pentru autorizare.

Că Pap avea conexiuni îi era evident şi lucrătorului Emil Pop: la scurt timp după ce solicitase CIV informaţii despre furnizorii maghiari declaraţi de Colors, pe 7 ianuarie 2009, Robi a înştiinţat DJAOV "că toate materiile prime vor fi achiziţionate de la furnizori interni, deci renunţă la contractul cu MOL, a cărui prezumţie de neveridicitate a fost semnalată". Concluzia? Pap avea "cârtiţe" din ANV. De altfel, pe 9 februarie 2009, a şi retras cererea de la DJAOV, aşa încât cererea de autorizare a fost clasată...

Pilat din Pont

Pe 11 februarie 2009, Pap Robert a depus o nouă cerere pentru autorizarea Colors ca antrepozit fiscal, dar de astă dată nu ca utilizator final, ci mai ambiţios, ca depozitar, ceea ce îi permitea nu doar să achiziţioneze, ci şi stocheze şi să revândă carburanţi fără plata accizei şi TVA.

Ce se întâmplase între timp, ca să justifice noua încercare, în condiţiile în care această autorizaţie o dădea o Comisie specială a Ministerului Finanţelor, la propunerea ANV, în baza unui referat al DJAOV, ceea ce însemna verificări de jos până sus? Un lucru esenţial: pe 4 februarie Mărginean fusese promovat de la şefia DSAOV la cea a întregii ANV.

În această situaţie, sarcina Biroului Autorizări din DJAOV s-a redus la întocmirea referatului care să ateste că firma era în regulă şi care să propună autorizarea. Vameşul Emil Pop le-a spus anchetatorilor că în ziua depunerii cererii a şi fost chemat în biroul directorului, unde se afla Pap, Sotoc spunându-i să facă referatul. "Reacţia directorului de faţă cu Pap a fost autoritară, nervoasă, spunându-ne că nu facem ce şi cum vrem noi, şi că vom avea timp să parcurgem ulterior actele", a declarat lucrătorul. Când i-a spus lui Sotoc că nu vrea "să mai aibă de-a face" cu Colors, acesta i-a răspuns "că pot să-mi dau demisia în acest caz, şi că oricum nu mai e treaba noastră, Bucureştiul va elibera autorizaţia şi aşteaptă de la noi doar un referat".

La DNA, Sotoc a explicat că şi-a presat subalternii fiindcă şeful DRAOV Cluj, Călin Vesa, şi cel al ANV, Radu Mărginean, l-ar fi zorit să trimită documentaţia şi referatul: "Presat de intervenţiile celor doi şefi, le-am spus lucrătorilor să trimită referatul fără nicio propunere, urmând ca cei din ANV să hotărască".

Pe repede...

Pe 20 februarie 2009, DJAOV a înaintat ANV dosarul pentru autorizarea Colors cu semnătura lui Sotoc şi cu referatul neclar al lui Pop şi Şchiopu, acesta fiind rezoluţionat în aceeaşi zi. Explicaţia rapidităţii? Funcţionarii au fost influenţaţi de şeful ANV, Radu Mărginean, şi de gaşca de bihoreni pe care acesta o dusese în Capitală, între care şi Sergiu Ignat. Cel din urmă a fost cel care a ridicat documentaţia de la registratura ANV, ducând-o personal la Serviciul Autorizări, şi a explicat ulterior la DNA că a făcut acest serviciu la rugămintea evazionistului Racz Attila!

Pe 25 februarie, ANV propunea Comisiei speciale autorizarea, firma din Săcueni devenind astfel primul depozitar fiscal de carburanţi din Bihor şi singurul din ţară în regim de SRL. Asta, chit că obiectul de activitate continua să fie producţia de vopsele, iar în acte declara că va achiziţiona motorina de la rafinăriile Steaua Română şi Rompetrol, cu contracte expirate încă din 31 decembrie 2008.

... înainte

Funcţionarii ANV au sesizat că firma nu îndeplinea condiţia cantităţii minime de depozitare (10.000 tone/an), iar referatul DJAOV nu propunea nici aprobarea, nici respingerea autorizării, dar problema a fost rezolvată rapid de Ignat şi Mărginean. George Pintilie, ngajatul care se ocupa de dosar a fost chemat în biroul şefului său, unde se afla Ignat, recomandat ca fiind "reprezentantul" Colors, şi care a trimis DJAOV Bihor un fax în care arăta atât cum trebuie "corectat" referatul în sensul bifării propunerii de autorizare, cât şi că trebuia adăugat că firma va depozita "minimum 10.000 tone pe an".

La Oradea, Pop şi Şchiop au recunoscut pe fax scrisul lui Mărginean, aşa că Pop l-a păstrat, pentru siguranţă. În ciuda insistenţelor lui Sotoc de a i-l preda, i-a dat doar o copie. Apoi a tot pus la dosar alte şi alte copii, pentru că în mod repetat hârtiile dispăreau din arhiva DJAOV, cel mai probabil fiind distruse de director, care voia să înlăture orice urmă a implicării sale, a lui Mărginean şi a lui Ignat.

Cert e că în final funcţionarii ANV au susţinut autorizarea Colors, iar Comisia a emis actul pe 27 februarie. "Nu am avut situaţii în care un dosar de autorizare să fie soluţionat practic de pe o zi pe alta", a mărturisit Pintilie.

Sprijin pentru evaziune

Odată autorizată, Colors a fost înregistrată ca antrepozit depozitar în evidenţa DJAOV Bihor, care trebuia să supravegheze firma având în vedere că, fiind nouă în domeniu, prezenta risc ridicat de evaziune. În loc să fie vigilenţi, însă, şefii instituţiei au susţinut frauda.

Din 3 aprilie până în 15 mai 2009, Colors a achiziţionat 6,64 milioane litri motorină Euro 5 în regim suspensiv de la plata accizei şi TVA de la două firme - M&D Sea Fares şi DG Petrol. Conform legislaţiei, achiziţia şi comercializarea se face doar în baza Documentelor Administrative de Însoţire a mărfii (DAI), înregistrate atât la firma expeditoare, cât şi la cea primitoare, pentru ca tranzacţiile să fie monitorizate. Colors nu putea revinde motorina în regim suspensiv decât unui alt antrepozit fiscal sau, ca excepţie, o putea "elibera în consum" pe teritoriul României , dar numai dacă achita acciza la ieşirea din depozit.

Permanent, însă, Colors a recepţionat motorina fără a anunţa lucrătorul DJAOV care trebuia să asiste la descărcarea ei în Săcueni şi a revândut-o la negru unor benzinari privaţi fără a achita acciza. Ca să dea aparenţa că marfa era livrată unui alt antrepozit, deci nu trebuia să achite acciza, Pap a făcut în total 211 DAI-uri false, cum că o vindea unui depozit din Slovacia, Oktan AS, fără să anunţe niciodată vameşul desemnat, aşa încât acesta să sigileze transportul, ci prezentând ulterior DAI-urile la DJAOV.

De ce a ales pentru "exporturile" fictive un antrepozit slovac? Pentru că în acea perioadă vămile slovace nu erau conectate la sistemul european ELO-DAI, prin care era urmărită electronic mişcarea produselor accizabile. Vina şefilor din sistemul vamal românesc, spun procurorii, e că deşi au aflat de la subalterni că atât achiziţia de motorină făcută de Colors de la unul din cei doi furnizori, cât şi expedierea fictivă către Oktan erau frauduloase, au ocrotit evaziunea.

Pe cont propriu

Conform DNA, de la primele cisterne primite de Colors de la M&D Sea Fares şi DG Petrol şi apoi expediate fictiv către Oktan, lucrătorul DJAOV desemnat să valideze DAI-urile, Emil Mitraşca, a avut suspiciuni asupra veridicităţii "exporturilor", cerându-i lui Pap Robert să-i prezinte maşinile înainte de plecare, pentru a le sigila. Pap nici nu s-a sinchisit. Mitraşca a raportat situaţia şefului direct, Aurelian Baciu, şi directorului Corneliu Sotoc, spunându-le să ceară sprijinul DRAOV deoarece Colors declara că "exportă" prin Vama Petea (în raza de competenţă a Regionalei), dar niciunul n-a dispus un control. Ba, dimpotrivă, Sotoc a ordonat validarea în continuare a DAI-urilor.

Cum Mitraşca a refuzat, a fost înlocuit cu alţi colegi, Mariana Lăzurean şi Szucs Laszlo, care s-au lămurit şi ei că expedierile spre Slovacia erau fictive. Szucs a şi declarat că îi ceruse lui Sotoc permisiunea să facă o pândă cu maşina personală (!), pentru a se convinge "că autocisternele chiar părăsesc teritoriul naţional", dar directorul i-a interzis. Ca urmare, după ce el şi Lăzurean au refuzat să mai valideze DAI-urile, această activitate a fost preluată de însuşi şeful Biroului de Supraveghere, Aurelian Baciu.

Sabotaj la vârf

Pe 16 aprilie, Mitraşca apucase, însă, să ceară CIV să afle de la autorităţile slovace dacă motorina Colors ajungea într-adevăr la Oktan. Aşa a intrat în acţiune - de fapt, în inacţiune - un alt bihorean plantat de Mărginean în ANV, Gheorghe Seleş, adjunct la DSAOV. Deşi pe 22 aprilie CIV a primit răspuns negativ de la slovaci, devenind clar că DAI-urile lui Pap erau false, mesajul a fost trimis electronic la DJAOV Bihor abia pe 27 aprilie, iar Mitraşca nu l-a primit deloc. "Persoane interesate, având acces la căsuţa de e-mail în care a fost transmis răspunsul, l-au şters pentru a nu fi văzut de Mitraşca", presupun procurorii.

La 6 mai, Mitraşca a înnoit solicitarea către CIV, iar al doilea răspuns, ce releva că antrepozitul slovac nu avea nicio relaţie cu Colors şi că ştampila Oktan de pe DAI-uri era falsă, venit pe 14 mai, a fost transmis la DJAOV abia pe 18 mai, "timp în care Pap a continuat nestânjenit operaţiunile evazioniste". Asta deşi Seleş, care fusese coleg cu Sotoc la Oradea, putea alerta DJAOV Bihor asupra fraudei chiar şi telefonic, încă din 22 aprilie, după primul răspuns!

Seleş l-a ajutat pe Pap şi în "legalizarea" achiziţiei de motorină de la DG Petrol. Cum acesta nu era autorizat ca antrepozit, sistemul electronic RO-DAI nu permitea declararea sa ca furnizor fără accize. Pe 12 mai Pap a cerut "îndrumări" la DSAOV printr-o adresă depusă prin Ignat, care i-a înmânat-o personal lui Seleş, iar pe 13 mai acesta l-a "sfătuit" pe Pap în scris (substituindu-se directorului Viorel Comăniţă) să completeze ilegal DAI-urile, notând Colors atât ca "expeditor", cât şi ca "primitor".

Doar că din 22 aprilie Colors cumpărase deja de la DG Petrol 1,24 milioane litri motorină, iar Pap completase încă de atunci DAI-urile cu numele Colors la ambele rubrici, semn că i se spusese dinainte trucul. Scopul adresei scrise era doar justificarea legalităţii achiziţiilor la eventuale controale şi, zic procurorii, "disculparea" şefilor din sistem.

"Ăştia te împuşcă!"

Conform DNA, "protejarea Colors" rezultă şi dintr-un eveniment întâmplat pe 14 aprilie 2009, când o echipă formată din doi lucrători ai DJAOV, Ioan Sime şi Meda Precup, plus doi comisari ai Gărzii Financiare Bihor, Marius Verigoi şi Adrian Ardelean, au oprit în trafic o autocisternă ce transporta 29.650 litri motorină de la Colors, cu sigiliul M&D Sea Fares, către o firmă din Timişoara, Elnos Trading APS, deşi DAI-ul validat de Baciu dădea marfa ca expediată în Slovacia. "În acel moment, la nivelul DJAOV Bihor suspiciunile au devenit certitudine: Pap achiziţiona motorină în regim suspensiv de la plata accizelor şi TVA şi o livra unor beneficiari de pe teritoriul României neplătind acciza la ieşirea din antrepozit", arată rechizitoriul.

În loc, însă, să fie declanşate controale care să ducă la revocarea autorizaţiei şi tragerea la răspundere a reprezentanţilor Colors, un alt orădean din "trupa" lui Mărginean de la ANV,  şeful Serviciului Echipe Mobile din DSAOV, Dan Begher, l-a chemat pe Sime la el acasă, unde se afla şi Ovidiu Vidican, şi l-a avertizat: "Îţi transmit ăştia că te împuşcă dacă te mai legi de maşinile de Colors". Mai mult, contrar măsurilor urgente ce trebuiau luate, a doua zi, pe 15 aprilie, Sotoc a convocat o şedinţă de lucru cu subalternii, în care a certificat ca legal transportul Colors spre Timişoara, afirmând că "nu a existat nicio neregulă".

De sus...

Buba s-a spart abia pe 18 mai 2009, când la DJAOV a ajuns al doilea răspuns al autorităţilor vamale slovace, iar Baciu a trebuit să refuze certificarea a 23 DAI-uri, să raporteze situaţia la DRAOV şi DSAOV, şi chiar să sesizeze Parchetul.

De întârzierea cu care s-a acţionat DNA a găsit vinovaţi la toate palierele, iar prin rechizitoriul finalizat luna trecută îi acuză de complicitate la evaziune în formă continuată. Fostul şef ANV Radu Mărginean a fost inculpat fiindcă l-a ajutat pe Pap să obţină autorizaţia de antrepozit deşi nu îndeplinea condiţiile legale, inspectorul ANV Sergiu Ignat fiindcă a ajutat la autorizare şi la acoperirea achiziţiilor de la DG Petrol, iar fostul director adjunct al DSAOV Gheorghe Seleş pentru că a întârziat transmiterea la DRAOV şi DJAOV a răspunsului autorităţilor slovace ce infirmau expedierile Colors către Oktan, dar şi pentru că a certificat ca legale achiziţiile de la DG Petrol.

Faţă de directorul DRAOV, Călin Vesa, şi de şeful Serviciului Supraveghere din Regională, Ovidiu Vidican, DNA a reţinut că, deşi aceştia ştiau că firma prezenta risc fiscal ridicat şi aveau obligaţia de a dispune controale, n-au făcut-o, chit că era singurul antrepozit fiscal de carburanţi din raza de competenţă. Comparativ, procurorii au arătat cum DRAOV Bucureşti a făcut din proprie iniţiativă controale inopinate la o firmă din Capitală care ceruse autorizarea ca antrepozit, pentru simpla verificare a unui contract declarat de aceasta, pe când DRAOV Cluj nu a controlat contractele şi tranzacţiile Colors, în condiţiile în care o minimă verificare ar fi relevat, de pildă, că achiziţiona motorina de la M&D Sea Fares şi DG Petrol, nu de la Steaua Română şi Rompetrol, cum declarase în dosarul de autorizare.

"DRAOV putea să ia orice fel de măsuri faţă de antrepozitele din raza de competenţă - controale inopinate, inspecţii fiscale, sesizări penale, amenzi contravenţionale şi măsuri complementare, măsuri de supraveghere (alerte, consemne, sigilare), măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile/imobile în timpul controalelor inopinate etc", au reţinut procurorii, susţinuţi de declaraţiile celorlalţi şefi din ANV.

Vesa a fost "înfundat" şi de şeful DJAOV Bihor, Corneliu Sotoc, care a susţinut că l-ar fi presat să urgenteze demersurile pentru autorizare, iar pe parcurs s-ar fi interesat despre achiziţiile de motorină. De asemenea, procurorii spun că transportul interceptat pe 14 aprilie în trafic către firma timişoreană figura din 16 aprilie în sistemul RO-DAI ca expediat către slovaci, deci Vesa putea sesiza frauda, dar abia în luna mai s-a limitat să ceară includerea firmei în programul de inspecţii fiscale pe luna iunie.

Tot pentru că nu şi-a respectat fişa postului a fost acuzat şi Vidican, despre care lucrători din DJAOV au afirmat că, la fel ca Vesa, s-ar fi asigurat doar de buna derulare a activităţii Colors, adică de confirmarea DAI-urilor şi nimic mai mult. "Până la data de 16 mai 2009, Vesa Călin şi Vidican Ovidiu, prin pasivitatea conştientă de care au dat dovadă, i-au permis lui Pap Robert să mai achiziţioneze încă 33 de autocisterne de motorină pe care le-a eliberat pentru consum, fără plata accizei şi a TVA", acuză procurorii.

... până jos

Directorul DJAOV, Corneliu Sotoc, a fost inculpat fiindcă subalternii l-au indicat că a intervenit permanent pentru Colors, iar şeful Supravegherii din DJAOV, Aurelian Baciu, pentru că, deşi i s-a raportat că Pap primea şi expedia marfă în absenţa lucrătorilor vamali, n-a luat nicio măsură, a validat personal 34 DAI-uri şi, în plus, nu a raportat interceptarea în trafic a cisternei destinate Elnos Trading.

Au fost puşi sub inculpare, de asemenea, şi doi comisari ai Gărzii Financiare, George Buna şi Ovidiu Costea, pentru abuz în serviciu. Desemnaţi să facă un control la Săcueni după ce colegii lor opriseră în trafic cisterna, pe 16 aprilie cei doi l-au invitat pe Pap la sediul Gărzii şi i-au luat o notă explicativă, la final consemnând că "societatea a efectuat o livrare de motorină - eliberare în consum a cantităţii de 29.650 litri". Apoi, l-au mai convocat pe Pap încă o dată la sediul GF Bihor pentru data de 21 aprilie, fără a sancţiona firma, cum impunea legea, cu amendă între 20.000-100.000 lei, plus confiscarea banilor rezultaţi din vânzare (107.000 lei), şi fără a alerta conducerea GF Bihor, a DJAOV şi DRAOV.

Apărări prin tăcere

Cum s-au apărat vameşii şi comisarii? Mărginean şi-a rezervat dreptul la tăcere, pentru a se apăra în instanţă. Şi Seleş a adoptat strategia "mucles" din start. Sergiu Ignat, în schimb, a declarat că este prieten cu Mărginean, căruia îi datorează reîncadrarea în sistemul vamal în 2006, după experienţele penale, dar a negat că ar fi intervenit pentru Colors la indicaţiile acestuia, apoi a refuzat şi el să mai facă declaraţii. La fel a făcut şi Ovidiu Vidican.

Fostul şef al DJAOV, Sotoc, a pretins că nu a ordonat niciodată subalternilor să certifice DAI-urile false şi că nu a ştiut niciodată despre suspiciunile de fraudă. La fel a declarat şi Baciu care, în plus faţă de Sotoc, a încercat să acrediteze ideea că, sesizând Parchetul pe 18 mai 2009, nu l-a ajutat în niciun fel pe Pap. Cei doi comisari ai Gărzii, Buna şi Costea, au negat săvârşirea abuzului în serviciu, susţinând că nu ei trebuiau să aplice sancţiunile, ci colegii care opriseră cisterna în trafic.

Unii da, alţii ba...

Călin Vesa, care cât avusese calitatea de suspect s-a apărat arătând că nu DRAOV, ci DJAOV trebuia să monitorizeze activitatea Colors, a refuzat şi el să mai dea declaraţii după ce a devenit inculpat. Până atunci, a prezentat procurorilor acte normative şi documente interne din care rezultă că la nivelul DRAOV nu exista nicio informaţie despre Colors în momentul începerii activităţii acesteia, iar ulterior lucrătorii DJAOV erau primii datori să ia măsuri faţă de firma suspectată de fraudă. În esenţă, Vesa susţine că raportările privind tranzacţiile Colors nu i-au fost aduse la cunoştinţă în formă scrisă decât pe 13 mai, iar ulterior acestei date a dispus verificări, doar că procurorii susţin că era mult prea târziu.

Cât despre constatările Gărzii Financiare întocmite după controlul la Colors, Vesa susţine că acestea au ajuns la DRAOV după aproape o lună. Interesant, însă, că în timp ce şeful DRAOV a fost inculpat pentru întârzierea cu care a acţionat, pe şeful GF Bihor, Călin Gal, procurorii l-au iertat, pe motiv că subordonaţii nu l-au acuzat, aşa cum au făcut vameşii cu şefii lor: "Implicarea martorului Gal Călin în circuitul evazionist nu a putut fi dovedită, în lipsa colaborării inculpaţilor Buna George şi Costea Ovidiu".

În ce-i priveşte pe lucrătorii DJAOV care au validat DAI-urile prezentate de Colors, fără a verifica cisternele şi apoi fără a întocmi niciun raport scris despre suspiciunile de fraudă, consimţind astfel la ilegalităţi, DNA i-a exonerat de răspundere, păstrându-i ca martori în dosar, probabil pe considerentul că au încălcat legea la presiunile superiorilor.

"Tunari" dispăruţi

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat bugetului, stabilit la peste 10,294 milioane lei (accize 6,98 milioane lei şi TVA 3,30 milioane lei), DNA a instituit sechestru asigurator pe bunurile tuturor inculpaţilor, mai puţin în cazul lui Aurelian Baciu, care nu are nimic pe numele său, şi doar pe unele proprietăţi ale lui Seleş, fiindcă după ce a fost pus sub învinuire, acesta şi-a trecut rapid două imobile pe numele fiului şi fiicei.

Evident, odată cu complicii au fost trimişi în judecată, pentru evaziune fiscală în formă continuată, şi cei doi reprezentanţi ai Colors, administratorul din acte Bereczki Jozsef şi cel de facto, orădeanul Pap Robert, pentru care, însă, DNA nu a instituit niciun sechestru, din simplul motiv că nu deţin nicio proprietate în România.

După izbucnirea scandalului, Bereczki a apucat să dea în România o singură declaraţie, la Poliţie, negând orice ilegalitate, ba chiar afirmând că firma sa n-a derulat nicio tranzacţie deoarece nu avea capital să achite motorina în avans. La fel, înainte de a se stabili şi el în Ungaria, împreună cu concubina şi copilul, Pap a apucat să dea o singură declaraţie, tot la Poliţie, în care a pretins că a fost un simplu angajat, fără legătură cu tranzacţiile ilegale. Pe numele lui nu a fost emis vreodată mandat de arestare, pentru a fi adus cu forţa în ţară.

Două întrebări majore se nasc de pe urma rechizitoriului DNA. Cum de procurorii s-au mulţumit cu inculparea celor doi evazionişti "de paie", de pe urma cărora statul nu poate recupera nimic, şi a funcţionarilor complici, dintre care unii ar putea scăpa de pedepse, ajutaţi de avocaţi buni, dar şi de lipsa unor probe zdrobitoare? Şi cum de au trebuit să treacă 7 ani până la finalizarea anchetei, în condiţiile în care, după cum reiese acum, în 2009 toate structurile statului - de la Vamă la Finanţe, SRI, DIICOT, DNA - ştiau despre fapte încă din momentul consumării lor? BIHOREANUL va încerca să le desluşească săptămâna viitoare...

CONDUCTE MAGHIARE
Finanţare prin interpuşi

Potrivit DNA, operaţiunile Colors au fost finanţate cu ajutorul a două "firme-conductă", patronate de cetăţeni maghiari, Hey Invest Construct SRL (proprietar Strausz Laszlo) şi Treszkai Construcţii SRL (proprietar Treszkai Gyula), ambele înregistrate la Bucureşti, cu obiect de activitate în construcţii, dar cu comportament tip fantomă, nefuncţionând la sediile declarate.

În perioada 3 aprilie-17 mai 2009, conturile acestor două SRL-uri au fost alimentate în avans de firmele cărora Colors le livra la negru motorina (Criterium, Krismir, Petrotyl, Petrotil, Ana Oil, Dual Consulting, Petrostar, Ediltech, Aral, VGM Exclusive, Melvastrans, Elnos Trading, Ecco Grup, Mapamound, SIRDT, Delta MB, Aral), o parte din acestea fiind cunoscute şi ca beneficiare ale unor tranzacţii similare efectuate de-a lungul timpului de firme coordonate de alţi interpuşi ai celebrului evazionist Racz Attila.

Banii plătiţi de benzinari către Hey şi Treszkai erau viraţi Colors, deşi între ele nu exista niciun raport comercial, iar firma din Săcueni îi folosea pentru plata motorinei, tot în avans, către cei doi furnizori, M&D Sea Fares şi DG Petrol.

O parte din profituri a fost virată de Pap altor două firme patronate în Bihor de cetăţeni maghiari, Dorion Construct Diosig (Kun Istva) şi Sandmon Construct Salonta (Szinda Monika), iar restul a fost retras în numerar de vărul lui Racz înainte să fugă în Ungaria.

TABLOU CU VAMEŞI
Favoritul

Radu Mărginean a debutat în sistemul vamal din 1992, fiind succesiv lucrător la Borş, şef al Vămii Oradea, al Serviciului Proceduri din DRAOV, al DSAOV şi, din 2009, al ANV, promovat de Vasile Blaga. În 2011 a fost demis în urma suspiciunii că ar fi primit mită până la 300.000 euro pentru a o numi pe şefa Vămii Halmeu. Deşi procurorul DNA care s-a ocupat de dosar afirmase la acea vreme inclusiv că "o parte din bani ajungeau la un partid", în final a fost scos de sub urmărire.

În 2013, ANI a sesizat Comisia de control a averilor de pe lângă Curtea de Apel Oradea, obţinând confiscarea de la Mărginean a 52.500 euro, pe care nu-i putea justifica. Suma reprezenta o parte din banii pe care în 2007, când era adjunct la Direcţia Antifraudă Vamală, îi plătise pentru un teren cumpărat în Biharia cu Dan Begher, pe atunci inspector la Biroul Vamal al Aeroportului Oradea.

Interlopul

Sergiu Ignat, fiul fostului şef al Parchetului Militar Oradea, Teodor Ignat, s-a "afirmat" la finele anilor ’90, când lucra în Borş, în 2001 fiind reţinut şi cercetat după dispariţia din vamă a două TIR-uri cu carne de pui importată din Belgia, marfa de 170.000 lei fiind depistată ulterior în diverse depozite din ţară, iar investigaţiile indicând că actul cu care şoferii plecaseră din Borş purta ştampila sa. Suspendat din sistem, condamnat în 2003, dar salvat de o amnistie de la executarea pedepsei, a fost "reactivat" în 2006, în ciuda trecutului penal.

Tot în 2001, aflat la volanul unui Jeep, Ignat a răsturnat un Ford pe Bulevardul Dacia, şoferul acestuia, cetăţean israelian, murind pe loc. Victima a fost găsită vinovată că nu îi acordase prioritate, iar vameşul, deşi martorii afirmau că era beat, a fost scos cu alcoolemie zero. Accidentul survenea la doi ani după un altul, în care Ignat omorâse o bătrână, tot pe Dacia, dar şi atunci culpa a revenit tot victimei, care nu se asigurase la traversare.

În 2014, Curtea de Apel Piteşti l-a condamnat pe Sergiu Ignat la 5 ani de închisoare şi i-a confiscat 120.000 euro pentru că, împreună cu alţi trei funcţionari din ANV şi ANAF, luase şpăgi de la un producător de alcool în schimbul protecţiei la controale, astfel că în prezent "odihneşte" în Penitenciarul Satu Mare.

Dinozaurul

Corneliu Sotoc a lucrat în Vama Borş dinainte de 1989, foştii colegi suspectându-l de colaborare cu fostele "organe" comuniste, ceea ce nu l-a împiedicat ca după 1990 să ajungă şef adjunct al Vămii Borş şi şef al Vămii Oradea, iar la apus de carieră al DJAOV Bihor. Considerat servil cu şefii şi satrap cu subalternii, Sotoc s-a pensionat după izbucnirea scandalului Colors.

Jokerul

Gheorghe Seleş a devenit vameş după 1990, lăudându-se că ar fi "omul lui Vasile Blaga". A condus Vama Oradea, a fost detaşat şi la Moraviţa, iar în anii 2000 promovat în ANV. În urma trimiterii în judecată în cazul Colors, a fost suspendat din funcţie.

Intelectualul

Angajat în sistem după 1990, Călin Vesa (foto) e singurul vameş implicat în dosarul Colors care nu a condus nicio vamă de frontieră, remarcându-se ca lucrător vamal, apoi funcţionar în cadrul DRAOV, şef al fostei Brigăzi de Supraveghere şi Control Vamal, apoi director de Regională, cu o pauză de doi ani în care a coordonat DRAOV Ploieşti şi Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Deva. Neimplicat în alte scandaluri, e considerat un "intelectual", ieşit cumva din tiparul "clasic" al vameşului român.