Alin Haniş, şeful Poliţiei Bihor: "Nu sunt mason şi nu fac parte din alte organizaţii secrete"

Comisarul şef Alin Haniş recunoaşte că s-a înscris la Academia de Poliţie nu doar de dragul meseriei, ci şi pentru că aici nu trebuia să dea examen din matematică. Nu se descurca la calcule, chit că urmase un liceu cu profil real.

În final, s-a dovedit o alegere bună. A început ca grănicer la Carei, unde a stat doar 8 luni. Din 1997, de când a îmbrăcat uniforma de ofiţer de Poliţie, Alin Haniş a fost, pe rând, şef peste Biroul de Cercetări Penale, peste Biroul de Ordine Publică, apoi peste Poliţia Municipiului Beiuş, ulterior adjunct al şefului Poliţiei Oradea, din 2013 şeful aceleiaşi instituţii, pentru ca recent să preia conducerea Inspectoratului Judeţean Bihor, ca împuternicit, după ce 6 luni a fost la comanda Poliţiei judeţului Satu Mare.

"Este o onoare", spune ofiţerul în primul său interviu acordat din noua funcţie...

-  Sunteţi de 20 de ani în Poliţie. Alţii se pensionează cu vechimea asta, dvs vreţi să conduceţi Inspectoratul Judeţean. De ce aţi acceptaţi provocarea?

- Nu vreau să mă pensionez, departe de mine acest gând. Este o onoare pentru mine să conduc Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bihor, instituţie pe care o cunosc foarte bine şi în care am activat cea mai mare parte a carierei.

- Înainte de a fi delegat la şefia IPJ Satu Mare, aţi condus Poliţia Municipiului Oradea. Spuneţi-ne cât de "sigur" e oraşul. Ce probleme sunt? Cum se mai războiesc interlopii? De ce anume trebuie să ne păzim?

- Conflictele între interlopi sunt în atenţia noastră permanent şi au fost sporadice în ultima perioadă. De fapt, în ultimii ani Oradea a devenit un oraş cu o criminalitate în scădere. Cele mai frecvente sunt furturile din autoturisme şi furtul obiectelor de valoare lăsate nesupravegheate. Pentru a evita acest lucru, le recomand cetăţenilor să nu îşi lase genţi, portofele, haine nesupravegheate, nici în autoturisme şi nici în locuri publice. I-aş ruga să fie atenţi la recomandările preventive pe care Poliţia Română le face permanent.

Big brother, cu bune şi rele

 - Cât de util e sistemul de supraveghere video al oraşului? Mulţi orădeni s-au plâns în ultimele luni că sunt ineficiente, că unele camere nu funcţionează, altele se strică şi defecţiunile sunt remediate târziu, că unele sunt de calitate slabă, majoritatea problemelor fiind în zona centrală...

- Au fost unele probleme legate de mentenanţă, care s-au rezolvat în cea mai mare parte. Sistemul a fost afectat în zona centrală şi de anumite lucrări la infrastructură. Pot să vă asigur că se lucrează atât la îmbunătăţirea lui din punct de vedere calitativ, cât şi ca număr de camere, deorece sistemul nu acoperă tot municipiul.

- Ce resurse umane alocă Poliţia Municipiului pentru supraveghere şi câte cauze s-au soluţionat cu ajutorul sistemului în ultimul an?

- La monitorizarea sistemului lucrează 8 poliţişti, câte doi pe ture de câte 12 ore, plus câte un poliţist local, iar după extinderea lui vom aloca mai mulţi lucrători. S-au soluţionat multe cauze cu ajutorul imaginilor înregistrate, doar în ultimele săptămâni au fost prinşi doi tâlhari, un violator şi un hoţ din buzunare. Este important, însă, de reţinut că după 7 zile, peste înregistrările făcute se salvează altele. Dacă în acest timp apar sesizări legate de fapte penale comise într-o zonă unde există camere de supraveghere, înregistrările se extrag şi se stochează separat, pentru a putea fi folosite. Precizez acest lucru pentru că au fost cauze în care procurorii au venit cu solicitări pentru înregistrări vechi care, evident, nu mai existau.

La Satu Mare, ca la Bihor

- Procurorii DIICOT trimit în judecată pe bandă rulantă traficanţi de etnobotanice, droguri de risc, de mare risc, iar clienţii sunt în mare parte elevi de liceu, aprovizionaţi în parcuri şi în faţa şcolilor. Unde sunt poliţiştii de proximitate în acest timp?

- Toate unităţile şcolare din municipiile şi din oraşele bihorene sunt monitorizate de un poliţist de proximitate şi sunt în itinerariul patrulelor de siguranţă publică. Problema consumului de stupefiante este în permanenţă în atenţia noastră şi colaborăm cu Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Oradea pentru prevenirea şi combaterea consumului. Chiar dacă nu avem competenţă de cercetare, vă asigur că am avut constatări pe acestă linie, pe care le-am înaintat DIICOT.

- Revenind la perioada petrecută ca şef al Poliţiei Satu Mare... Care e diferenţa dintre cele două judeţe din punct de vedere infracţional?

- Criminalitatea judiciară este asemănătoare în cele două judeţe. Diferă din punct de vedere numeric, având în vedere că judeţul Satu Mare are aproximativ jumătate din populaţia judeţului Bihor. O diferenţă ar fi la criminalitatea de natură economică. Pentru că are frontieră cu Ucraina, în Satu Mare sunt mai multe cazuri de contrabandă cu ţigări.

Există o lipsă de personal

- Din "afară", ce vedeţi bun şi ce anume mai puţin bun în activitatea IPJ Bihor?

- Cel mai bun lucru este scăderea constantă a criminalităţii din ultimii ani, faptul că există un colectiv închegat şi profesionist, că avem o bună cooperare interinstituţională şi internaţională. În ce priveşte minusurile, mai este mult de lucru la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, având în vedere că unele sedii nu corespund întru totul necesităţilor. Şi există încă o lipsă de personal, mai ales în rândul ofiţerilor. În numai două săptămâni, de când sunt la comandă, am semnat 10 cereri de trecere în rezervă prin pensionare.

- Publicul este şocat de faptul că foarte mulţi specialişti din Poliţie se pensionează "de tineri", atraşi de pensiile speciale. Cum se compensează deficitul de personal? Angajările din sursă externă nu duc cumva la o deprofesionalizare a Poliţiei?

- Nu vreau să comentez nimic despre nivelul pensiilor. Dar, la momentul acesta, angajările din sursă externă reprezintă singura variantă a acoperirii deficitului de personal. Ar fi de preferat ca lucrătorii să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ a Ministerului de Interne, dar durează minimum doi ani. În aceste condiţii, o parte a deficitului de personal a fost acoperită prin încadrări directe. Dacă ne preocupăm de formarea acestor poliţişti, nu cred că vor fi probleme legate de deprofesionalizare, având în vedere că mai avem mulţi poliţişti cu experienţă care se vor ocupa de lucrătorii noi din sistem.

Meseria de poliţist, în top

- Mai există interes pentru meseria de poliţist? S-a schimbat ceva din anii 90 până acum?

- În judeţul Bihor este în continuare una din meseriile căutate, iar dacă dorinţa de a-i ajuta pe cetăţeni, onoarea, cinstea şi spiritul civic sunt calităţile unui om, atunci cariera de poliţist devine şi o pasiune, nu doar o meserie. Avem în continuare mulţi bihoreni în şcolile de poliţie, şi a fost concurenţă şi la posturile scoase la încadrare directă. Nu sunt schimbări spectaculoase cu privire la acest aspect. Marea majoritate a celor care-şi doresc să facă parte din Poliţie sunt ghidaţi de dăruire.

- Cum vi se par salariile din Poliţie? Şi cum arată cele viitoare, din proiectul Guvernului? Numeroase voci critică salariile mult mai mari din sectorul bugetar faţă de cel privat...

- Este o problemă sensibilă, depinde la ce ne raportăm. Eu zic că în acest moment, dacă privim în ansamblu societatea românească, nivelul de salarizare este mediu, adică nu pune probleme deosebite. Ca în orice meserie, la început eşti salarizat la un nivel mai mic. Trebuie să ţinem cont că se plătesc orele suplimentare de sâmbătă şi duminică, iar prin ultimele modificări legislative se va plăti şi permanenţa la domiciliu.

- Care ar fi priorităţile mandatului dvs?

- Creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului este prioritatea de bază. Trebuie să creştem, de asemenea, combativitatea în domeniul criminalităţii transfrontaliere, în cel al migraţiei ilegale, în domeniul criminalităţii economice, unde vom stărui să reducem  evaziunea fiscală, pentru un mediu de afaceri sănătos şi curat. Nu în ultimul rând, avem nevoie de o strategie pentru prevenirea corupţiei interne, pentru eficientizarea resurselor umane, logistice şi financiare.

Cu ochii pe Facebook

- În ultima perioadă au existat cazuri în care Poliţia s-a sesizat în urma unor postări pe reţele de socializare. Cât de adaptată este instituţia la noile tehnologii?

- Aşa cum aţi remarcat, suntem atenţi la informaţiile care circulă în spaţiul public, inclusiv pe reţele de socializare, şi vă asigur că avem şi dotările, şi capacitatea pentru a face acest lucru!

- O problemă a Poliţiei e lipsa de transparenţă. Sunt situaţii în care informaţii importante, de interes public, sunt trecute sub tăcere ori comunicate târziu, un exemplu concret fiind cazul Hladii. Un criminal umbla înarmat pe străzi, iar Poliţia refuza să facă publice orice informaţii despre el. Consideraţi că situaţia a fost gestionată corect?

- Trebuie să plecăm de la premisa că activitatea de comunicare publică a Poliţiei este extrem de limitată de legi, ordine şi dispoziţii, dintre care aş aminti legea pentru protecţia datelor cu caracter personal. În plus, în cazul dosarelor penale, procurorul sau, după caz, ofiţerul de poliţie judiciară hotărăşte dacă date din anchetă pot fi făcute publice. Sunt momente când apariţia unor astfel de informaţii în spaţiul public poate afecta grav derularea cercetărilor. În cazul la care faceţi referire nu au fost date elemente din anchetă pentru a nu periclita cercetările aflate în derulare.

- Totuşi, cum veţi îmbunătăţi modul de comunicare publică, prin mass-media?

- Mass-media sunt un partener important al Poliţiei în ce priveşte transmiterea unor informaţii către populaţie şi vă asigur că vom mediatiza, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, toate datele care trebuie aduse la cunoştinţa cetăţenilor.

Ne facem treaba

- Referitor la problemele de integritate cu care s-a confruntat Poliţia Bihor în ultima perioadă, cât de mult afectează încrederea în poliţişti cazuri precum cele al comisarului şef Ghirosa, al şefilor din zona Beiuş şi, mai ales, al fostului inspector şef, chestorul Liviu Popa?

- Creşterea încrederii în Poliţie este un obiectiv important pentru noi. Cu siguranţă că cercetarea unor colegi a creat anumite prejudicii, dar eu cred că Poliţia trebuie privită în ansamblu şi vă asigur că suntem o instituţie care îşi face treaba chiar şi în condiţii  dificile.

- Dvs aţi fost perceput ca unul din apropiaţii fostului inspector şef. De fapt, în 2013, aţi fost promovat la şefia Poliţiei Municipiului printr-o decizie a chestorului Popa. Aţi preluat de la el şi cele rele, sau numai cele bune?

- E adevărat că am fost numit în funcţia de şef al Poliţiei Municipiului Oradea printr-o  dispoziţie a domnului Popa Liviu, cu precizarea că am susţinut un examen. Având în vedere că ocup funcţii de conducere din 2004, am fost numit tot în urma unor examene de către mai mulţi inspectori şefi, iar mai recent am fost împuternicit prin ordin de ministru, la propunerea Inspectorului General al Poliţiei Române. Am avut relaţii profesionale  bune cu toţi şefii pe care i-am avut, de la care am învăţat foarte multe în ce priveşte meseria de poliţist şi managementul unităţilor de poliţie.

- Chestorul Popa e acuzat că a ascuns apartenenţa la Masonerie. Aflăm acum, de la Florian Sirca, fostul şef al Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, că şi el a fost mason. De unde apetenţa asta spre societăţi secrete? Nu cumva sunteţi şi dvs?

- Eu nu ştiu să existe o apetenţă pentru societăţi secrete în Poliţia Bihor. Dar vă asigur că eu nu sunt mason şi nu fac parte nici din alte organizaţii secrete.