Afară cu Poliţia! Poliţia Bihor s-a trezit evacuată dintr-un sediu la 3 ani după o retrocedare dubioasă

Poliţiştii trebuie să evacueze sediul administrativ de pe strada Republicii 50. Motivul? După ce urmaşii unui nobil maghiar care a deţinut-o în perioada interbelică au fost refuzaţi de instanţele din Oradea, clădirea le-a fost retrocedată în urma unui proces judecat la Bucureşti „pe repede înainte”, aproape confidenţial şi superficial cât cuprinde.

BIHOREANUL a descoperit că povestea retrocedării ascunde o neglijenţă crasă din partea reprezentanţilor Ministerului de Interne, care nu au apărat corect interesele statului, „bătălia” juridică încheindu-se după o singură înfăţişare şi fără ca vreun oficial să verifice situaţia reală a imobilului, care nu a fost preluat de statul comunist prin naţionalizare, ci ca „bun inamic” după al doilea război mondial, de la un „susţinător al ideilor hortiste”. Altfel spus, conform legislaţiei româneşti, nici nu putea fi retrocedat!

Ba e ba, ba e da

Procesul pentru clădirea din strada Republicii 50 a fost declanşat în 2010 la Bucureşti de Ilona Pallavicini, George Gerliczy şi Maria Kendeffy, cei trei copii ai baronului Gerliczy Ştefan, fostul proprietar al imobilului din perioada interbelică. Anterior, în 2003, Comisia locală şi Comisia judeţeană de aplicare a Legii 10/2001, dar în 2010 şi Comisia constituită în acelaşi scop la nivelul Ministerului Afacerilor Interne le-au respins, pe rând, cererile de revendicare. Motivele ţineau de nerespectarea procedurii: dreptul de proprietate era insuficient dovedit, se preciza la Oradea, unde nu fuseseră depuse certificatele de naştere originale ale celor trei solicitanţi, în timp ce Comisia MAI a stabilit că notificarea „nu a fost formulată şi semnată de către una din persoanele îndreptăţite”, avocatul neputând arăta un mandat de reprezentare.

În finalul procesului desfăşurat la Bucureşti, sentinţa judecătorească a fost totuşi favorabilă moştenitorilor baronului Gerliczy. Dat pe 2 februarie 2012, după doar două termene de judecată, şi rămas definitiv un an mai târziu, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată la fel de repede, verdictul a obligat MAI să predea clădirea, cu amendamentul ca noii proprietari să menţină instituţia în spaţiu pentru încă 3 ani. Termen care a expirat în februarie acest an!

Deşi povestea pare o simplă şi justă măsură reparatorie faţă de proprietarii legitimi, BIHOREANUL a descoperit că, de fapt, reprezentanţii MAI nu au apărat corect interesele statului în procesul de retrocedare. Asta pentru că singurele dovezi pe care le-au depus în faţa judecătorului, pentru a arăta că cererea foştilor proprietari nu era întemeiată, au fost cele din dosarele Comisiilor pentru aplicarea Legii 10/2001. Juriştii Ministerului nici nu s-au deranjat să verifice un lucru elementar, şi anume modul în care imobilul a trecut în proprietatea statului. Dacă o făceau, şi rezultatul procesului ar fi fost altul...

Bunuri inamice

Baronul Gerliczy Ştefan descinde dintr-o veche familie de nobili maghiari. Bunicul său, Felix, a fost şambelan imperial pe vreme dualismului austro-ungar şi, o scurtă perioadă, între 1860 şi 1861, subprefect al Bihorului, pe atunci comitat ungar. Tatăl său, Ferencz, a fost cavaler al Ordinului Maltez şi parlamentar la Budapesta. Stabilit la Oradea, Gerliczy Ştefan a administrat imobilele şi terenurile pe care familia sa le-a deţinut aici, dar numai până după a doua conflagraţie mondială când, odată cu soldaţii germani şi unguri, s-a retras din România, stabilindu-se împreună cu familia la Budapesta, iar ulterior la Paris, unde a şi murit în 1961.

Proprietăţile lui Gerliczy, între care şi imobilul din strada Republicii 50, au fost preluate de Comisia de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI), instituţie care, după semnarea Convenţiei de armistiţiu din septembrie 1944 cu URSS, Marea Britanie şi SUA, inventaria şi gestiona bunurile pe care le deţineau în România atât Germania hitleristă şi Ungaria hortistă, cât şi cetăţenii lor sau persoanele aflate pe teritoriile lor.

În această categorie „a bunurilor inamice” au fost încadrate toate proprietăţile din Oradea ale baronului Gerliczy, cetăţean ungar pe care, potrivit documentelor din Arhivele Naţionale consultate de BIHOREANUL, Consiliul Politic Judeţean din cadrul Prefecturii Bihor l-a catalogat, după alungarea administraţiei hortiste, ca „element de dreapta”, cu „atitudine antidemocratică şi duşmănoasă faţă de URSS”, chiar „susţinător al ideilor hortiste”. Concluziile au fost trase în absenţa baronului, despre care Consiliul nota că „s-a solidarizat cu armata germano-maghiară în retragere şi, cu întreaga familie, s-a refugiat în Ungaria, de unde nu s-a mai întors”.

Transformate în sedii

Drept consecinţă, în perioada 1945-1949 baronului i-au fost luate imobilele din fosta stradă Armatei Roşii (actuala Universităţii) de la numerele 30, 32, 37, cel din strada Gerliczy (acum Pescăruşului) 3A, clădirea din strada Badacsonyi (actuala Dâmbului) 1, cea din strada Osvenyi (Marin Preda) 5, plus proprietăţile din strada Republicii numerele 28, 30, 32, 50, 52, 60, 62 şi 73, ultima clădire fiind cunoscută ca Palatul Gerliczy.

Ca să îşi reintre în drepturi, Ştefan Gerliczy putea să revină în România după terminarea războiului şi să ceară cetăţenia română. Nu a făcut-o, motiv pentru care, în timp, unele imobile au fost ocupate de instituţii publice. În clădirea din Republicii 73 şi în cea din Pescăruşului 3, de pildă, s-a mutat Inspectoratul General pentru Siguranţa Statului, în imobilele din Republicii 60 şi 62 a intrat Inspectoratul de Jandarmi, iar clădirea din Republicii 32 a devenit sediul Direcţiei Agricole Bihor.

Pe 24 mai 1949, odată cu desfiinţarea CASBI, printr-o decizie a  Ministerului Finanţelor, imobilul din strada Republicii 50 a fost atribuit Comandamentului Regional de Miliţie Oradea. În acelaşi an, pe 16 septembrie, s-a înfiinţat şi o nouă coală funciară, Judecătoria trecând dreptul de proprietate în favoarea MAI „din proprietatea absenteistului Gerliczy Ştefan”.

Tăcere...

Însă nu doar documentele demonstrează că imobilul în care funcţionează acum Serviciul administrativ al Poliţiei nu a fost naţionalizat de statul comunist, ci o spun şi specialiştii. „Documentele arată că baronul Gerliczy a părăsit ţara odată cu trupele inamice, iar bunurile ce au aparţinut acestei familii au fost considerate bunuri inamice, deci au intrat sub incidenţa prevederilor legale cu privire la bunurile cetăţenilor statelor cu care România s-a aflat în stare de război. Până în prezent, niciun act normativ nu a reglementat restituirea acestor bunuri”, explică reputatul specialist în drept privat Ioan Sabău Pop. Altfel spus, nefiind naţionalizate, nu puteau fi nici retrocedate.

Contactat şi invitat să elucideze controversele legate de baronul Gerliczy şi de proprietăţile sale, avocatul familiei, orădeanul Szekely Ferencz, a refuzat orice comentariu până la obţinerea unui acord din partea clienţilor, solicitând totodată ca întrebările să-i fie trimise, în scris, pentru a fi transmise celor trei. Care, însă, nu au dat nicio lămurire.

Plecăm

Cert este că amănuntele descoperite de BIHOREANUL, apte să răstoarne rezultatul procesului în favoarea statului, erau şi la îndemâna juriştilor MAI, putând fi consultate la Serviciul judeţean al Arhivelor Naţionale. Doar că reprezentanţii Ministerului nici nu s-au sinchisit să ceară acte ori informaţii de la Oradea, după cum recunoaşte chiar şeful Inspectoratului de Poliţie Bihor, chestorul Liviu Popa.

„Nu ni s-a solicitat nicio informaţie sau document. Nici nu am ştiut nimic despre proces până când am fost anunţaţi că trebuie să ne căutăm un alt spaţiu, ca să eliberăm imobilul”, a declarat şeful Poliţiei, care încă speră să schimbe, printr-o cale extraordinară de atac, verdictul judecătorilor bucureşteni.

Dacă demersul IPJ Bihor va avea efectul scontat, rămâne de văzut. Până atunci, rămâne ca o palmă pe obrazul Ministerului „blatul” propriilor jurişti, care au reuşit să piardă un imobil în valoare de peste 1 milion de euro. A fost doar neglijenţă, simplă prostie ori chiar un act de corupţie? Doar o anchetă ar putea stabili. Evident, dacă cineva va dori să iasă din starea de non-combat!

PALAT RETROCEDAT
Au avut succes şi la Oradea

Din numeroasele proprietăţi deţinute în Oradea de baronul Gerliczy, cei trei moştenitori, Ilona Pallavicini, George Gerliczy şi Maria Kendeffy, au solicitat restituirea doar a clădirilor din strada Republicii 50, 52 şi 73 pentru care deţineau acte de proprietate.

În timp ce pentru sediul administrativ al Poliţiei retrocedarea a fost dispusă la Bucureşti în 2012, pentru  locuinţele şi spaţiile comerciale de la numerele 52 şi 73 verdictul a fost dat de către judecătorii orădeni încă din 2006. Deşi confiscate tot ca „bunuri inamice”, în CF-urile celor două imobile apare menţionat doar faptul că au fost preluate de la „cetăţeanul absenteist” Gerliczy Ştefan, motiv pentru care magistraţii orădeni nu s-au îndoit că cererile sunt întemeiate.

Instanţele au restituit, însă, doar apartamentele nevândute din imobile, pentru celelalte Statul român fiind obligat la plata unor despăgubiri băneşti ce urmează să fie stabilite de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.