După un sejur de doi ani în Penitenciarul Oradea, fostul ÅŸef al SecÅ£iei penale din Tribunalul Bihor, Mihai Viorel, cere liberarea condiÅ£ionată. Condamnat în 2007 la 4 ani de închisoare pentru o ÅŸpagă de 150.000 de mărci germane, fostul magistrat se declară acum "îndreptat" ÅŸi apt să revină în societate.

BIHOREANUL a descoperit că drumul lui Mihai Viorel spre libertate a fost bătătorit chiar de conducerea Penitenciarului Oradea, care i-a dataviz favorabil fără o documentare serioasă şi pe considerente de-a dreptul hilare: cum că magistratul s-a "reeducat" ca spectator la meciuri de fotbal şi ca şi cititor de romane.

În realitate, însă, fostul judecător avea cu totul alte preocupări. Sub nasul gardienilor, a reuÅŸit să divorÅ£eze ÅŸi să-ÅŸi transfere averea pe numele neamurilor, pentru a scăpa astfel de confiscarea ÅŸpăgii dispuse prin sentinÅ£a de condamnare. Evident, amănuntul nu apare în caracterizarea de pârnăiaÅŸ-model pe care comisia de liberare condiÅ£ionată din Penitenciar a înaintat-o judecătorilor chemaÅ£i să se pronunÅ£e în chestiune.

BIHOREANUL vă prezintă un exemplu grăitor al modului în care angajaÅ£ii statului îÅŸi bat joc de normele sistemului judiciar, permiÅ£ând de cele mai multe ori ieÅŸirea din închisoare a unor infractori notorii. Care, de regulă, se ÅŸi întorc...

"Tata hoţilor"

Judecătorul Mihai Viorel s-a ales cu această poreclă din vremea când conducea SecÅ£ia Penală a Tribunalului Bihor ÅŸi dicta soarta interlopilor din oraÅŸ. În final, tot din cauza lor a ajuns ÅŸi în spatele gratiilor. În baza denunÅ£ului unui escroc mărunt, Cornel Matei, mai cunoscut sub porecla Rizzo, Mihai Viorel a fost anchetat de procurorii DNA pentru luare de mită, fiind acuzat că, în 1998, a pretins 150.000 de mărci germane, din care ar fi primit efectiv 135.000, pentru a facilita eliberarea din arest a ÅŸase interlopi acuzaÅ£i de ÅŸantaj, printre care ÅŸi Viorel Pop, zis Uscatu, patronul hotelului Silver din strada Făcliei.

Uscatu fusese angajat atunci de un cetăţean maghiar, Pelsoczi Tibor, să recupereze 310.000 DM de la fostul său asociat, orădeanul Szabo Åžtefan, cu care se ocupa de comerÅ£ cu magiun ÅŸi prune. Szabo îi luase banii pentru a cumpăra marfă, dar ulterior l-a anunÅ£at că fructele s-au alterat. Pelsoczi a apelat la serviciile recuperatorilor lui Uscatu, promiÅ£ându-le 20% din sumă. AmeninÅ£at cu moartea ÅŸi cu răpirea copilului, Szabo a plătit recuperatorilor 37.000 DM, însă apoi a anunÅ£at PoliÅ£ia, iar interlopii ÅŸi fostul său asociat ungur au fost arestaÅ£i, judecaÅ£i ÅŸi condamnaÅ£i la câte 2 ani ÅŸi jumătate de închisoare, cu suspendare.

Abia după autodenunÅ£ul lui Rizzo, în 2002, s-a aflat că eliberarea din arest a lui Uscatu ÅŸi suspendarea pedepsei au fost dispuse de judecătorul Mihai Viorel în schimbul unei sume de bani care i-a fost transmisă prin intermediul avocatului Alexandru Butuc (foto), într-un pachet de cafea. Trimis în judecată de DNA în 2004, magistratul a fost achitat în decembrie 2006 de Curtea de Apel BraÅŸov, pentru ca un an mai târziu Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie să-l condamne la 4 ani de închisoare cu executare, 2 ani de interzicere a drepturilor civile, plus confiscarea ÅŸpăgii încasate ÅŸi plata unor cheltuieli judiciare de 5.500 lei.

Şefu-i şef şi după gratii

Din start, fostul judecător Mihai Viorel a fost un privilegiat în Penitenciarul Oradea. A profitat de fostul său statut de magistrat ÅŸi de regulamentul puÅŸcăriei ÅŸi s-a declarat "persoană vulnerabilă", cerând să fie separat de restul plebei pe motive de securitate, dar ÅŸi fiindcă ar fi fost bolnav, ceea ce îi rezolva scutirea de muncă, fie ÅŸi în interiorul închisorii.

Pentru a-i rezolva doleanÅ£a, gardienii au fost obligaÅ£i să-i reorganizeze camera de detenÅ£ie ÅŸi, totodată, au refăcut timpii de plimbare prin curtea interioară, pentru ca acesta să nu se intersecteze cu vreunul dintre cei pe care, pe când purta robă ÅŸi guler de hermină, i-a trimis după zăbrele. Chiar ÅŸi aÅŸa, la fiecare ieÅŸire la plimbare, la telefon ori la masă, de frică să nu fie linÅŸat de "vecini", fostul judecător era însoÅ£it de câte un gardian, pe post de gardă de corp.

Dacă la început a fost trecut de conducerea Penitenciarului în rândul deÅ£inuÅ£ilor în regim semi-deschis, în 2008 Mihai Viorel a fost "promovat" în categoria celor cu regim deschis, fostul magistrat beneficiind de mai multe avantaje. În primul rând, putea merge neînsoÅ£it în oraÅŸ, în învoiri ÅŸi permisii de câte 5 zile ÅŸi putea folosi în afara închisorii telefoane mobile. Singurul inconvenient era că trebuia să specifice destinaÅ£ia înainte de plecare, iar seara trebuia să se întoarcă în celulă.

"Efort psihic deosebit"

Sătul de "bulău", luna trecută, fostul magistrat a cerut liberarea condiÅ£ionată. Åži, ca fiecare solicitare făcută până atunci, ÅŸi aceasta i-a fost avizată favorabil. "S-a îndeplinit fracÅ£ia legală de 2/3 din cuantumul pedepsei, nu am avut sancÅ£iuni disciplinare dar, în schimb, am fost recompensat pentru comportamentul exemplar, ceea ce denotă realizarea scopului pedepsei, respectiv îndreptarea mea", a specificat fostul magistrat în cererea scrisă.

Mihai Viorel a adus ÅŸi argumente solide. "Vă rog să constataÅ£i că am executat la zi fracÅ£ia, fără niciun beneficiu sub câÅŸtig de zile, fapt extrem de rar în sistemul penitenciar românesc ÅŸi, vă rog să mă credeÅ£i că acest lucru a necesitat un efort psihic, fizic, mental deosebit, fiind expus intoleranÅ£ei altor deÅ£inuÅ£i, dispreÅ£ului, ameninţărilor ÅŸi înjurăturilor. Executarea unei pedepse de către un fost judecător de penal este de cel puÅ£in două ori mai grea decât pentru alÅ£i deÅ£inuÅ£i", a continuat Mihai Viorel (foto).

Paşaport pentru afară

Potrivit Legii 275/2006, privind executarea pedepselor, condamnaÅ£ii pot cere liberarea condiÅ£ionată după ce au executat cel puÅ£in 2/3 din durata pedepsei, în cazul pedepselor sub 10 ani sau cel puÅ£in a 3/4 din durată în cazul pedepselor mai mari. Aceasta este însă un privilegiu, nu un drept pe care e obligatoriu să-l ÅŸi obÅ£ină.

Solicitarea deÅ£inuÅ£ilor trebuie analizată întâi de o comisie formată din directorii Penitenciarului, medic ÅŸi consilierul de probaÅ£iune, ÅŸi prezidată de un judecător delegat pentru executarea pedepselor, care propune sau nu liberarea condiÅ£ionată, în funcÅ£ie de conduita persoanei ÅŸi de eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special în cadrul activităţilor educative, culturale ÅŸi terapeutice, precum ÅŸi de responsabilităţile încredinÅ£ate în cadrul penitenciarului. Ulterior, propunerea comisiei, cuprinsă într-un proces-verbal motivat, împreună cu actele ce atestă menÅ£iunile, sunt înaintate judecătoriei în a cărei circumscripÅ£ie se află locul de detenÅ£ie.

Aviz "pe genunchi"

În cazul lui Mihai Viorel, însă, avizul comisiei e extrem de superficial. El a avut, de pildă, la bază comportamentul în relaÅ£ia cu personalul Penitenciarului ÅŸi cu ceilalÅ£i deÅ£inuÅ£i, chit că - fiind izolat - Mihai Viorel nici nu avea cum să intre în contact cu ei. ReprezentanÅ£ii comisiei au trecut uÅŸor peste faptul că fostul judecător nu a lucrat o zi măcar în penitenciar. Nu din vina lui, spun ei, ci pentru că a fost declarat inapt din cauza unor boli cronice, pentru care, însă, nu au depus la dosar nici un act doveditor.

În schimb, au remarcat membrii comisiei, deÅ£inutul a participat la anume activităţi educative. Dar mai bine nu le enumerau! Căci ele au constat în vizionarea ca spectator a meciurilor FC Bihor ÅŸi lecturarea unor romane ÅŸi volume de poezii la Biblioteca judeÅ£eană, de parcă acestea ar fi "dovezi temeinice de îndreptare" ÅŸi nu un mod plăcut de a petrece timpul liber. Culmea este că, potrivit raportului comisiei de liberare condiÅ£ionată, pentru activităţile respective ÅŸi buna sa purtare, Mihai Viorel a beneficiat ÅŸi de recompense, 10 la număr, constând în suplimentarea dreptului la vizită ÅŸi la pachet, 3 zile de ieÅŸire din penitenciar.

Judecată colegială

Raportul comisiei, înaintat împreună cu cererea de liberare, a ajuns pe masa judecătoarei Diana ComÅŸa din cadrul Judecătoriei Oradea. Care, în doi timpi ÅŸi trei miÅŸcări, a ÅŸi dispus eliberarea fostului magistrat, fără să verifice nimic, copiind doar, pe o pagină ÅŸi jumătate, argumentele celor de la Penitenciar.

Din inerÅ£ie, aÅŸa s-ar fi dus dosarul ÅŸi mai departe, la Tribunal, doar că s-a întâmplat un incident. Ce n-a luat în calcul judecătoarea e că, în cazul persoanelor trimise în judecată de DNA, procedura prevede ca reprezentanÅ£ii acestei instituÅ£ii să participe, ca procurori de ÅŸedinţă, atât la procesele inculpaÅ£ilor, cât ÅŸi la celelalte ce derivă din cazurile pe care le-au instrumentat. Cum procesul s-a judecat în prezenÅ£a unui procuror al parchetului Oradea ÅŸi nu al DNA, cei din urmă au atacat prin recurs soluÅ£ia Dianei ComÅŸa, astfel că Tribunalul Bihor a dispus rejudecarea cererii de liberare condiÅ£ionată.

Coruptul insolvabil

La rejudecare, verdictul a fost taman pe dos! Ghinionul lui Mihai Viorel a constat în faptul că dosarul său a ajuns pe masa unui judecător nu doar intransigent, dar ÅŸi străin de cumetriile din justiÅ£ia bihoreană. Verificând dosarul comisiei de liberare condiÅ£ionată, judecătorul Cristi DanileÅ£ (foto) a constatat imediat că acesta era fuÅŸerit. Mai mult, magistratul a descoperit că, în timpul condamnării, deÅ£inutul care se declara "îndreptat ÅŸi spăşit" a divorÅ£at ÅŸi a trecut averea pe numele soÅ£iei, tocmai pentru ca fiscul să nu confiÅŸte ÅŸpaga primită ÅŸi nici suma reprezentând cheltuielile judiciare ale statului.

De altfel, chiar ÅŸi partajul a fost făcut doar de formă, singura grijă a lui Mihai Viorel fiind doar să nu rămână "descoperit" la avere. Vila din strada Ion Vidu ÅŸi cea din ArieÅŸeni, spaÅ£iile comerciale ÅŸi cele două terenuri găsite de procurorii DNA ca proprietăţi suspecte de a fi fost achiziÅ£ionate prin ÅŸpăgi nu mai apar în lista bunurilor comune depuse la dosarul de divorÅ£. Potrivit documentului care miroase de la o poÅŸtă a făcătură, în cei 29 ani de căsnicie, soÅ£ii Mihai au reuÅŸit să strângă doar 3 etajere confecÅ£ionate artizanal, o mobilă de bucătărie roz, o alta de dormitor, o combină frigorifică, un cuptor ÅŸi un televizor. Singurul imobil al familiei prezentat la partaj este un apartament cu trei camere într-un imobil din strada Ady Endre 83, cumpărat în 2007 dintr-un credit luat de soÅ£ia fostului judecător, Doina Mihai, fapt pentru care i-a revenit în întregime ei. Căci, după cum a precizat femeia, la vremea respectivă Mihai Viorel "ieÅŸise din magistratură ÅŸi nu mai presta nicio muncă retribuită"...

Show în sala de judecată

Dacă la primul proces nici nu a catadicsit să se prezinte în instanţă pentru a-ÅŸi susÅ£ine cauza, fiind asigurat pesemne că va obÅ£ine câÅŸtig de cauză, la dezbaterea prezidată de DanileÅ£, Mihai Viorel s-a prezentat pus pe scandal, transformând ÅŸedinÅ£a de judecată într-un spectacol de circ. "Åžtiu eu cum se studiază dosarele!", a comentat fostul magistrat, insinuând că judecătorul s-a pregătit pentru procesul său "frunzărind" actele.

Apoi, obraznic, a răspuns în răspăr la întrebările acestuia, spunând că judecătorii "nu ÅŸtiu să soluÅ£ioneze cauzele" ÅŸi că sunt caracterizaÅ£i de "prostie". Întrebat în ce regim a executat pedeapsa, fostul magistrat a răspuns că în "regimul Băsescu", iar dreptul de a merge la bibliotecă l-a obÅ£inut "datorită pilelor ÅŸi datorită nu ÅŸtiu cui", pentru a citi cărÅ£i de Ismail Kadare sau Hemingway, "dacă aceste nume vă spun ceva...".

Nici la întrebarea legată de asistenÅ£a socială primită, nu a dat un răspuns serios. "Întâlnirile cu asistentul social au constat în discuÅ£ii despre bucuriile vieÅ£ii în puÅŸcărie ÅŸi ceea ce mă aÅŸteaptă după ce ies!", a replicat obraznic ÅŸi ameninţător fostul magistrat.

Sentinţa pe măsură

Cum era de aÅŸteptat, judecătorul Cristi DanileÅ£ a respins cererea de liberare. În primul rând, a arătat el, într-o sentinţă motivată în detaliu, pe 15 pagini, din comportamentul fostului judecător condamnat pentru corupÅ£ie ar fi trebuit să rezulte "o atitudine de căinţă faţă de faptele comise, dar ÅŸi de respect faţă de autorităţile judiciare ÅŸi nobila misiune pe care judecătorii o îndeplinesc".

În schimb, din dosarul lui Mihai Viorel nu rezultă niciun fel de dovadă a îndreptării acestuia. DeÅ£inutul a primit numeroase recompense "pentru interesul arătat prin citire de carte la bibliotecă, ieÅŸirile la muzeu ÅŸi la meciurile de fotbal", dar "instanÅ£a nu vede cum frecventarea unei biblioteci poate să genereze recompensarea unui deÅ£inut, cu atât mai mult cu cât aceste deplasări au început abia din 2010, ceea ce a creat certitudinea că s-a urmărit evidenÅ£ierea comportamentului condamnatului pentru că se apropia perioada discutării în comisie a liberării sale". Pe de altă parte, mai arată judecătorul, "nici asistenÅ£a la meciurile de fotbal ale unei echipe nu poate face dovada vreunei îndreptări a conduitei acestuia".

Şi-a găsit naşul

DanileÅ£ a remarcat ÅŸi manevrele făcute de ex-judecător pentru a divorÅ£a ÅŸi pentru a trece averea pe numele soÅ£iei, cu scopul de a se sustrage de la obligaÅ£ia de returnare a ÅŸpăgii. Iar dovada că divorÅ£ul a fost doar formal sunt chiar vizitele Doinei Mihai în calitate de "soÅ£ie", chestiune "neobservată" de conducerea Penitenciarului.

"În aceste condiÅ£ii, există o aparenţă că acest divorÅ£ cu partaj a fost o modalitate de sustragere de la măsura confiscării. Aceste aspecte sunt neaÅŸteptate de la o persoană cu pregătirea profesională a deÅ£inutului ÅŸi în raport cu caracterizarea favorabilă făcută de comisie. Ele evidenÅ£iază că deÅ£inutul nu s-a îndreptat, manifestă o reacÅ£ie de adversitate faţă de justiÅ£ie ÅŸi nu acceptă nici în prezent condamnarea sa", a punctat DanileÅ£, dispunând menÅ£inerea fostului judecător în penitenciar pentru încă cel puÅ£in 6 luni.

SentinÅ£a l-a înfuriat peste măsură pe Mihai Viorel, care e hotărât să-l reclame pe judecător la Consiliul Superior al Magistraturii ÅŸi, totodată, a atacat soluÅ£ia prin recurs la Tribunalul Bihor. Va reuÅŸi sau nu - prin foÅŸtii săi colegi - o liberare cât o evadare? Rămâne de văzut, căci "soluÅ£ia înălţătoare" se va da după dezbaterea care va avea loc pe 19 august.

AFACERI PERSONALE
Treaba deţinuţilor nu-i şi treaba lor

Interpelat de BIHOREANUL despre modul neprofesional în care comisia Penitenciarului Oradea a analizat cererea de liberare condiÅ£ionată depusă de Mihai Viorel, purtătorul de cuvânt Gabriel Å¢ica (foto), membru în comisie, pretinde că el ÅŸi colegii ÅŸi-au făcut treaba ireproÅŸabil.

În condiÅ£iile în care se ÅŸtie că 95% din propunerile comisiei sunt avizate de instanţă, Å¢ica aruncă răspunderea exclusiv pe seama judecătorilor, "suverani să hotărască". "Noi nu dispunem, doar propunem", spune purtătorul de cuvânt al Penitenciarului, recunoscând, cu jumătate de gură, că ulterior 50% dintre cei eliberaÅ£i condiÅ£ionat se întorc la închisoare, fapt ce pune mari semne de întrebare asupra modului în care comisia de liberare le-a evaluat "îndreptarea".

Cât îl priveÅŸte pe ex-judecătorul Mihai Viorel, ofiÅ£erul nu vede nimic neobiÅŸnuit nici în încadrarea meciurilor de fotbal ÅŸi citirea unor romane în rândul "activităţilor educative". "Ce puteai să-i ceri unui fost magistrat să facă? Să se înscrie din nou la ÅŸcoală?", spune Å¢ica.

Pe de altă parte, divorÅ£ul fostului magistrat ar fi o problemă privată a cărei urmărire nu intră în atribuÅ£iile gardienilor. "De unde să ÅŸtim noi că a divorÅ£at? Nu e treaba noastră!", afirmă Å¢ica. Uitând că "problema privată" privea ÅŸi Penitenciarul, de vreme ce deÅ£inutul a fost învoit ca să participe la procesul de divorÅ£ ÅŸi de partaj.