"Reformă" pe antipatii

Că sistemul sanitar e prost condus o ştie toată lumea. Că printre cauze se numără nu doar lipsa banilor pentru medicamente şi aparatură, ci şi proasta alocare a resurselor, iar e lucru cunoscut. Aşa că, dacă tot nu poate aduna mai mulţi bani, Ministerul Sănătăţii a decis să stopeze din risipă, reducând numărul de paturi din spitale, cu precădere din secţiile care nu au pacienţi pe măsura fondurilor cheltuite.

Numai că, în vechea tradiţie românească, măsura e văzută de managerii unor spitale ca o şansă pentru a scăpa de medicii care nu le sunt pe plac. Deşi BIHOREANUL a aflat că potenţialele victime sunt doctori cu bun renume profesional, autorităţile refuză să comenteze, motivând că "încă nu s-a luat nicio hotărâre oficială". Şi mizând, probabil, că după luarea unei decizii, va fi prea târziu pentru schimbarea ei.

Comando Arafat

Pe 1 martie, la sediul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor (DSP) a descins, la fel ca în toate judeţele, o comisie formată din trei reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi condusă de secretarul de stat Raed Arafat (foto), pentru o discuţie cu managerii de spitale pe tema restructurării. Discuţia fusese planificată din ianuarie, pe baza rapoartelor trimise de fiecare spital privind utilizarea paturilor, complexitatea cazurilor rezolvate în 2009 şi rata de operabilitate a pacienţilor din secţiile chirurgicale. În urma întâlnirii, la care fiecare manager a putut să pledeze pentru păstrarea intactă a celor mai performante secţii şi, implicit, a celor mai buni medici, urmează ca membrii comisiei să propună ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, măsuri concrete de restructurare. Mai pe româneşte, reducerea numărului de paturi.

În ce priveşte spitalele bihorene, s-a vehiculat desfiinţarea a circa 400 de paturi, în varianta pesimistă, sau a 150 de paturi, într-un scenariu favorabil, având în vedere că Bihorul e judeţul de origine al ministrului şi ar putea scăpa mai uşor. Proporţional se vor tăia şi posturi de infirmiere, asistente şi chiar medici. Problema e, însă, că deşi chestiunea îi vizează direct, aceştia nu au fost consultaţi în prealabil, ceea ce contravine legii, care prevede ca orice măsură să fie dezbătută în primul rând în Consiliile Medicale, formate din şefii de secţii.

Municipal... regional

Directoarea interimară a Spitalului Municipal, Marilena Crişan (foto), nici măcar nu şi-a informat subalternii că urmează să aibă loc restructurări. "Ştim doar că s-a dus la discuţii, dar nu ne-a spus ce s-a discutat", spune un medic căruia BIHOREANUL i-a garantat anonimatul. "De atunci avem numai zvonuri că vor fi reduse secţiile de adulţi: de Nefrologie (condusă de dr. Gabriel Bako), Hematologie (Gheorghe Ninulescu) şi Interne (Ovidiu Burtă), adică tocmai secţiile care dau statutul de spital municipal". Moţul de pe tort e că exact acestea au indicii cei mai buni, cu cel mai mare număr de pacienţi şi, în consecinţă, cu cel mai mare aport de fonduri de la Casa Asigurărilor de Sănătate. Ceea ce înseamnă că, dacă acestea ar pierde din paturi, pe viitor şi banii vor fi mai puţini.

Aberant e, pe de altă parte, că în timp ce trebuie să reducă numărul de paturi la secţiile existente, Crişan a cerut crearea unei noi secţii, de Pneumologie infantilă. S-ar crede că aceasta ar acoperi o patologie pentru care acum nu se asigură asistenţă, însă o asemenea secţie funcţionează foarte bine în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie.

"Manageriţa se comportă aparent ca o sinucigaşă, deoarece acţionează contrar intereselor pacienţilor. Miza e, însă, revenirea spitalului la statutul de spital de copii, de importanţă regională, astfel încât la descentralizare să nu pice în subordinea Primăriei", spune doctorul. C-un drum, cum se spune, Crişan ar scăpa şi de doctorii pe care nu-i suportă fiindcă sunt mult peste nivelul ei profesional.

Cifre coafate la Maternitate

O situaţie similară se regăseşte şi la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie. Nici aici managerul Liana Antal (foto) nu a fost mandatată de nimeni cum să "pledeze" la întâlnirea cu trimişii Ministerului, iar ulterior nu a spus nimănui cum se va face tăierea. Medicii şi asistentele se tem că cel mai afectate vor fi secţiile ai căror şefi au intrat în "clinciuri" cu Antal, şi în primul rând OB II (condusă de dr. Petru Chitulea). "Antal pur şi simplu nu-l înghite, fiindcă în trecut Chitulea i-a imputat prostul management. E de pomină că, acum vreo două veri, când nu exista aer condiţionat decât în biroul directoarei, Chitulea a ieşit din sala de operaţii ud leoarcă şi s-a dus să se răcorească în biroul ei, ameninţând-o că va proceda mereu la fel dacă nu pune aparate în blocurile operatorii", spune un medic.

Dincolo de cancanuri, doctorii au un motiv temeinic de îngrijorare. În primul rând, şi aici se spune că se vor face discriminări. "Secţia lui Chitulea nu are şanse pe lângă cealaltă secţie cu acelaşi profil, OB IV, chiar dacă indicii de performanţă ai acesteia sunt inferiori. E destul să ne amintim că la OB IV o femeie a fost omorâtă recent pentru că dr. Olah nu a respectat procedurile, făcând o operaţie fără anestezist. Dar de şeful OB IV, Doru Crăiuţ, Antal nu se va atinge", explică sursa.

Efectul e că pe viitor medicii slabi vor rămâne, iar cei buni vor fi siliţi să plece. În plus, se pare că s-a făcut şi o cosmetizare a indicatorilor de performanţă ai secţiilor. De pildă, la OB I s-a consemnat că 99,65% din gravide au fost operate, ceea ce ar însemna că aproape toate au suferit intervenţii chirurgicale. "Ar însemna că mai toate naşterile au fost patologice. Şi nu au fost", afirmă sursa BIHOREANULUI.

Scapă cine poate

La Spitalul de Pneumoftiziologie perspectiva restructurării a creat mai puţină agitaţie. Vor fi diminuate, se pare, doar secţiile de Infecţioase I şi II (conduse de Lucia Mihalache şi Sonia Drăghici), de la 100 la 70 de paturi. "Vom încerca să convingem conducerea Ministerului să nu facă nicio reducere, pentru că secţiile acestea acoperă patologii unde, ca judeţ de graniţă, avem un context epidemiologic cu riscuri mai mari, de exemplu gripă porcină, gripă aviară...", spune managerul Octavian Cuc, nici el nu foarte convins că pericolul e real sau că va "sensibiliza" conducerea Ministerului.

Aproape la fel stau lucrurile şi la Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie, unde s-ar putea reduce fie total, fie parţial, compartimentele de recuperare fizică şi balneologie din cadrul secţiilor de Neurologie I şi II. Numai că, de vreme ce rolul acestora ar putea fi preluat de Spitalul de Recuperare din Băile Felix, niciun medic nu protestează. O altă modificare ar putea fi mutarea secţiei de Neuropsihiatrie infantilă la Spitalul Municipal, dar cum la Municipal nu există specialişti, e clar că şi medicii vor fi preluaţi odată cu pacienţii.

Excepţia de la Judeţean

Singura unitate unde propunerile au fost discutate în Consiliul Medical e Spitalul Judeţean, unde urmează ca din 871 de paturi să rămână 841, iar reducerea să afecteze toate secţiile aproape în mod egal. Dar şi aici justificarea ar fi logică. De câteva luni, aici au loc lucrări de recompartimentare, astfel încât fiecare pat să aibă un spaţiu de minim 6 metri pătraţi şi un volum de aer de cel puţin 7 metri cubi. Ca atare, toate saloanele vor trebui "aerisite". Managerul Florian Bodog (foto) afirmă că "fiecare secţie va fi redusă în medie cu 5-6 paturi".

La Chirurgie I (şef Victor Lazăr) vor rămâne 36 de paturi din 40, la Chirurgie II (Mircea Pop) rămân 40 şi la Chirurgie III (Adrian Duşe) 38, ca în prezent. Reduceri importante se vor face la Ortopedie-Traumatologie (Călin Hozan), de la 48 la 35, Ortopedie II (Cornel Popa) de la 48 la 38. Compartimentul de Terapie Intensivă (Marcel Negrău) de la Staţionar II se va desfiinţa complet, iar Terapia Intensivă de la Staţionar I se reduce de la 45 la 30 de paturi. Oftalmologia (dr. Mihaela Coroi) se reduce de la 35 la 30 de paturi. "Nu au fost proteste, deoarece modificările au fost aprobate de Consiliul Medical", spune Bodog.

Restul e tăcere

Deşi BIHOREANUL a încercat să afle, concret, cine a făcut propunerile de restructurare şi în baza căror criterii, mai ales în cazul Maternităţii şi al Spitalului Municipal, atât managerii acestora, cât şi conducerea DSP Bihor au refuzat furnizarea informaţiilor.

Directoarea de la Municipal, Marilena Crişan, nici n-a catadicsit să răspundă cererii scrise, în timp ce directoarea Maternităţii, Liana Antal, a mimat un răspuns formal din care se înţelege doar că a transmis comisiei conduse de Raed Arafat indicatorii de performanţă, şi că responsabilitatea "amputărilor" va aparţine acestei comisii. O poziţie identică a adoptat şi directorul DSP, Marius Pîrcioagă. "Deocamdată sunt doar propuneri, discuţii, nu s-a luat încă nicio decizie", s-a eschivat şeful DSP.

Pîrcioagă l-a mandatat pe purtătorul de cuvânt al Direcţiei să informeze redacţia noastră doar că parametrii în funcţie de care se va face tăierea paturilor sunt "performanţa managementului de spital şi calitatea serviciilor de gardă, încadrarea cu personal, indicatorii cantitativi şi calitativi ai activităţii de îngrijire a pacienţilor, structura de personal şi dotarea cu aparatură medicală şi autosanitare". Adică lucruri care au stat nu în puterea şefilor de secţii, ci a managerilor. Şi care ar dovedi, cel mult, incapacitatea acestora de a conduce spitalele. Atât doar că, deşi unii ar merita-o, nu ei vor fi puşi pe liber, ci cei din subordine, care nici măcar nu vor şti de ce plătesc în locul şefilor...

DESCENTRALIZAREA!

Sfârşitul nu-i aici

Abordat în legătură cu felul în care managerii de spitale raportează indicatorii de performanţă astfel încât restructurarea să ocolească pe cât posibil secţiile conduse de apropiaţii lor, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila (foto), a declarat că medicii nu ar trebui să se impacienteze. "Schimbările vor fi analizate serios înainte de luarea unei decizii, tocmai fiindcă ştim că există manageri care au propriile interese". Ministrul afirmă, de asemenea, că restructurarea e doar începutul unei schimbări majore în organizarea spitalelor. "Vom reduce numărul de paturi, probabil până la finele lunii aprilie, dar asta ca să le predăm "curate", până cel târziu la 1 iulie, autorităţilor locale. Fiindcă, oricât s-ar opune managerii, vom descentraliza până atunci spitalele", spune ministrul.

În Bihor, ar urma să rămână în subordonare departamentală Spitalul CFR (la Ministerul Transporturilor) şi Spitalul Militar (Ministerul Apărării), în timp ce Maternitatea, Spitalul TBC, Municipalul şi Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie se vor subordona Primăriei, iar Spitalul Judeţean Consiliului Judeţean. "După ce le vor prelua autorităţile locale, vor urma câţiva ani grei, fiindcă toate au probleme financiare, dar apoi vor putea să le gestioneze mai bine decât în sistem centralizat. Vor putea, evident, să numească şi managerii", a explicat Cseke.