"Poluaţii" de la Mediu: Comisarii de la Gardă au fost interceptaţi târguind şpăgile ca la piaţă

De ani de zile, Oradea e intoxicată, periodic, ori de mirosul fecalelor provenit de la crescătoria de porci de la marginea oraşului ori de putoarea borhotului necurăţat de la fabrica de zahăr. Haldele clandestine de gunoaie au răsărit prin judeţ ca ciupercile după ploaie, balastierele exploatate barbar rod albiile şi malurile apelor şi dărâmă diguri... La Garda de Mediu, însă, comisarii puşi să sancţioneze nerespectarea legislaţiei din domeniu au alte probleme: colectarea selectivă. A şpăgilor.

Cinci comisari de mediu, în frunte cu şeful lor, Gheorghe Raţiu, un inspector al Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi trei oameni de afaceri au fost puşi săptămâna trecută sub învinuire pentru fapte de corupţie, în urma unei anchete a procurorilor DNA Oradea, care au reuşit să probeze cel puţin 10 cazuri în care funcţionarii au abuzat de poziţiile lor şi au stors întreprinzătorii de bani, închizând ochii la nereguli pentru a-şi umple propriile buzunare...

O şpagă după alta

Ancheta procurorilor DNA şi a ofiţerilor Direcţiei Generale Anticorupţie a fost declanşată pe 18 ianuarie. La început doar împotriva comisarului Gheorghe Raţiu (fost şef al Gărzii de Mediu Bihor între 2007-2010, iar apoi, din iunie 2012, după debarcarea PDL-istului Călin Mocan, repus provizoriu în funcţie) şi a colegului său, Gabriel Varga, pe vremuri poliţist la Serviciul Paşapoarte. Cei doi fuseseră denunţaţi de Kovacs Barnabas, patronul Beatrix Fer Com SRL Săcuieni, o firmă profilată pe colectarea de fier vechi, căruia îi ceruseră 1.000 lei pentru a-l "ierta" că nu avea fişe de evidenţă a deşeurilor, act obligatoriu în baza reglementărilor în vigoare.

În timpul cercetărilor, în curusl cărora au efectuat filaje, interceptări telefonice şi ambientale, procurorii aveau să descopere că cei doi comisari îşi făcuseră un obicei din măsluirea actelor de control, motiv pentru care au decis prelungirea anchetei. N-a durat mult, iar cei doi au comis-o din nou. Pe 24 februarie, au verificat o benzinărie a firmei Functionalis SRL Leş, închisă pentru renovare, obligându-l pe administratorul Florin Feier să le arate autorizaţia de mediu pe care - evident - acesta nu o avea. Ca să-i "îmbuneze", bărbatul i-a poftit să se întoarcă după deschidere, pentru "un plin". Varga a acceptat, iar după o săptămână, sora acestuia, inspectorul principal Mihaela Pop, ofiţer de relaţii internaţionale la Cabinetul şefului Poliţiei Bihor, a venit să încaseze "comisionul": 20 de litri de benzină.

Dai cât ai, dar nu-i de-ajuns

Febra şpăgii nu s-a oprit aici. Pe 29 februarie, "echipa de şoc" Raţiu-Varga a descins la o spălătorie auto abia deschisă în Drăgăneşti de un localnic, Alin Tripa. Deşi fuseseră deja informaţi telefonic că omul avea autorizaţia de mediu aprobată la sediul APM Bihor şi trebuia doar să-şi ridice documentul, comisarii au forţat nota şi i-au pretins să le arate actul. Cum nu-l avea la el, Raţiu i-a cerut 800 lei ca să nu-l amendeze, acceptând cu greu cei 200 lei oferiţi de patronul care se scuza că nu avea mai mulţi. "Asta-i şpagă? Bani de Nurofen!...", s-a plâns Raţiu la plecare, când a trebuit să împartă banii cu Varga.

Pe drumul spre Oradea, comisarii s-au oprit apoi, pentru o "completare", la pensiunea firmei Chiaburu Turism SRL, administrată tot în Drăgăneşti de Hermina Lupaş, unde au descoperit că aceasta nu ţinea evidenţa gestiunii deşeurilor, abatere sancţionată cu o amendă între 5.000 şi 10.000 lei. Ca s-o ierte, cei doi i-au cerut femeii să dea cât consideră, dar "atenţia" s-a dovedit jignitor de mică de vreme ce, imediat după ce au ieşit din clădire şi au numărat banii, s-au întors şi i-au mai cerut un supliment, plecând în final de la pensiune cu 1.800 lei.

"Bun şi aşa"

Aceeaşi problemă, lipsa documentelor pentru gestionarea deşeurilor, a fost invocată două luni mai târziu, când Varga s-a întors la Beiuş cu colegul său, Mugur Popa, de astă dată la benzinăria firmei Timdai SRL, patronată de Ioan Toma. Ca să-l ierte de amendă, cei doi au pretins 1.000 lei, din care au primit doar 700. "Bun şi aşa", au zis funcţionarii, în timp ce-şi împărţeau banii în maşină.

Când nu avea partener de încredere, Varga lua banii pe ascuns. Procurorii au aflat că aşa se întâmplase şi în septembrie 2010, în timpul unui control la Oramil Impex Oradea. Deşi verificările le-a făcut împreună cu comisarul Alin Sălăjan, descoperind că produsele vândute nu erau etichetate conform normelor legale, Varga a negociat de unul singur cu patroana Crăciun Florica o şpagă de 1.000 lei.

Anul acesta, pe 11 septembrie, comisarul a repetat figura într-un control făcut împreună cu comisarul Radu Radoveţ la vopsitoria Vitrerom SRL, găsită fără documente pentru gestionarea deşeurilor, iar şpaga, tot de 1.000 lei, şi-a băgat-o în buzunarul propriu.

"Victime colaterale"

Cercetările DNA au scos la iveală că Raţiu şi Varga au cooptat şi alte persoane în hora şpăgilor. Printre "complici" se numără Adrian Popa, patronul firmei Evolight Oradea şi director economic al Proges SRL, respectiv inspectorul Laura Roşca de la APM Bihor. Raţiu i-a cerut patronului Popa să completeze, iar funcţionarei să semneze o notă de constatare în beneficiul unei firme din Câmpani, Adri Plus SRL, care voia să acceseze fonduri europene.

Aceasta achiziţionase utilaje în baza unui proiect FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) şi, ca să obţină ultima tranşă de bani, trebuia să ateste cu un act oficial impactul pe care folosirea respectivelor utilaje îl are asupra mediului. Echipamentele se aflau însă la un punct de lucru din judeţul Timiş, nu în Câmpani, acolo unde trebuiau folosite, iar pentru a "rezolva" problema patronul Edgar Herbeck a apelat la amicul său, Adrian Popa.

La rându-i, acesta l-a sunat pe comisarul Raţiu, care i-a sărit imediat în ajutor. Împreună cu Varga şi inspectorul Laura Roşca, Raţiu s-a prezentat la sediul Proges, unde s-a întocmit pe loc nota de constatare cerută în favoarea firmei din Câmpani. Evident, fără ca vreunul să fi văzut utilajele acesteia nici măcar în poze, ca să-şi poată da cu părerea în cunoştinţă de cauză despre impactul lor asupra mediului, adică asupra nivelului de poluare cu noxele produse.

Contracte prin telefon

O altă ispravă a comisarului Gheeorghe Raţiu este legată de fabrica de încălţăminte Reropam din Sântion, unde, pe 21 februarie 2012, în timpul unui control făcut de comisarii de mediu Alin Sălăjan şi Florentin Muscă, s-a descoperit că firma care gestiona deşeurile periculoase ale fabricii, Ecosafe SRL, îşi desfăşura activitatea fără vreun contract legal întocmit. Conştientă că riscă o amendă usturătoare, de peste 15.000 lei, administratoarea fabricii, Claudia Dan, şi-a sunat "pila" de la Gardă, pe comisarul Raţiu, iar acesta a rezolvat problema rapid, căci în scurt timp administratorul Ecosafe, Bruncsak Tamas, a trimis prin e-mail un contract semnat, ştampilat şi antedatat noiembrie 2011.

Tot Raţiu a muşamalizat şi controlul pe care comisarii Viorel Mihălceanu şi Sorin Tamaş l-au făcut pe 9 aprilie 2012 la Remat System SRL, firmă de colectare a deşeurilor. În timpul verificărilor, cei doi descoperiseră că societatea nu avea autorizaţie de mediu pentru colectare, dar şi că numeroasele maşini casate aduse la depozitul acesteia în cadrul Programului Rabla nu erau păstrate în condiţii corespunzătoare. În astfel de cazuri, amenzile încep de la 40.000 lei, iar firma e obligată să-şi suspende activitatea până la obţinerea aprobărilor, chestiuni pe care comisarii le-au adus la cunoştinţa patronului, Vasile Zach.

La finalul controlului, însă, cei doi comisari n-au mai întocmit niciun proces-verbal, pentru că afaceristul a apelat la Raţiu, iar acesta le-a cerut să închidă ochii. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Mulţi cu multe bube

Cu ce sume s-a ales Raţiu de pe urma intervenţiilor, procurorii nu au reuşit să stabilească. Chiar şi aşa, dovezile strânse împotriva lui şi ale colegilor săi au fost considerate suficiente pentru a-i pune pe toţi sub învinuire. Şeful Gărzii e acuzat de trei fapte de luare de mită, două cazuri de abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, o faptă de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, plus trei fapte de fals intelectual.

Faţă de subalternul său, Gabriel Varga, procurorii au strâns o salbă de dovezi pentru şapte fapte de luare de mită, trei de abuz în serviciu contra intereselor publice şi patru de fals intelectual. Comisarul Mugur Popa este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual, Viorel Mihălceanu şi Sorin Tamaş pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual, iar Laura Roşca pentru fals intelectual.

În dosar au fost învinuiţi şi cei trei oameni de afaceri implicaţi în învârteli: Adrian Popa, acuzat de instigare la fals intelectual, Bruncsak Tamaş şi Claudia Dan, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Răzbunarea lui Mocan?

Miercurea trecută, Raţiu şi Varga au fost reţinuţi, iar joi arestaţi pentru 29 de zile. Comisarul Popa a primit interdicţie de a părăsi localitatea, celelalte şase persoane fiind cercetate în stare de libertate. În ciuda probelor adunate împotriva lor, atât în faţa procurorilor, cât şi ulterior, în faţa judecătorilor, Raţiu şi Varga s-au declarat nevinovaţi, victime ale unei răzbunări venite din partea fostului şef al Gărzii de Mediu, Călin Mocan. Care, zic ei, şi-ar fi răzbunat mazilirea prin denunţuri formulate împotriva lor.

"Eu n-am pretins şi primit în viaţa mea vreun ban de la nimeni. Sunt nevinovat. Dar funcţionarii au devenit precum sacii de box, loviţi din toate părţile!", a filozofat Raţiu în faţa judecătoarei care analiza cererea de arestare formulată de procurori pe numele lui. Varga a spus-o, însă, de-a dreptul. "E răzbunare politică din partea fostului şef Călin Mocan. O făcătură!", a spus el, aducând ca argument cazul Oramil, unde colegul său Alin Sălăjan, care dăduse declaraţii împotriva sa, iniţial a spus că nu a văzut ca el să fi luat bani, pentru ca ulterior memoria să-i fie împrospătată de Mocan. "Mocan i-a spus lui Sălăjan că eu aş fi luat bani, iar Sălăjan a declarat ca atare la procurori, dar nu m-a văzut el făcând asta. Dacă e aşa, poate vom face şi noi câteva denunţuri", a ameninţat Varga cu trimitere spre PDL-ist.

Supăraţi că au ajuns după gratii, Raţiu şi Varga au şi anunţat în faţa judecătorilor că sunt hotărâţi să-şi dea demisiile şi să nu mai lucreze niciodată la stat. O răzbunare care, cu siguranţă, nu sperie pe nimeni...

ŞEFUL CEL SFĂTOS
Mocan le-a spus: "Măi copii, oraşul e mic şi se află"

Interpelat de BIHOREANUL în legătură cu "turnătoriile" de care îl acuză foştii subalterni, Călin Mocan (foto), fost şef atât la Agenţia pentru Protecţia Mediului cât şi apoi la Garda de Mediu, susţine că nu are nicio implicare. Asta chiar dacă, zice el, obiceiurile penale ale acestora erau de notorietate. "Veneau oamenii pe holurile instituţiei să strige după ei. Au venit şi la mine, nu o dată. Le-am atras atenţia săptămânal să se oprească: "Măi copii, vin agenţii economici să se plângă de voi, mă sună oamenii... Oraşul e mic şi se aude, se află...". Dar nu m-au ascultat. Iar instituţiile statului nu dorm...", a comentat Mocan, fără să mai adauge ceva.

Citiţi pe acceaşi temă şi articolul: Şeful Gărzii de Mediu, pus în libertate: Cererea de arestare făcută de DNA se va rejudeca