Rectorul Constantin Bungău: "Nu mă consider omul lui Antal"

Fost decan al Facultăţii de Inginerie Managerială şi Tehnologică, un personaj mai puţin vizibil, Constantin Bungău a fost ales rector la mare distanţă de toţi cei cinci contracandidaţi cu care s-a confruntat luna trecută, de unde concluzia că se confundă cel mai bine cu "portretul robot" al universitarului orădean.

Cadru didactic la Universitatea orădeană din 1990, când a absolvit Politehnica din Cluj, Bungău e convins că tot mai mulţi tineri din Oradea vor rămâne să studieze acasă. Totul, spune el, depinde de "maturizarea" Universităţii, care are o istorie tânără şi încă n-a apucat să-şi promoveze absolvenţii, deşi unii dintre ei sunt valori certe.

Nu suntem mai prejos decât alţii

- Când aţi decis să candidaţi la Rectorat? Ce v-a determinat, dat fiind că nu v-aţi înscris la primele alegeri, din februarie, ci v-aţi declarat susţinerea pentru Cornel Antal?

- M-am decis imediat după invalidarea rectorului Cornel Antal deoarece am considerat că pot fi un rector de care Universitatea are nevoie şi că sunt capabil să câştig voturile colegilor.

- Aţi fost ales cu o majoritate covârşitoare. Cum v-o explicaţi?

- Ar trebui să-i întrebaţi pe cei care mi-au dat votul. Dar, dacă m-aş pune eu în situaţia unui votant, aş aprecia nu doar planul managerial, ci şi profilul şi credibilitatea candidatului. Acestea ţi le câştigi în timp, prin activităţile desfăşurate în campusul Universităţii.

- Care e cea mai urgentă problemă a instituţiei?

- Mobilizarea noastră, a tuturor, pentru a primi vizita delegaţiei Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, astfel încât Universitatea să dobândească gradul de încredere ridicată. Avem şanse foarte mari, pentru că îndeplinim toate standardele de calitate. Nu suntem cu nimic mai prejos decât alte universităţi din ţară de talia noastră.

Nu mediocri, ci săraci

- În ultima vreme s-a vorbit mult despre supradimensionarea Universităţii. Cum v-aţi gândit să rezolvaţi problema?

- Eu nu consider că o universitate care gestionează 22.000 de studenţi şi care are 1.200 de cadre didactice titulare este supradimensionată. Da, anumite specializări au statele de funcţii suprapopulate, dar sunt şi specializări care duc lipsă de specialişti. Lucrurile trebuie abordate pe specificul fiecărei specializări din cele 47. Dacă eşti un medic bun, nu dai aceeaşi reţetă pentru fiecare pacient care suferă de aceeaşi boală, fără să ţii cont de structura omului, de istoricul său.

- Existenţa unor programe de studii în ultimele categorii de ierarhizare este o dovadă că Universitatea are şi cadre didactice mediocre. Cum veţi înlătura mediocritatea acestor colegi?

- Nu neapărat mediocritatea, ci decalajul faţă de primul clasat din domeniul tău te poziţionează într-o categorie inferioară. De exemplu, specializarea Chimie e în categoria D, pe locul 8 în ţară din 12 universităţi care au această specializare. Colegii de la Chimie au multe lucrări, dar universităţile care sunt în faţă, precum Universitatea Bucureşti sau Babeş-Bolyai, au mai multe cadre didactice, deci au mai multă producţie ştiinţifică, faţă de acestea ne raportăm. În plus, mai este un dezavantaj mare: se ţine cont şi de calificativul universităţii. Nu neg că există domenii tinere care trebuie să facă mai multe în cercetare, cum sunt Arhitectura, Turismul, Ingineria Civilă şi Instalaţii, Ştiinţele Comunicării sau Zootehnia. Ele au nevoie şi de sprijin financiar, iar bugetele sunt limitate.

- Studenţii sunt an de an mai puţini. Cum veţi atrage tinerii către Universitatea din Oradea, dat fiind că o mare parte din absolvenţii de liceu preferă Clujul şi Timişoara?

- Va dura, dar procentul absolvenţilor care vor bate la porţile altor universităţi va fi tot mai mic, pentru că se vor afirma specialiştii formaţi aici după 1990. Tinerii vor vedea că au profesori buni din rândul absolvenţilor de Oradea, că vor fi angajaţi de patroni absolvenţi de Oradea, iar când ai în faţă absolvenţi bine ancoraţi în economie, cu salarii mari, îţi vei dori să fii ca ei şi vei rămâne student la Oradea.

Nici o idee în plus

- Situaţia financiară a instituţiei e dificilă. Recent s-au demarat şi procedurile pentru accesarea unei linii de credit bancar. Cum au decurs lucrurile de atunci? Există riscul de a nu putea plăti salariile?

- N-am apelat încă la linia de finanţare, suntem grijulii cu consumurile, dar nu există riscuri privind salariile. Sperăm să nu intervină din partea Ministerului Educaţiei o dorinţă de a creşte salariile fără să se aloce fonduri. Ne putem aştepta, dat fiind că e campania electorală la orizont...

- În planul managerial aţi propus creşterea veniturilor prin prestări şi furnizarea de servicii. Ce fel de servicii poate oferi Universitatea?

- Poate desfăşura servicii precum diagnoza metrologică a echipamentelor de lucru, servicii de măsurări cadastrale, de consultanţă... În plus, pe toate domeniile pe care le gestionează, Universitatea poate oferi cursuri de formare a resursei umane.

- Ce anume din programele manageriale ale contracandidaţilor veţi prelua?

- Nu reţin nicio idee care să nu fie cuprinsă şi în planul meu managerial şi să fie fezabilă, din punct de vedere al opţiunilor mele manageriale.

Prorectori pe criterii

- Cum vă simţiţi când sunteţi perceput ca "omul lui Antal"?

- Nu iau în seamă acest lucru, pentru că nu mă consider o astfel de persoană. Colaborările mele cu domnul Antal au fost doar la nivel administrativ, nu ştiu de unde izvorăşte această percepţie.

- Legea Educaţiei a scos rectorul din Senatul universitar, dând preşedintelui Senatului obligaţia de a-l controla pe rector. Cum veţi colabora, deci, cu forul deliberativ al instituţiei?

- Trebuie să fie o colaborare perfectă. Slujim în aceeaşi Universitate şi ne dorim ca ea să meargă bine. Va trece o mică perioadă până ne vom armoniza, probabil că se vor simţi mici dereglări, dar acestea ţin de tranziţia care sper să nu dureze mult.

- Pe ce criterii aţi ales membrii echipei de prorectori cu care lucraţi - Gheorghe Ţară, Marcel Roşca, Marcela Prada, Simona Trip şi Sorin Şipoş? Ce aşteptări aveţi de la ei?

- Un prim criteriu a fost ca omul să se potrivească atribuţiilor din postul de prorector, apoi competenţa managerială şi de relaţionare. Un criteriu a fost şi prestigiul didactic şi ştiinţific. Aştept de la ei să se adapteze rapid şi să găsească cele mai bune soluţii.

- Cum veţi colabora cu autorităţile locale? Ce poate oferi Universitatea oraşului şi ce credeţi că ar trebui să primească de la comunitate?

- Voi colabora foarte bine, ca împreună să fim centrele de transmitere a tot ceea ce înseamnă civilizaţie, cultură, progres. Avantajul meu e că nu am nicio culoare politică, de aceea sunt sigur că mă voi înţelege cu toate autorităţile locale şi regionale. Universitatea oferă societăţii cultură, exemple de bune practici, specialişti. Cu cât aceştia sunt mai mulţi, cu atât societatea e mai bazată pe cunoaştere, iar noi, ca regiune, suntem o zonă de interes pentru afaceri. De la administraţie aştept facilităţi pentru tot ceea ce înseamnă un centru universitar.

Softul ne va feri de plagieri

- Cum va influenţa Universitatea faptul că ministrul Educaţiei este - cel puţin încă este - Ioan Mang, profesor la Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei?

- Suntem mândri că profesorul Mang este ministrul Educaţiei. Personal, îl consider un cadru didactic de valoare. Însă posturile sunt politice, trec, iar noi nu trebuie să trăim cu gândul că această poziţie este un favoritism pentru noi. Din contră, este o obligaţie de a ne continua munca.

- Ce riscă dl Ioan Mang, ca profesor, dacă îi va fi dovedit plagiatul?

- Riscă ceea ce spune legea, adică chiar şi desfacerea contractului de muncă. Sancţiunile le dă Consiliul Naţional de Etică, iar Universitatea trebuie să le aplice. Dar nu cred că e cazul, pentru că domnia sa este un cadru care nu are nevoie să-şi fabrice articole.

- Totuşi, plagiatul pare a fi un sport naţional printre universitari. Câţi asemenea "sportivi" credeţi că aveţi în Universitate? Cum vă simţiţi şi dvs. personal din acest punct de vedere?

- Este foarte uşor să acuzi de plagiat, însă trebuie să vezi realizările ştiinţifice ale acelei persoane. Dacă citează elementele fundamentale specifice din acel domeniu, de la autori consacraţi, nu e o problemă. Toţi cei care scriem ne inspirăm din teoria domeniului. Îţi mai scapă, poate, să citezi o sursă bibliografică, dar importantă e contribuţia. Dacă însă nu ai contribuţii proprii şi doar citezi, este o problemă. Oricum, eu sper ca Universitatea din Oradea să achiziţioneze un soft care să ne ferească de plagieri.

CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte

Cornel Antal - un rector şi un coleg bun
Teodor Maghiar - rectorul fondator
Ioan Mang - o persoană importantă
Daniel Funeriu - un ministru reformator