Pásztor Sándor, candidatul UDMR la Consiliul Judeţean: Vreau un judeţ Conectat, Solidar, care oferă şi primeşte Respect

Dl-le Pásztor Sándor cum arată echipa dumneavoastră?

Este o listă largă. O listă reprezentativă a întregii comunităţi, cu profesionişti susţinuţi din diferite domenii de activitate. Lista cuprinde oameni respectaţi din cadrul organizaţiilor civice şi culturale, din cadrul sistemului de învăţământ, organizaţiilor de tineret, delegaţi ai episcopiilor romano-catolice şi reformate, o persoană din etnosporă, un reprezentant al partidelor maghiare din afara UDMR, respectiv ai comunităţii rome, exponenţi ai sistemului medical, delegaţi ai fermierilor şi  întreprinzătorilor şi o persoană din lumea sportivă. După cum vedeţi un evantai larg şi cuprinzător. Fiecare segment al comunităţii se poate considera reprezentat.

Expansiunea Bihorului prin conectare!

Sunteţi considerat un foarte bun profesionist în domeniul dumneavoastră de activitate. Ce v-a determinat să candidaţi?

Sunt şi voi rămâne un om implicat. Doresc să muncesc pentru comunitatea în care trăiesc. Experienţa mea profesională şi administrativă cred că poate fi pusă în slujba acestui judeţ.

În programul dumneavoastră spuneţi că vreţi un judeţ conectat. Azi suntem deconectaţi?

Dumneavoastră ce impresie aveţi? Înainte de ’89 mai toţi mergeau spre vest prin Oradea şi Borş. Azi autostrada conectează judeţele Arad şi Timiş la occident. Centrul logistic de cale ferată este tot la Arad, iar noi doar visăm la electrificarea căii ferate spre Cluj şi spre vest. Avem puţine conectări spre judeţele limitrofe. Vreau legături vii şi intense cu zonele din jurul nostru. Un judeţ se poate dezvolta dacă este uşor accesibil.

Deci doriţi conectare prin căi de transport?

Da, şi nu numai atât. Trebuie interconectate diferitele zone ale judeţului. Vrem instituţii regionale la noi în judeţ. Noi înşine trebuie să realizăm asemenea instituţii. Spre exemplu: liceele, inclusiv cele profesionale trebuie să atragă elevi din judeţele vecine. Am să mă implic în dezvoltarea şcolilor din  Marghita, Salonta, Aleşd şi Oradea, de exemplu prin creerea unor internate. Trebuie să atragem copii din judeţele Arad, Satu Mare şi Sălaj. Trebuie să fim un judeţ magnet. Avem nevoie de oameni, deoarece avem un deficit major de forţă de muncă, mai ales în Oradea.

Vreţi astfel să luaţi în serios o expansiune spre capitalul uman extrajudeţean?

De ce nu? Da, vreau să fim atractivi. Vreau să atrag turiştii din Hajdúszoboszló pentru zona noastră montană, dar nu numai. Vreau să vină spre zonele noastre viticole. Sezoanele se completează. La ei sezonul de vârf este vara, iar noi avem un potenţial maxim iarna în munţi. Putem să interconectăm turismul astfel încât, consecinţele extrasezonului să fie atenuate în ambele zone.

În ce domenii mai vreţi conectare?

Universităţile din Oradea trebuie să fie ajutate să devină gazda unor evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Poate nu suntem în top în toate domeniile, dar ne putem dezvolta imaginea de cea mai bună gazdă. Vreau să devenim un centru consacrat de conferinţe ştiinţifice. Rezultatele acestor întâlniri ştiinţifice trebuie să fie publicate la editurile universităţilor noastre. Este nevoie de sprijin, inclusiv financiar, să realizăm reviste cotate ISI.

De ce este important acest lucru?

Un judeţ conectat la performanţe ştiinţifice atrage atenţia investitorilor care creează produse cu valoare adăugată mare şi cu salarii competitive. Vreau să avem asemenea investitori şi nu doar lohn. Sunt un om care îmi doresc un judeţ conectat la dezvoltare în toate domeniile.

Conectarea culturală, este o miză?

Da. Aţi participat la conferinţa mea de presă unde am spus: Vreau să avem cel puţin un festival de amploare regional pe fiecare segment: teatru, muzică clasică, jazz, etc. Un judeţ, municipiu serios se brenduieşte şi aşa. Untold Festival din Cluj asta face. Dacă vrem să devenim centru de regiune, trebuie să ne comportăm ca atare. Trebuie să fim şi centru regional cultural. Un muzeu al satului trebuie realizat, planul există, terenul îl avem în Băile 1 Mai, trebuie doar să-l finanţăm şi să-l realizăm.

Ceva extravagant?

Nu, ceva clasic. Aţi auzit de El Camino, drumul lui Iacob, este un drum străbătut de sute de mii de pelerini în fiecare an, în Spania. Este un traseu de pelerinaj încă din evul mediu, din anii 1970-1980 acest pelerinaj la mormântul lui Iacob a fost reînviat, iar în anul 1993 drumul principal de pe teritoriul Spaniei a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO. Stiaţi că Oradea a fost cel mai important loc de perelinaj din Europa centrală? Ştiaţi că împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, din acest motiv a dorit să fie înmormântat la picioarele Sfântului Ladislau? Dacă spaniolii au reuşit în cca. 20 de ani să reînvie o tradiţie care este în patrimoniul UNESCO, noi de ce nu am putea? Iată un lucru clasic prin care putem să ne conectăm la valori, la Europa.

Dacă ar fi să sintetizaţi într-o frază, acest aspect al conectării judeţului, cum aţi formula?

Vreau un judeţ conectat. Trebuie să fim legaţi la Europa prin autostradă, cale ferată electrificată. Trebuie să ţinem pasul cu dezvoltarea instituţională regională, din acest motiv vreau să devenim centru regional. Vreau să fim conectaţi la viaţa ştiinţifică prin universităţile din Oradea. A fi conectat, azi înseamnă a cunoaşte şi a fructifica aceste oportunităţi. Acest lucru doresc să-l realizez în acest judeţ.

Vorbiţi tinereşte?

Da, pentru că mă simt acasă în lumea tinerilor. Sunt preocupat de ce se întâmplă cu ei pentru că am şi eu doi copii. Viitorul unei comunităţi presupune ca tinerii din partea locului să-şi făurească la ei acasă un cămin, să-şi întemeieze o familie, fără să fie atraşi de perspectiva bunăstării altor meleaguri. Pentru că aceasta este problema cea mai mare a societăţii noastre.

Ce soluţii aveţi?

Administraţiile publice locale trebuie să caute şi să găsească soluţii de combatere a exodului, a şomajului care îi  afectează în mare măsură pe cei tineri şi a problemei veniturilor mici - cele trei fenomene fiind strâns legate.

Ne daţi şi câteva idei în acest sens?

Da. Avantajarea celor tineri prin asigurarea  unor facilităţi la achiziţiile de terenuri, respectiv asistarea în procesul obţinerii unei locuinţe a celor care se întorc acasă după absolvirea studiilor universitare, astfel sporind atractivitatea pământului natal, promovând totodată şi ideea rămânerii acasă. Crearea de oportunităţi destinate forţei de muncă tinere prin facilitarea de întâlniri cu angajatorii prin înfiinţarea unor platforme de comunicare online. Vreau ca tinerii întreprinzători să fie priviţi ca actori importanţi ai economiei locale, vreau facilităţi fiscale pentru ei, stimulând nu doar voinţa lor de a rămâne acasă, dar şi dezvoltarea afacerilor acestora. Putem să sprijinim înfiinţarea unor incubatoare de afaceri. Am multe proiecte pentru tineri. Trebuie ajutaţi să-şi întemeieze o familie aici. Avem şi un proiect pentru familii!

M-aţi făcut curios!

UDMR are o propunere referitoare la reducerea cheltuielilor lunare, a facturilor de utilităţi publice. Dorim ca furnizorii să nu mai aibă posibilitatea să crească în mod arbitrar preţul energiei electrice, a gazului şi a apei potabile de reţea. Adoptarea propunerii noastre ar veni fără echivoc în sprijinul familiilor, deoarece într-o familie mai numeroasă asta ar însemna scăderea cu până la 100-150 lei pe lună a cheltuielilor de consum. A venit momentul ca factorii decizionali să aibă în vedere şi bugetul familiilor, preţurile promovate de furnizorii de utilităţi stagnând în mod vădit în ultimii trei ani. De fapt ştiţi, că reducerea TVA-ului de la 24 la 9% la apă este o propunere a noastră, asumată de Guvern anul trecut.

Cunoaşteţi judeţul?

Cred că glumiţi, nu? Sunt candidatul care prin natura funcţiei deţinute, de director ABA Crişuri, cred că am făcut cei mai mulţi kilometri prin Bihor. Cunosc zona rurală, îi ştiu pe oameni, vreau să-i ajut.

În ce probleme concrete ale lor vreţi să vă implicaţi?

Sunt multe probleme cu proprietăţile. Trebuie să asigurăm asistenţă acelor proprietari care şi-au revendicat deja terenurile agricole, fără să fi avut loc şi punerea în posesie. Prin înlăturarea impedimentelor birocratice care stau în calea punerii în posesie, gospodarii vor înceta să mai fie privaţi de dreptul lor la proprietate. Este nevoie să se conştientizeze univoc faptul că, fără dezvoltarea gospodăriilor rurale nu există nici dezvoltare rurală, precum nu există nici dezvoltare economică.

Cum vreţi să ajutaţi primăriile?

Vreau parteneriate între primării. În sarcina lor cade elaborarea strategiilor viabile de dezvoltare a satelor şi a comunelor. Cooperarea administraţiilor publice locale în cadrul unor asociaţii micro-regionale sau de dezvoltare comunitară este imperios necesară. În cazul în care se va ţine cont de nevoia comunităţilor de a-şi păstra identitatea proprie, o astfel de cooperare se poate transforma într-o metodă eficientă de dezvoltare şi consolidare a structurilor comunitare.

Domnule Pásztor, e clar, cunoaşteţi administraţia, menţionaţi o problemă esenţială a sistemului.

Problema este încrederea în stat, în administraţie. Când proiectăm viitorul administraţiei publice, trebuie să avem în vedere şi măsura în care tinerii cred, că profesia administrativă şi statutul de funcţionar public poate promite o carieră cu posibilităţi reale de reuşită în viaţă. Trebuie să sporim, deci, atractivitatea acestei profesii, deoarece este singura şansă de a asigura nu doar continuitatea înnoirii, dar şi caracterul decisiv al criteriului numit profesionalism.

Solidaritate: în vederea atingerii scopului suprem, ca Oradea şi Bihorul să devină centru regional avem nevoie pe de o parte de o solidaritate transpartinică şi de solidaritate intercomunitară.

UDMR în anul 2013 a iniţiat o asemenea solidaritate transpartinică, un protocol de colaborare între cele 5 partide parlamentare la nivelul judeţului Bihor, care a fost semnat de către preşedinţii, senatorii şi deputaţii partidelor parlamentare, de către reprezentanţii Consiliului Judeţean şi ai Primăriei Municipiului Oradea.

Solidaritatea comunitară are două componente: solidaritatea între oameni  (nu pot să vă dau un exemplu mai bun, decât modul în care mi-am format echipa pentru Consiliul Judeţean, prin cooptarea de reprezentanţi din diferite domenii de activitate şi segmente ale comunităţii) şi solidaritatea între autorităţi (UDMR a iniţiat acordul de colaborare între cele 3 judeţe: Satu Mare, Sălaj, Bihor).

Respect: comunitatea bihoreană este diversificată din punct de vedere etnic, religios, social, cultural etc.

În această diversitate oamenii trebuie să se respecte şi să se susţină reciproc. Ca să ne respectăm, în primul rând trebuie să ne cunoaştem, să recunoaştem valorile celuilalt.

Respectul autorităţilor faţă de cetăţeni este şi va fi un deziderat continuu pentru mine. Iar respectul faţă de mediul natural şi cel construit a fost şi rămâne un principiu de bază.

(Publicitate electorală)