Muzeu viu: Noul Muzeu va reconstitui istoria Ţării Crişurilor prin expoziţii moderne şi interactive

Ascunse de prea mulţi ani în depozite, colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor, al cincilea din ţară ca patrimoniu, vor fi scoase, în sfârşit, la lumină.

După estimările autorităţilor, noul sediu al instituţiei va fi inaugurat, cu toate expoziţiile, în vara sau toamna anului viitor, când, spun muzeografii, va dovedi că-şi merită locul într-un palat din inima oraşului. Deschis deja, însă numai cu expoziţii temporare, noul sediu a fost cel mai căutat obiectiv la Noaptea Muzeelor, când i-au călcat pragul peste 5.000 de orădeni...

Lupte pe sediu 

După mai bine de 10 ani, Muzeul Ţării Crişurilor a fost deschis pe 18 mai parţial, cu cinci expoziţii temporare, în noul sediu din fosta Garnizoană a oraşului, ridicată în 1898 ca Şcoală Regală de Cadeţi. Pasul a fost, totuşi, important după ce şase ani, între 2010-2016, lucrările pentru reabilitarea clădirii au stagnat din cauza conflictului dintre firma Selina şi CJ Bihor.

În urmă cu trei ani, însăşi mutarea în acest sediu era incertă. Invocând costurile mari de întreţinere a clădirii, primarul Ilie Bolojan a încercat să-l convingă pe Cornel Popa, preşedintele de atunci al Consiliului, să mute instituţia în Cetate, fapt ce a stârnit revolta muzeografilor, care au obiectat că în fortăreaţă nu există nici spaţiul şi nici condiţiile necesare expunerii unui patrimoniu de circa 450.000 piese.

Reabilitarea clădirii din str. Armatei Române nr. 1 a fost finalizată în luna aprilie a acestui an, dar pentru inaugurarea ei mai sunt necesare investiţii de 10 milioane euro.

Paşi spre inaugurare

Lucrurile, totuşi, se mişcă. Proiectul de dotare cu mobilier pentru birouri şi pentru depozite şi de amenajare a unui vivariu la demisol, în valoare totală de 5 milioane lei, este în lucru. De asemenea, săptămâna trecută, CJ a câştigat o finanţare europeană de 5 milioane euro (21,8 milioane lei) pentru cumpărarea mobilierului special de expoziţii (pereţi din sticlă, vitrine, tavane speciale, elemente de decor) pentru primul etaj, precum şi pentru reamenajarea grădinii.

Autorităţile pregătesc acum un proiect Ro-Hu pentru dotarea cu mobilier specific a etajelor II şi III, de 4 milioane euro, care ar încheia investiţia. În luna iunie va fi lansată licitaţia pentru o firmă specializată care să mute colecţiile din depozite în noul sediu, investiţie care se va ridica la peste 200.000 euro. Autorităţile nu promit, dar estimează că noul sediu ar putea fi inaugurat în vara sau toamna anului viitor.

Fără crocodili

De la început, muzeografii şi autorităţile au susţinut că, odată finalizat, muzeul va fi o atracţie regională. "Vom scoate în evidenţă istoria şi civilizaţia Ţării Crişurilor, din cele mai vechi timpuri până în contemporaneitate", spune directorul Aurel Chiriac (foto).

Cei 14.000 mp ai clădirii vor fi împărţiţi în patru secţii: Ştiinţele Naturii, Istorie, Artă şi Etnografie. Turul va începe cu o vizită într-un vivariu, care ar putea fi deschis chiar din toamnă. Conceput cu două săli cu acvarii speciale, în vivariu vor fi prezentate nevertebrate acvatice şi terestre (păianjen, moluşte, peşti, inclusiv roşioara lui Racoviţă, specie unică salvată din Rezervaţia Peţea), respectiv amfibieni, reptile şi mamifere mici.

"Unii au vehiculat, domnul Bolojan în special, că vom ţine crocodili. N-a fost vorba de aşa ceva! Vor fi, în schimb, animale atractive, mai ales pentru copii. Vivariul îi va ajuta să înţeleagă expoziţiile următoare din secţia de Ştiinţe Naturale", zice directorul.

Expoziţii cu holograme

În noul muzeu, expoziţiile vor fi cu totul diferite faţă de cele de la Palatul Baroc. Întinse pe trei etaje, colecţiile vor fi atractive şi interactive. "Nu mergem pe tiparul clasic. Vom fi pe gustul oamenilor de azi", asigură Chiriac. Sălile vor avea design diferit, în funcţie de specific, iar pereţii vor fi acoperiţi cu imagini şi informaţii menite să completeze piesele expuse.

Spre exemplu, la Ştiinţele Naturii, pentru sala mastodontului descoperit în 1973 în Oradea a fost concepută o scenografie specială, care are relicva în centru, într-un mobilier special. Mai mult, mamutul ar urma să fie trezit la "viaţă" printr-o hologramă în mărime naturală. "Este o ambiţie de-a mea. Nu a fost inclusă în proiectul iniţial, dar se poate realiza. Ne propunem să facem mai multe holograme", zice directorul.

Capodopere la vedere

În secţia de Istorie vor fi reconstituite construcţii şi amenajări din cele mai vechi timpuri, bazate pe descoperiri arheologice, între care templul megaron de la Sălacea din vremea tracilor. De asemenea, va exista o sală dedicată istoriei şi obiectelor descoperite în Cetate şi una despre formarea oraşului modern, secţia fiind completată cu un lapidariu (colecţie de pietre). Totodată, vor fi puse în valoare şi obiecte din aur, argint şi pietre preţioase din tezaurul muzeului.

În Secţia de Artă, vizitatorii vor putea vedea una din cele mai bogate colecţii, între capodopere numărându-se picturile "Muza pamfletarului" (Nicolae Tonitza), "Peisaj din Cassis" (Lucian Grigorescu) şi "Maternitate" (Corneliu Baba), sculpturi de Oscar Han şi gravuri de Albrecht Dürer. În aceeaşi secţie vor fi reconstituite interioare de tip Seccesion, cu mobilier şi obiecte decorative, iar câteva săli vor fi dedicate expoziţiilor temporare, cu pereţi de sticlă şi suporţi mobili. "Nu ne vom rezuma la expoziţiile permanente, vrem ca lumea să revină mereu la Muzeu pentru expoziţii temporare, dar spectaculoase", spune Chiriac.

Nuntă la muzeu

La Secţia de Etnografie, vizitatorii vor descoperi tradiţii şi obiceiuri specifice zonei, prezentate aproape ca nişte experienţe "pe viu". O sală va fi dedicată expoziţiei "Între cer şi pământ", unde icoane, cruci şi alte obiecte de cult vor fi etalate, treptat, prin jocuri de lumini, la fel cum se va întâmpla şi în cazul sălii "Nunta", care prin imagini, obiecte şi costume folclorice va prezenta un alai nupţial bihorean. "Oamenii vor putea intra în lumile de altădată", zice directorul.

Piesele de colecţie se vor îmbina cu "descoperirile" vremurilor noastre, deoarece sălile vor fi dotate cu ecrane touch-screen ce vor oferi informaţii suplimentare despre colecţii, iar vizitatorii vor avea şi ghidaj audio în mai multe limbi. Şi descrierile exponatelor vor fi tipărite în română, maghiară şi engleză. "Intrăm în normalitate. La Palatul Baroc am pierdut vizitatori fiindcă nu aveam inscripţii în mai multe limbi", spune Aurel Chiriac.

Să fie bal!

Noul muzeu are şi o sală de bal, recondiţionată ca la 1898 (ce va putea fi închiriată), una de conferinţe, laboratoare de restaurare, depozite şi câteva săli de pedagogie muzeală pentru copii.

La fel, în proiect este prevăzută, la parter, o cafenea cu terasă, astfel încât vizitatorii să poată zăbovi după periplul prin lumile vechi. "Avem destule surse de venit. Lumea spune că sunt ambiţios, dar eu cred că 30-40% din buget va proveni din veniturile proprii", crede Chiriac.

Pentru ca experienţa vizitei la Muzeul Ţării Crişurilor să fie completă, în proiectul câştigat pe fonduri europene e inclusă reamenajarea parcului fostei Garnizoane, astfel încât să aibă locuri de joacă pentru copii, bănci şi spaţii verzi. "Pe îndelete, vizita în noul muzeu ar putea dura şi o zi", spune directorul. Şi, cel puţin orădenii, au arătat deja că abia aşteaptă s-o petreacă acolo...

E DESCHIS!
Atracţii temporare 

Deschis până acum doar cu ocazia Nopţii Muzeelor, noul sediu al MŢC va putea fi vizitat începând din 30 mai în zilele de marţi, joi şi sâmbătă între orele 10 şi 15, iar miercurea, vinerea şi duminica între orele 10-18, preţul unui bilet fiind de 8 lei pentru adulţi şi 4 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.

Aici pot fi văzute, în expoziţiile temporare, "scoarţe" moldoveneşti ţesute la război în secolele XVIII-XIX, incluse în patrimoniul UNESCO, costume şi obiecte folclorice ungureşti de la Muzeul Déri din Debreţin, sculpturile lui Iosif Fekete din colecţia proprie a muzeului, lucrări ale unor pictori şi sculptori orădeni realizate între 1950 şi 1980, respectiv grafică de Nistor Coita.

În lunile următoare, la Oradea va fi deschisă şi o expoziţie de dinozauri adusă de la Cluj şi una de arme din secolele XIV-XX, de la Muzeul Naţional de Istorie.