URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
20 Iunie 2015, 16:38

Comorile Bazilicii: Singurul muzeu al unei catedrale orădene adăposteşte un adevărat tezaur de obiecte de cult (FOTO)

Comorile Bazilicii: Singurul muzeu al unei catedrale orădene adăposteşte un adevărat tezaur de obiecte de cult (FOTO) REGELE SFÂNT. După un proces de aproape 200 de ani, Episcopia Romano-Catolică a Oradiei a renunţat la încercarea de a mai recupera relicvarul Sfântului Ladislau, ajuns într-o dieceză din Ungaria, şi a realizat unul nou (foto), ce conţine doar un fragment din craniul regelui care a întemeiat oraşul
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În primăvara acestui an, Episcopia Romano-Catolică a renovat şi reorganizat muzeul Bazilicii Sfânta Maria, cel mai mare edificiu baroc din ţară, şi invită orădenii să descopere un adevărat tezaur al istoriei religioase a oraşului.

Între obiectele cele mai valoroase se numără un relicvar cu diamante, rubine şi smaralde, al Sfântului Ladislau, un ornat, veşmânt episcopal de sărbătoare, realizat din hainele Împărătesei Maria Tereza, precum şi o cruce de altar dăruită unui episcop de către Împăratul Franz Iosef I.

Tezaur pierdut

Din 1994, Episcopia Romano-Catolică are un muzeu propriu chiar în Catedrala Sfânta Maria, din curtea Palatului Baroc. În această primăvară, galeria, situată la etajul bazilicii, a fost renovată şi reorganizată astfel încât să pună în valoare cele mai reprezentative piese de tezaur din colecţia diecezei. Mai puţin piesele medievale, care în urmă cu aproape 500 de ani au ajuns în proprietatea Episcopiei din Gyor (Ungaria) şi de atunci nu au mai fost recuperate.

"În 1557, în timpul războaielor confesionale, conducerea principatului Transilvania a stabilit că bunurile Bisericii Romano-Catolice trebuie confiscate. Înainte ca acest lucru să se întâmple, preoţii orădeni au trimis o parte din obiecte în cetatea familiei Báthory, la Eger, crezând că acolo vor fi în siguranţă. N-au fost, căci au fost topite şi valorificate. Cealaltă parte a tezaurului a făcut un drum lung, întâi la Alba Iulia, apoi la Bratislava şi, în fine, la Győr. Practic, obiectele medievale valoroase din Oradea se găsesc şi acum acolo", explică Lakatos Attila (foto), coordonatorul biroului de turism al Episcopiei orădene.

Moştenirea regelui

Între aceste obiecte se numără şi cel de-al doilea relicvar realizat din moaştele Sfântului Ladislau, despre care se crede că a fost întemeietorul oraşului şi a fost înmormântat în Cetatea Oradiei. "Primul relicvar, comandat la 100 de ani de la moartea lui Ladislau I, de către nepotul acestuia, Bella al III-lea, a fost distrus într-un incendiu, iar în 1401 Sigismund de Luxemburg a comandat unul nou, care conţinea craniul regelui. Acesta se găseşte acum la Győr". În 1693, la un an de la întoarcerea din exil, preoţii au început un proces pentru a-l recupera, însă fără succes. "Procesul a durat aproape 200 de ani, până în 1886 când, văzând că nu are şanse de izbândă, episcopul Arnold Ipolyi a renunţat", spune coordonatorul muzeului.

În schimb, în 1892, Ipolyi a comandat un nou relicvar, care conţine şi un fragment din craniul Sfântului Ladislau, returnat orădenilor de episcopul de Győr. Lucrat din argint aurit, relicvarul este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală, având 27 de kilograme. "Relicva propriu-zisă se află într-o cutie decorată cu pietre preţioase: diamante, rubine şi smaralde. În plus, a fost realizat un bust din argint-aurit, inspirat după modelul celui care se află la Eger".

Valori istorice

Relicvarul nu e nici pe departe singura piesă de valoare din galeria cu patru săli a Bazilicii. Cea mai veche piesă este o piatră de altar ce datează din 1692, an în care trupele Imperiului Habsburgic au ocupat Oradea, încheind domnia otomană. "Întors din exil, episcopul Ágoston Benkovich nu avea unde să ţină slujbe, căci clădirile fuseseră distruse în timpul asediului, aşa că a confecţionat o piatră de altar cu o relicvă pe care a pus o masă militară", explică Lakatos.

O altă piesă de rezistenţă este o monstranţă (n.r. - casetă în care se păstrează ostia) donată de canonicul orădean Ferencz Polentari. Piesa barocă (foto), lucrată din argint aurit în 1750 la Viena, a cărei greutate corespunde cu 1.000 de taleri ai Mariei Tereza, are aplicate nu mai puţin de 127 de pietre preţioase şi timp de 50 de ani a făcut parte din tezaurul Muzeului Naţional din Bucureşti.

La muzeul Bazilicii, vizitatorii pot vedea şi o cruce de altar (pacificală) dăruită la începutul secolului XX de către împăratul Franz Ioszef orădeanului Bjelik Imre, ultimul episcop militar al monarhiei habsburgice. Piesa conţine cinci relicve, inclusiv fragmente din mormântul lui Iisus Christos şi unul din Sfânta Cruce.

Bjelik a adus la Oradea şi un altar mobil din prima jumătate a secolului XVIII pe care de-a lungul timpului l-au folosit 27 de episcopi militari pe câmpurile de luptă, inclusiv în Primul Război Mondial. "Un episcop militar nu avea venituri foarte mari, deci nu era neapărat un rang dorit. Totuşi, canonicii orădeni erau deja destul de înstăriţi, aşa că mulţi se ofereau", explică Lakatos.

Din hainele împărătesei...

Catedrala Romano-Catolică din Oradea are şi cea mai mare colecţie, circa 350 piese, de haine liturgice din ţară. Între ele se află un ornat episcopal, cu 14 piese, donat de Maria Tereza şi realizat, conform tradiţiei de la acea vreme, din hainele împărătesei. Tot o donaţie imperială este şi ornatul episcopului Ádám Patachich, făcut în anii 1760 din pânză de argint cu fir de mătase. În fine, vizitatorii pot vedea şi picturi cu tematică religioasă şi portrete de episcopi. Unul dintre tablouri, probabil cel mai valoros, este realizat de Franz Anton Maulbertsch, cel mai important pictor al rococoului vienez.

Din luna aprilie, de când muzeul catedralei a fost redeschis, l-au vizitat mii de turişti din Ungaria, Austria şi Polonia. Nu, însă, şi orădenii. Curioşii pot s-o facă, totuşi, de lunea până vinerea între orele 8 şi 17, respectiv sâmbăta între orele 8 şi 15, preţul de intrare fiind de 7 lei. Unul modic, dat fiind că, în schimb, poţi admira un adevărat tezaur şi, în plus, primeşti şi o lecţie de istorie...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
Super!
Foarte frumos; Oradea trebuie să-și recupereze istoria cu români și maghiari, ortodocși, catolici și protestanți de toate culorile. Sper să mai vedem astfel de inițiative.
Postat 20 Iunie 2015, 18:15 de Shogun
007
poate era elegant sa-i numim si pe cei care au infiintat muzeul din catedrala chiar daca-s morti.
Postat 20 Iunie 2015, 16:54 de harapalb
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON