Reabilitări de faţadă: Programul de reabilitare a faţadelor din Oradea aduce a spoială făcută pe sume exorbitante (FOTO)

Palate impunătoare, culori pastelate, statuete opulente şi stucaturi complexe care fură privirea. Inclusiv ambasadorul american Hans Klemm a fost impresionat de centrul istoric al Oradiei. "E încântător şi transmite atât dinamismul, cât şi imaginea tipic românească a ceea ce reprezenta o capitală aici, în această ţară", a lăudat ambasadorul centrul oraşului într-o postare virală pe Facebook.

Doar că în faţadele superbe ascund costuri exorbitante suportate de proprietari, lucrări de mântuială şi curţi insalubre.

Cu biciul şi zăhărelul

Primăria a forţat reabilitarea faţadelor folosind biciul şi zăhărelul. Pe de o parte, proprietarii clădirilor neîngrijite sunt supraimpozitaţi cu 400%, iar pe de alta cei care intră în programul de reabilitare lansat în 2014 beneficiază de un împrumut fără dobândă pe 5 ani, timp în care sunt scutiţi de impozit, primind, de asemenea, şi o subvenţie de 20%. În plus, de anul acesta, orădenii împiedicaţi de vecini să intre în program scapă de supraimpozitare dacă îşi varsă contribuţia proprie în contul municipalităţii.

În luna septembrie, Primăria a somat 808 proprietari deja supraimpozitaţi să demareze lucrări de reabilitare, pentru că de anul viitor suprataxa va urca la 500%. Proprietarii mai multor clădiri au făcut demersuri pentru includerea în program, iar 11 dintre ei şi-au vărsat contribuţiile în contul Primăriei, speriaţi de suprataxare şi deopotrivă atraşi de facilităţi.

Estimări "istorice"

Din păcate, programul e avantajos doar până ce orădeanul duce mâna la buzunar. "Pentru reabilitarea unei faţade cu două geamuri mari de la o casă din strada Ady Endre Primăria mi-a cerut o cotă parte de 18.000 lei, de parcă ar acoperi peretele cu aur", reclamă o pensionară. Suma nu include nici refacerea acoperişului, nici a casei scărilor, nimic! Deşi scutită de impozit pe clădire pentru că este fost refugiat, din bun simţ femeia a vrut să facă un împrumut pentru reabilitarea faţadei. "La bancă m-au întreabat: «Vreţi să vă luaţi maşină?»". Cum din cei 4.000 euro ar fi putut vopsi toată casa, în final s-a lăsat păgubaşă şi a renunţat să mai verse propria contribuţie în contul Primăriei.

Conform unui regulament adoptat în vară, municipalitatea calculează contribuţia coproprietarilor înmulţind suprafaţa deţinută în interiorul clădirii cu valoarea estimată a lucrărilor, care porneşte de la 350 lei pe metru pătrat pentru o faţadă simplă, urcă la 500 lei pentru una de complexitate medie şi ajunge la 600 lei pentru una cu picturi şi stucaturi. "Este o estimare bazată pe costurile unor lucrări similare. Lucrările efective se stabilesc în Studiul de Fezabilitate, iar cota exactă a fiecărui proprietar se stabileşte după licitarea lucrării, când se face regularizarea", explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. Dar atunci este târziu...

"Îmi pare mult"

Spre exemplu, pentru un apartament de 75 mp în palatul Stern, Maria Mureşan datorează o cotă parte de 6.000 euro. La început a găsit acceptabilă rata de 100 euro pe lună asumată pentru următorii 10 ani, dar apoi s-a răzgândit. "Acum îmi pare mult pentru nişte lucrări de cosmetică. Acoperişul e înlocuit doar pe exterior, în interiorul clădirii nu se reabilitează nimic, iar în curte mă doare sufletul când văd turişti făcând poze cu pereţii vechi". Mureşan a şi contactat un inginer care s-o consilieze la recepţia lucrărilor făcute de Constructorul Sălard. "Nu mă pricep, dar nu îmi pare normal că vopseaua crapă deja, iar pe partea dinspre strada Eminescu au reapărut un fel de ciuperci", spune femeia.

Situaţia nu este singulară. Peste drum de palatul Stern, în palatul Moskovits Miksa - cu termenele de predare a lucrărilor depăşite de două ori de constructorul Abed Nego - proprietara unui apartament de 57 mp are de plătit 9.000 euro. "Suma îmi pare foarte mare dată fiind calitatea lucrărilor. Constructorii m-au inundat deja de trei ori, tencuiala din exterior începe să crape, iar în curte dau cu dispersit direct peste vopseaua veche. Au încercat să acopere cu vopsea până şi picturile găsite sub faţada veche, dar i-am oprit".

Şantierul prelungit îi provoacă deranj, iar lucrările din interior sunt minimale, municipalitatea urmărind doar aspectul estetic al clădirii. "Am vecini care au de plătit şi 15.000 euro. Dacă nu ai bani, Primăria plăteşte partea ta, îţi pune ipotecă pe casă şi ţi-o poate scoate la vânzare, dar nu se uită pentru ce îţi cere atâţia bani", spune femeia.

Curţile mai aşteaptă...

Iniţiatorul programului de reabilitare, primarul Ilie Bolojan recunoaşte că municipalitatea vizează cu prioritate refacerea faţadelor. "Curţile interioare vor fi reabilitate într-o etapă ulterioară. Dacă am fi încercat reabilitarea lor acum, costurile ar fi crescut, proprietarii nu le-ar fi putut suporta şi tot programul s-ar fi blocat", spune edilul.

Aşa se explică faptul că, poleite pe exterior, palate precum Stern, Moskovits sau Vulturul Negru arată deplorabil în interior, având curţile vechi şi casa scărilor ori instalaţii distruse.

De altfel şi şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa, admite că municipalitatea s-a implicat în reabilitarea clădirilor doar la suprafaţă. "În Palatul Vulturul Negru, ca în toate celelalte, sunt proprietăţi private. Nu avem cum impune omului să investească în interior", zice Popa, declarându-se surprins că orădenii reclamă costul ridicat al lucrărilor. "Până la urmă, fiecare investeşte în propria proprietate, a cărei valoare poate creşte şi cu 40%", spune directorul. Numai că nu e chiar aşa...

Reabilitare cu "gaură"

BIHOREANUL a aflat că orădenii au de ce fi supăraţi. "Reabilitarea ajută doar municipalitatea, care câştigă din turism, de aceea se fac doar faţadele", explică managerul agenţiei imobiliare Gaminvest, Mirko Giuffrida (foto).

Îngroziţi de costurile cosmetizării, familii întregi şi-au vândut în ultimii ani apartamentele din palatele Stern, Miska sau Vulturul Negru, acestea fiind transformate în birouri. Agentul imobiliar afirmă că puţinii proprietari rămaşi nu îşi vor recupera niciodată banii investiţi în lucrări. "Dacă valoarea apartamentului ar creşte cu până la 40%, toţi investitorii s-ar lăsa de ridicat blocuri şi ar reabilita apartamente", argumentează Giuffrida.

Potrivit consultantului, preţul unei locuinţe în centru variază între 600-700 euro/mp dacă e poziţionat spre curte şi 1.000-1.100 euro/mp pătrat dacă are vedere la Corso. Altfel spus, o locuinţă de 75 mp poate costa între 52.000 - 82.000 euro. "Când investeşti în faţadă, singurul avantaj e că poţi vinde mai repede", spune agentul. Cumpărătorii preferă clădirile renovate pentru că nu vor să aibă discuţii cu vecinii sau cu Primăria pe tema renovării, evită deranjul lucrărilor, iar noile achiziţii măcar sunt arătoase, chiar dacă pe dinăuntru sunt mâncate de vreme. Vorba ambasadorului Klemm, "imagine specific românească"...

LUCRĂRI DE MILIOANE
Primăria dă exemplu

Pentru a îmbunătăţi imaginea oraşului, municipalitatea a alocat anul acesta un buget record de 10 milioane lei programului de reabilitare a clădirilor. O parte din sume au acoperit împrumuturile acordate proprietarilor dispuşi să investeacă în faţade, o parte au acoperit costurile cu proiectarea lucrărilor la clădirile incluse în program, iar alta a fost alocată pentru finanţarea reabilitării imobilelor deţinute de Primărie.

"Anul viitor vom începe reabilitarea tuturor imobilelor pe care Primăria este proprietar integral, din dorinţa de a da un exemplu", spune şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto). Pe lista imobilelor care vor intra în lucru se numără casele de la intersecţia străzilor Primăriei cu Tuberozelor şi Samuil Micu Klein cu Iuliu Maniu.

Deşi bugetul alocat în 2018 nu a fost încă stabilit, conducerea municipalităţii îşi doreşte să menţină ritmul lucrărilor astfel încât anul viitor majoritatea clădirilor importante din zona centrală să fie reabilitate. Măcar la faţadă...