Bahrtalo! Aşa i-a salutat Lali Gabor, un ţigan căldărar din Oradea, pe cei trei juraţi ai emisiunii "Chefi la cuţite", cunoscuţii bucătari Cătălin Scărlătescu, Florin Dumitrescu şi Sorin Bontea.
Apariţie "exotică", Lali le-a gătit, într-un ceaun făcut chiar de el, tocăniţă ţigănească din carne de găină şi de cocoş, după o reţetă "şmecherită şi vrăjită", iar prezentatoarei Gina Pistol i-a dat o fustă de pirandă originală. Gaborul n-a făcut doar spectacol, ci a şi gătit bine, primind de la juraţi trei cuţite, adică acceptul pentru a avansa în competiţie. BIHOREANUL l-a căutat pe Lali şi a aflat că gătitul nu e singurul său talent, adevăratul meşteşug fiindu-i căldărăria, moştenită de la strămoşi, pe care o transmite, la rându-i, propriilor prunci...
Eroii neamului ţigănesc
Lajos Gabor, Lali ţiganu’ cum îl ştiu prietenii, povesteşte mai cu drag de lângă forja din curtea casei sale din Velenţa, şi se întrerupe doar cât să poată bate cu ciocanul arama încinsă. Familia lui face parte din neamul ţiganilor gabori, un neam mândru de meşteri ciotârnari, badogoşi şi căldărari, care îşi păstrează tradiţiile şi nu se amestecă prin căsătorie cu ţigani de altă sorginte.
Acum în vârstă de 49 de ani, Lali a învăţat de mic să modeleze cuprul, de la tatăl său, care îl lua la forjă imediat ce venea de la şcoală. Acolo şi rămânea până seara târziu, să prindă secretele. Bărbatul povesteşte, însă, că "geniul" ţiganilor meseriaşi a fost bunicul lui, Maty, care a trăit în Crăciuneşti (judeţul Mureş), pe vremuri "Ierusalimul ţigănesc".
În cultura ţigănească, zice Lali, sunt nişte "eroi" care au ridicat meşteşugul căldărăriei aproape la rang de artă, câştigând astfel respectul tuturor. Bunicul său a fost unul dintre ei. "Eu l-am prins, am lucrat cu el. Era un om inteligent, da’ n-avea şcoală. Avea o mutră ca a lui Ion Creangă la bătrâneţe. Veneau ungurii şi saşii să-i comande lucrări - cazane de ţuică şi chiar malaxoare de îngheţată din cupru. De toate ştia să facă", povesteşte Lali.
Pantofii din aramă
Atât tatăl său, cât şi el au continuat meseria familiei, dar Lali şi-a şi extins business-ul. "Am mai multe meserii, unele moştenite din tată-n fiu, iar pe restul le-am cules pe parcurs din nevoie, din curiozitate. Dar mai mult din plăcere. Dacă mâine mă duce cineva să repar motoarele unui vapor, m-aş descurca. Mă duce capu’. Problema e cu capu’, nu cu curu’ la oameni", zice el, hâtru.
Prin "natura meseriei", Gabor a colindat lumea, ajungând chiar şi prin Norvegia şi Suedia, unde, ca tinichigiu sau dulgher, face parte din echipe de reabilitare a unor clădiri. În urmă cu mai mulţi ani, s-a mutat o vreme la Cluj, unde avea neamuri. Acolo, fire boemă, a intrat în lumea artiştilor şi a fost provocat să realizeze din cupru obiecte mai neobişnuite. "S-a întâmplat la un chef la Insomnia (n.r. - un pub din Cluj). Un băiat armeano-evreu care avea o galerie de artă a zis să beau ceva cu el şi m-a întrebat dacă nu-i fac o pălărie din aramă. Am crezut că-şi bate joc de mine...", povesteşte Lali.
Impresionat de rezultat, omul l-a ambiţionat însă şi la alte "experimente", aşa născându-se expoziţia "Mirajul arămurilor ţigăneşti", vernisată cu succes la Fabrica de Pensule, un cunoscut centru cultural din Cluj. Creaţiile lui Lali nu sunt de ici, de colo: a realizat 12 exponate, între care o vioară, o pereche de pantofi, o piramidă, o Biblie şi... o sticlă de pălincă, toate din cupru. "Că omu’ mai şi bea", zice el.
Hai noroc!
Talentele lui Lali nu se opresc la meşterit. Personalitate puternică şi talentat povestitor, gaborul orădean a fost descoperit, la Cluj, de regizorul Róbert Lakatos, care realiza un documentar cu tema "Across the Border", înaintea primirii Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei în UE. El i-a trimis pe Lali şi pe actorul Lóránd Boros în zona de graniţă dintre Austria şi Ungaria să vadă cum se făcea bişniţă cu produse austriece uzate. A ieşit un documentar situaţional comic, bazat pe stângăciile protagoniştilor, Lali şi Lóri, în încercarea de a intra şi ei în afaceri.
Intitulat "Bahrtalo!", adică "Noroc!", documentarul de 25 de minute a obţinut în 2004 premiul "Porumbelul de Aur" la Festivalul Internaţional de la Leipzig. Proiectul a continuat în 2008, când acelaşi regizor şi aceiaşi protagonişti au lansat un documentar ficţional de aproape o oră şi jumătate bazat pe peripeţiile celor două personaje şi intitulat tot "Bahrtalo!". De data aceasta, Lali şi Lóri au fost filmaţi în aventurile lor prin Transilvania, Ungaria, Austria şi chiar Egipt, rezultatul fiind, potrivit criticilor, o "comedie absolută".
Pentru rolul său, Lali a primit în acelaşi an distincţia rezervată celui mai bun actor şi trofeul "Saturno d’oro" la Festivalul Internaţional de Film Saturno din Roma. Un premiu pe care căldărarul din Oradea îl păstrează cu mândrie. "Vedeţi, trofeul ăsta şi forja nu se bat cap în cap. Se pot îmbina", spune el, vrând să arate că, fără să renunţe musai la tradiţii, ţiganii pot avea succes şi în alte domenii.
"Şou" cu Lali
Tot la Cluj, îndemnat de un profesor universitar, Lali a ţinut, într-o cafenea, un curs gratuit de limbă ţigănească timp de un semestru. A fost un nou succes: "Veneau studenţii şi studentele din Cluj şi de prin străinătate, că le plăcea să înveţe despre noi şi cultura noastră".
Actor talentat, Lali a ajuns şi în atenţia televiziunilor, fiind cooptat într-o emisiune la Look TV în Cluj intitulată "Fifty, Fifty". Emisiunea urmărea aventurile lui Lali şi ale actorului sătmărean Vasile Blaga, trimişi "pe teren" să vândă produse la târguri, să facă pe dispecerii de telefonie, să supravieţuiască în Delta Dunării, ba chiar şi să viziteze o închisoare.
Deşi după o vreme emisiunea a fost scoasă din grila de programe, Lali a rămas prieten bun cu Vasile. În luna octombrie, însă, acesta s-a stins, în urma unei lupte cu o boală cruntă. "Am plâns până m-au usturat obrajii de lacrimi", zice gaborul.
Caştalăii îşi spun romi
Acum, Lali locuieşte când în Cluj, când în Oradea, unde se întoarce mereu, căci aici îi sunt cei doi băieţi, pe care îi învaţă şi meseria străbunilor lor. Printre glume şi poveşti, Lali spune că e conştient că ţiganii nu sunt bine văzuţi în societate. "După emisiunea Chefi la cuţite m-au tot contactat persoane care erau mirate că un ţigan ştie să gătească şi să vorbească aşa de bine".
Deşi admite că în neamul ţigănesc sunt şi oameni care fac "necazuri", căldărarul crede că n-ar trebui să fie toţi judecaţi la grămadă. Cât despre gabori, zice el, sunt credincioşi, oneşti şi iuţi la mânie, dar nu ţin supărare. "Dacă acum ne batem - că motive la crâşmă se găsesc - eu n-am nimic cu familia altuia. În cultura gaborească este şi instinctul pacifist. E un fenomen: ne certăm amu, că-i momentu’, da’ peste două ore gata! Nu lăsăm în urmă nici colţuri, nici aşchii", explică el.
Cu toate că gaborii au o cultură patriarhală, femeilor li se recunoaşte un rol important. "Se tot spune că la ţigani femeile n-au niciun cuvânt de zis. Noi comandăm să ne vadă lumea, da’ noaptea în pat femeia comandă", râde Lali. În emisiunea "Chefi la cuţite", ţiganul a zis că "soţia e ca frâna de mână pe Valea Oltului: poţi să ai maşină faină dacă n-ai frână bună".
Căldărarul are opinii ferme şi despre folosirea cuvântului "rom" în loc de "ţigan". "Cu termenul ăsta de rom s-a încercat să se spele ruşinea pusă asupra noastră sute de ani. Dar rom înseamnă la noi bărbat însurat. Doar caştalăii, adică ţiganii lemnoşi la cap (n.r. - tari de cap), se bucură de termenul ăsta. Mie poate oricine să-mi spună ţigan, dacă nu-mi spune pe un ton batjocoritor, dacă nu râde de naţia mea. Că poţi să-mi zici şi lordule dacă apoi în gând îţi zici lua-te-ar dracu’ de... lord!".
BUCĂTAR DE MUSAI
Ceaun de la Lali
Deşi nu e profesionist al bucătăriei, preparatele lui Lali sunt recunoscute printre neamurile lui. În mod normal, zice el, în tradiţia gaborească ar fi o ruşine ca un cap de familie să facă mâncare, dar el a învăţat de tânăr, de musai, când mergea să facă lucrări de căldărărie şi tinichigerie. "Ne-am săturat la un moment dat de mâncare rece", explică el.
Lali şi-a prezentat preparatele, toate tradiţionale ţigăneşti, la mai multe concursuri de gătit în aer liber. La "Chefi la cuţite" s-a dus să vadă dacă-i poate convinge pe marii bucătari cu preparatele ţigăneşti, fiind singurul concurent care a gătit afară, într-un ceaun meşterit chiar de el. "Mă bucur că am putut să arăt arta gaborească şi arta culinară", a spus el după ce a primit aprobarea pentru preparatul său din partea tuturor celor trei chefi. Ca un căldărar mândru de creaţiile sale, le-a lăsat amintire ceaunul...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.