.jpg)
De trei săptămâni, în pădurile din Dobreşti s-a lăsat o linişte mormântală. Drujbele au tăcut, maşinile cu buşteni nu mai brăzdează codrii, iar oamenii locului îi spionează non-stop pe inspectorii Corpului de Control al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) care au luat la verificat Ocolul Silvic. Rezultatul investigaţiei, deşi încă doar parţial, scoate deja la iveală o hoţie generalizată: hectare întregi au fost "rase" fără acte, inclusiv trei rezervaţii preţioase de goruni seculari, păstraţi pentru reproducţie, valoarea de până acum a prejudiciului fiind estimată la peste 2 milioane de lei.
Totul s-a făcut cu complicitatea sau chiar la iniţiativa pădurarilor care, în schimb, au strâns averi fabuloase, dar şi în beneficiul unor afacerişti locali, între care se află la loc de cinste şi un sponsor al Poliţiei Bihor. Chemaţi în sfârşit să dea socoteală, unii pădurari au leşinat, iar alţii au început să se caute de "pile" şi de bani, în speranţa că vor putea opri tăvălugul pornit de ministrul Pădurilor, orădeanca Lucia Varga.
Turnătorie despre şef
Controlul la Ocolul Silvic Dobreşti a pornit de la o anonimă trimisă conducerii RNP, în care sunt descrise abuzurile şi furturile fostului şef din perioada 2005-2008, liberalul Sorin Silaghi, în prezent şef de district, pregătit însă să-şi reia vechea funcţie.
Silaghi e învinuit că a închis ochii, dar nu pe gratis, la masivele defrişări ilegale, dar şi că, împreună cu doi subalterni, brigadierul Viorel Groza şi pădurarul Florian Ilea, a exploatat pădurile prin intermediul mai multor firme. Una ar fi Felix Forest, administrată de cumnatul lui Ilea, Viorel Şaitoş, dar care a fost reprezentată personal de pădurar la toate licitaţiile desfăşurate pentru vânzarea de masă lemnoasă atât în organizarea Ocolului Dobreşti, cât şi în cea a Direcţiei Silvice Bihor.
Autorul anonimei explică şi modul în care se fura cu acte în regulă pe vremea lui Silaghi: în zonele afectate de furtuni, unde au existat arbori doborâţi, s-au tăiat şi copacii sănătoşi, pe scară mare. "Au fost copaci doborâţi de vânt, dar s-a profitat de asta pentru a se tăia tot, după care cioatele au fost marcate (n.r. - ca şi când ar fi fost ale unor copaci căzuţi sub furtună) ca să se acopere furturile", se arată în sesizare.
Două mie, una ţie
Reclamantul anonim descrie şi şpăgile pe care Silaghi le strângea de la pădurarii care se ocupau de afaceri cu lemne, dar şi modul în care fostul şef al Ocolului se răzbuna pe cei care se opuneau exploatărilor ilegale, mutându-i discreţionar în alte cantoane. "Regula lui Silaghi era simplă: dacă tai un copac pentru tine, doi îi dai lui. Dacă ai tăiat pădurea şi nu mai ai de unde fura, dădeai 2.000 euro şi şeful îţi aronda parcele de la alţi pădurari, ca să poţi exploata şi să ai de unde cotiza în continuare".
Rezultatul? Silaghi a strâns o avere fabuloasă: o pensiune în Sânmartin, cabane pe Valea Damişului şi la Boga, case în comuna Roşia şi în Maramureş, 3 maşini de teren, 2 autoturisme de lux, plus utilaje forestiere de ultimă generaţie, de 250.000 euro, pe care le închiriază unor firme, plus terenuri... "Vacanţele le face numai în Germania, Egipt, Spania, Turcia. În Austria a fost anul acesta de două ori deja. Toate dintr-un salariu de bugetar de 1.700 lei!", acuză autorul anonimei.
Toţi pentru unul
Sosiţi pe 15 aprilie în Dobreşti, inspectorii Corpului de Control al RNP au descoperit însă că situaţia era mult mai gravă decât cea descrisă. Iar asta fiindcă au găsit probleme nu numai în activitatea celor reclamaţi, ci şi la cantoane silvice care nici măcar nu erau pomenite în sesizare.
Culmea, unul dintre acestea este administrat de câţiva ani de fraţii Viorel şi Andrei Fericel, despre care oamenii locului cred că tocmai ei ar fi ticluit anonima împotriva lui Silaghi. Motivul? Viorel Fericel e membru PSD şi, cu susţinerea şefilor de partid de la Oradea, viza postul de şef de ocol, ocupat în prezent de succesorul lui Silaghi, inginerul Ioan Mihiţ. Prin urmare, inspectorii au decis să extindă cercetările, cerând întăriri atât de la Bucureşti, cât şi de la Direcţiile Silvice Satu Mare şi Arad, pentru un control de fond.
Anchetă cu leşin
Ancheta nu a fost uşoară, căci pădurarii au "pierdut" o parte din arhivă, inclusiv amenajamentele silvice, acte ce conţin date despre numărul arborilor, vârsta acestora şi densitatea pădurilor, astfel încât inspectorii să nu poată face comparaţii. Chiar şi aşa, într-o singură săptămână, echipajele de control au întocmit o notă de constatare în care au estimat că din pădurile administrate de Ocolul Silvic Dobreşti au dispărut arbori ce puteau umple 2.500 de camioane, în valoare de peste 2 milioane de lei.
Când inspectoii i-au luat la întrebări pe pădurari, acestora li s-a făcut brusc rău. Viorel Fericel a leşinat, iar un coleg de-al său, pădurarul Dorel Monenciu, a făcut atac de panică, inspectorii fiind nevoiţi să apeleze la Ambulanţă pentru ca medicii să-l readucă în simţiri. "Îmi pare rău pentru ei, că mi-s colegi, dar nu-i văd bine. De la şefi la simpli pădurari, toţi sunt responsabili pentru defrişările ilegale", a comentat unul dintre inspectorii care au participat la verificări.
A fost odată pădurea...
Golul lăsat în pădurile Dobreştilor a lăsat urme vizibile. Pe drumurile forestiere ce urcă spre munte dai la fiecare pas de cioturi şi chiar de stive de buşteni încă netransportaţi. Niciunul nu are marcaj că ar fi fost tăiat legal. Unii pădurari, mai "grijulii", au ascuns resturile arborilor în cursurile de apă, care sunt sufocate pe kilometri întregi în Văile Măgurii, Rustiului, Miniş, Rogojele, Blaj şi Răcaş. Crestele domoale, acoperite odinioară de codri, acum sunt golaşe, ori cel mult găzduiesc câte un pâlc de arboret tânăr, fără valoare comercială, lăsat în batjocură neatins, doar ca să rămână "ceva".
Au rămas însă şi urmele forwarder-ului, un utilaj multifuncţional cu care s-au smuls din pământ rădăcinile arborilor tăiaţi. În zonă există unul singur, au aflat inspectorii, şi îi aparţine lui Alin David, poreclit Gulescu, un localnic ajuns milionar în doar câţiva ani, numai de pe urma afacerilor cu lemne.
Milionarul codrilor, sponsorul Poliţiei
Cea mai veche firmă, Secundo Forest, Gulescu şi-a înfiinţat-o în 2004, iar de atunci a avut cifre de afaceri anuale ameţitoare, depăşind în 2008 7 milioane lei. Oamenii săi sunt plătiţi regeşte. Camionagiii câştigă 1.200 euro pe lună, iar cei care urcă în pădure să taie copacii câte 1.000 euro lunar. Explicaţia? Pe poarta firmei lui Gulescu intră grosul lemnului furat, nu înainte de a fi "spălat" în acte prin intermediul unor firme-fantomă.
Afaceristul deţine în Dobreşti un depozit şi utilaje de peste un milion de euro, plus maşini de lux şi o cabană cu 10 camere (foto) ascunsă în inima pădurii, pe Valea Vida, perfectă pentru chefurile organizate cu prietenii politicieni, silvicultori, procurori şi poliţişti. De altfel, bărbatul a însoţit echipa de fotbal a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor, în deplasări prin Belgia, Italia şi Croaţia.
Nici nu e de mirare, în aceste condiţii, că în Bihor nici oamenii săi, care exploatează zilnic câte 60-100 metri cubi de lemn "la negru", şi nici maşinile care îi transportă marfa fără acte, n-au avut vreo problemă. Asta deşi poliţiştii patrulează non-stop pe şosele, iar în zonă există şi un Post de Poliţie permanent. În Cluj, însă, unde echipa de fotbal a Poliţiei nu-l are ca susţinător pe Gulescu, oamenii legii i-au interceptat recent două maşini cu buşteni fără acte legale, destinaţi unei fabrici de mobilă din Gherla.
Reportaj cu filaj
Direct interesat să boicoteze controlul, Gulescu a încercat să le pună beţe în roate inspectorilor RNP imediat ce a aflat că aceştia nu vor verifica doar activitatea lui Silaghi, cel pârât în anomină, ci şi pe a celorlalţi şefi de districte. Pe 22 aprilie, afaceristul chiar şi-a instigat angajaţii să iasă la protest, sub pretextul că inspectorii îi vor lăsa fără locuri de muncă. Tentativa a eşuat, după ce prefectul Claudiu Pop a trimis în zonă un echipaj de jandarmi. Ulterior, oamenii lui Gulescu au urmărit permanent echipele de control, iar unii chiar şi pe reporterii BIHOREANULUI, porniţi spre cabana sa.
"Gulescu e pe o mână cu şefii şi cu pădurarii Ocolului, de aceea vrea să-i ajute, să afle ce se întâmplă", explică un localnic. Numele nu şi-l zice, pentru că, la fel ca şi cei mai mulţi oameni din zonă, trăieşte din pădure şi riscă să-şi închidă afacerea dacă se află că a "ciripit". "Oricum ne merge tot mai greu, pentru că Gulescu a pus mâna pe pădure. El dictează preţul la licitaţiile pentru masa lemnoasă şi el ia tot ce-i mai bun", zice omul.
Curaţi, nevinovaţi
Înainte de Paşti, inspectorii au plecat din Dobreşti, dar se vor întoarce săptămâna aceasta. Între timp, Gulescu s-a dat la fund şi e de negăsit, la fel ca protagonistul din sesizare, Sorin Silaghi.
Cât despre inginerul Viorel Fericel, bănuit că ar sta în spatele anonimei, acesta neagă tot şi se declară "vânat" de alţi pretendenţi la funcţie. "Nu sunt eu, altcineva a compus-o. O persoană care vânează funcţia de şef de ocol şi care a lovit în toţi cei care erau posibil pretendenţi", spune Fericel, refuzând să pronunţe vreun nume, pe motiv că "eu nu fac parte din grupul care aruncă cu gunoi fără probe". Inginerul neagă şi faptul că el sau fratele său ar fi avut nereguli în gestiune. "Noi n-avem nevoie să furăm", spune Fericel, susţinând că averea s-a ridicat, de fapt, din moştenirea familiei şi din credit bancar.
Cât despre mai-marii Ocolului Dobreşti, aceştia aşteaptă verdictul. "Eu am fost plecat în concediu în timpul controlului, nu ştiu prea multe. Ştiu că au venit la o sesizare anonimă care, însă, e o anomalie. Nu sunt chiar aşa mari probleme. Sunt furturi, ca peste tot, dar se exagerează în reclamaţia aceea care, de fapt, a pornit, culmea, de la un război pentru funcţia mea. Ce să zic, hoţul strigă hoţii", spune actualul şef, Ioan Mihiţ.
Hai s-o dregem
Nici şeful Direcţiei Silvice Bihor, Adrian Florescu, nu are prea multe de zis. "Pot să vă spun doar că e un control complex, care nu s-a finalizat, iar rezultatele vor fi comunicate după 15 mai". Reţinerea lui Florescu e explicabilă, căci e şi el cu sabia lui Damocles deasupra capului. Nu pentru că ar fi furat cot la cot cu pădurarii din Dobreşti, ci pentru că, după cum a aflat BIHOREANUL, preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, l-ar fi luat la şuturi fiindcă n-a fost în stare să limiteze aria cercetărilor. Nu de alta, dar Viorel Fericel era pregătit să fie uns în fruntea Ocolului Silvic, mai ales că are şi calitatea de fin al unui alt influent PSD-ist, Ovidiu Dăescu, şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
Cert este că, de când cu controlul, pădurarii şi afaceriştii din zonă sunt într-o continuă agitaţie. Cei mai zeloşi încearcă să-şi salveze pielea convingând sătenii să ia asupra lor măcar o parte din furturi. "Umblă cu procese-verbale şi îi pun pe oameni să le semneze, că ei au furat pădurile", povesteşte un localnic. Alţi pădurari încearcă să rezolve altfel treaba, returnând din lemnele furate înainte să fie prinşi cu ele în fapt. Ca-ntr-un soi de transhumanţă, buştenii sunt urcaţi din nou pe munte şi lăsaţi în drum, ca şi când ar fi rămas abandonaţi acolo, de cine ştie ce hoţi necunoscuţi...
INSPECŢII
Pădurile la control
Verificări amănunţite precum cele declanşate la Ocolul Silvic Dobreşti au fost dispuse de ministrul Pădurilor, Lucia Varga (foto), şi în judeţele Cluj, Maramureş, Suceava, Argeş, Giurgiu, Constanţa şi Sălaj. "În paralel, vom începe controale de fond la ocoalele private şi la inspectoratele silvice, care nu sunt suficient de active pentru a impune legea", a declarat BIHOREANULUI ministrul.
În opinia Luciei Varga, controalele trebuie făcute pentru că hoţii de lemne sunt adesea în cârdăşie cu pădurarii şi cu inspectorii silvici, iar toţi se bucură de protecţia unor angajaţi ai altor instituţii, precum poliţiştii şi procurorii, care îi scapă de răspunderea penală. Aşa s-a ajuns în situaţia ca într-o ţară în care, potrivit Curţii de Conturi, s-au furat păduri de cel puţin 5 miliarde de euro, anul trecut să fie trimişi în judecată doar două persoane!
Ministrul a mai spus că furtul de lemne a fost facilitat chiar şi prin ordine ministeriale, dând ca exemplu o reglementare care suspenda obligativitatea ca aşa-numitele "ciocane" cu care se marchează arborii ce pot fi doborâţi, să aibă acelaşi regim strict precum armele. Urmarea? "Pădurarii umblă acum cu ciocanele după ei toată ziua".
Pentru a stopa furturile, Varga propune un nou Cod Silvic, care să interzică, de pildă, vânzarea de lemne "pe picior", în pădure sau la marginea drumului, tranzacţiile urmând să se desfăşoare doar din rampe şi depozite anume amenajate şi autorizate. Totodată, noul Cod nu mai permite transportul lemnelor pe timpul nopţii, va reduce valabilitatea avizelor de însoţire a mărfii de la 72 de ore, cât e în prezent, în funcţie de distanţa la care trebuie transportate lemnele, iar mijloacele de transport folosite la furtul de lemne vor fi confiscate.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.