Trebuia să fie cel mai mare proiect de infrastructură din România. S-a dovedit, însă, unul din cele mai mari eÅŸecuri. Pornită în urmă cu ÅŸase ani, construcÅ£ia Autostrăzii Transilvania nu e nici măcar aproape de punctul în care trebuia să fie.

Ba mai rău: indolenÅ£a constructorului Bechtel obligă la refacerea unor lucrări deja distruse după ce au fost abandonate fără nicio măsură de conservare. BIHOREANUL vă prezintă în ce stadiu de degradare a ajuns tronsonul 3C al autostrăzii.

Distruse degeaba

Pe tot traseul de la Oradea la Suplacu de Barcău ÅŸoseaua îÅ£i scutură maÅŸina de parcă ai rula pe un teren minat, nu pe un drum judeÅ£ean. În ultimii ÅŸase ani, camioanele ce transportau materiale de construcÅ£ii la ÅŸantierele Bechtel din Suplacu de Barcău ÅŸi ChiribiÅŸ au circulat supraîncărcate, fără să le pese că în urma lor drumurile, fie naÅ£ionale sau judeÅ£ene, rămân ca după bombardament.

Acum camioanele trec rar, iar ÅŸoseaua a rămas ruină. Groapă lângă groapă, pare că de fapt întreg drumul este un mare crater. Pe localnicii din zonă îi doare cel mai rău tocmai asta, că drumurile au fost distruse pentru nimic, căci autostrada nu-i nicăieri. Åži nici nu va fi curând.

Peisaj ruginiu

Pe ÅŸantierul Bechtel de la ChiribiÅŸ primul lucru care îÅ£i sare în ochi e un panou ce anunţă că autostrada Transilvania duce protecÅ£ia muncii spre o nouă frontieră. Întreg panoul e mâncat ÅŸi nu poÅ£i să nu te întrebi: oare aÅŸa or fi ÅŸi măsurile de protecÅ£ie?

La o privire mai apropiată asupra viaductului din apropiere, îÅ£i dai uÅŸor seama că are ceva în comun cu panoul: rugina. Barele de fier care trebuiau să-i susÅ£ină parapeÅ£ii sunt atât de mâncate încât s-au rupt, s-au desprins unele de celelalte ori chiar lipsesc cu desăvârÅŸire. AceeaÅŸi culoare o are ÅŸi fierul din betonul viaductului. Åži nici barele, nici viaductul nu sunt în niciun fel protejate. Zac abandonate în voia intemperiilor.

Acces interzis

Vreo 20 de kilometri mai încolo, la graniÅ£a dintre Bihor ÅŸi Sălaj, în capătul Suplacului, e un alt ÅŸantier al Bechtel. De la poartă, un paznic te blochează rapid. "Nu aveÅ£i voie să intraÅ£i aici, vă rog frumos să plecaÅ£i!". În spatele lui, la zeci de metri depărtare, grupuri de muncitori lucrează. La ce anume, cine ÅŸtie...

Peste unul din dealurile ce împrejmuiesc ÅŸantierul sunt ridicaÅ£i alÅ£i piloni ai viitoarei autostrăzi. Drumul care duce către ei e singurul nepăzit. UÅŸor de înÅ£eles de ce: ÅŸantierul e pustiu. Buruienile crescute la peste un metru înălÅ£ime stau semn că niciun muncitor Bechtel n-a fost de mult pe-acolo. La fel ca la ChiribiÅŸ, nici acesta nu e protejat, iar armătura din piloni are aceeaÅŸi culoare ruginie.

Cea mai ieftină metodă legală de conservare este închiderea prin betonare a armăturilor, însă pe ÅŸantierul Bechtel nu se întâmplă aÅŸa ceva. S-a încercat, în schimb, o metodă inovatoare: acoperirea cu cârpe a pilonilor mai mici. La ce anume ajută zdrenÅ£ele, numai constructorii pot ÅŸti...

"N-avem fonduri!"

Solicitat să spună ce lucrări se execută în Bihor ÅŸi ce măsuri de conservare au fost luate, purtătorul de cuvânt al Bechtel, Bogdan Sgârcitu (foto), spune evaziv că "ritmul lucrărilor pe secÅ£iunea 3C a autostrăzii a fost redus din cauza lipsei fondurilor".

Se lucrează doar la viaductul de la Suplac, unde se fac cele două culee, adică elementele care se execută la capătul unui pod pentru a susÅ£ine calea de acces la pod. "S-a finalizat în procent de 15% instalarea plăcii de suprabetonare pe ambele sensuri de mers ale viaductului", spune Sgârcitu.

El lămureÅŸte ÅŸi de ce la ChiribiÅŸ e pustiu: se fac doar lucrări de producÅ£ie de betoane ÅŸi de grinzi. Nu dă, însă, nicio lămurire privitor la conservare, prefăcându-se că nici n-a auzit întrebarea. Or, ÅŸi tăcerea e un fel de a confirma că astfel de măsuri pur ÅŸi simplu nu există.

Vine controlul

Potrivit Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, la suspendarea temporară a unor lucrări constructorul trebuia să solicite Inspectoratului Teritorial de Stat în ConstrucÅ£ii (ITSC) ÅŸi beneficiarului lucrării (Companiei NaÅ£ionale de Drumuri ÅŸi Autostrăzi) verificarea lucrărilor deja executate, pentru a începe procedura de conservare, până la reluarea lor. Însă inspectorii ITSC Bihor nu au fost chemaÅ£i la niciun control.

"În cazul lucrărilor cu armătura rămasă nebetonată ÅŸi expusă la oxidare, dacă trec ÅŸase luni de la oprirea lucrărilor, compania ar trebui să cheme o comisie formată din reprezentantul beneficiarului, executant, proiectant ÅŸi ITSC. Nu ne-a chemat nimeni, deÅŸi ÅŸtim că nu se mai lucrează de ceva timp", spune Adriana Lipoveanu (foto), ÅŸef Serviciu control calitate lucrări în cadrul ITSC Bihor.

Cum Bechtel nu a chemat comisia, e de bănuit că nici n-are de gând să reia lucrările prea curând. TotuÅŸi, asta nu scuteÅŸte compania de controale. "Vom merge ÅŸi pe teren", spune Lipoveanu. Iar dacă se va constata că lucrările nu mai corespund, constructorul va avea nevoie de o nouă autorizaÅ£ie pentru reluarea lor. Åži, evident, va cere din nou statului un morman de bani, ca ÅŸi cum n-ar fi păpat până acum destul...

SEMNALE DEGEABA
Angajaţii Bechtel au avertizat

În ultimii doi ani, presa a primit mai multe mesaje semnate de "un grup de angajaÅ£i Bechtel" care avertizau că lucrările făcute la autostradă sunt de proastă calitate. Printre erorile de construcÅ£ie atribuite Bechtel se numără mai multe fisuri în viaductul de la ChiribiÅŸ, deviaÅ£ii ale armăturilor la pilonii de susÅ£inere, defecte la realizarea armăturilor, calitatea necorespunzătoare a betonului, realizarea de mântuială a taluzurilor.

Bechtel a respins acuzele de fiecare dată, chiar dacă realitatea era evidentă. În februarie 2009, de pildă, lângă satul Tăuteu a avut loc un accident cauzat de prăbuÅŸirea de pe unul din podurile viitoarei autostrăzi a unei grinzi din beton lungi de 21 de metri ÅŸi grele de 13 tone. DeÅŸi ITSC a concluzionat că desprinderea grinzii s-a datorat unor erori făcute la montare, Bechtel a pretins în continuare că lucrările au fost făcute cu responsabilitate.