Salvaţi Libertatea! Fostul cinematograf din Pasaj poate redeveni funcţional graţie campaniei naţionale "Salvaţi marele ecran!" (FOTO)

Cinematograful din Pasajul Vulturul Negru, inaugurat cu mai bine de 100 de ani în urmă, stârneşte nostalgie multor generaţii de orădeni.

Lăsat de ceva vreme în paragină, Cinema Libertatea are şansa să redevină casa iubitorilor de filme de artă, după ce cunoscutul producător Tudor Giurgiu a ales Sala mică a acestuia pentru dotare în cadrul campaniei naţionale "Salvaţi marele ecran!".

Un secol de filme

Dintre cinematografele publice din Oradea, "Libertatea" s-a dovedit a fi cel mai longeviv. Inaugurat în 1911, în Pasajul Vulturul Negru, el a purtat pe rând numele de "Virago", "Dorian", "Filmpalace", "Filmterasse", "Capitol", "Forum", "Korona", "Puskin", "Oradea" şi, în fine, după 1989, "Libertatea". De-a lungul timpului, a fost locul a nenumărate întâlniri romantice, dar şi gazda a puzderie de chiulangii nerăbdători să vadă cele mai noi pelicule.

Asemenea celorlalte cinematografe din oraş, şi cel din Pasaj a rămas în paragină, sala cea mare fiind transformată în sală de bingo. Administrată de RADEF, în 2004, locaţia a fost închiriată firmei Chigaco Tours care, şase ani mai târziu, a reuşit să reabiliteze Sala B (mică), într-o tentativă de relansare a cinemaului. Fără succes. După un an şi jumătate în care mai mult a găzduit festivaluri independente de film sau de scurt-metraj, "Libertatea" s-a închis din nou. Din 2012, spaţiul a trecut în proprietatea publică a oraşului şi administrarea AIO, dar a rămas nefolosit.

Fonduri nerambursabile

Săptămâna trecută, viceprimarul Mircea Mălan a anunţat că spaţiile pentru evenimente culturale din Pasajul Vulturul Negru vor fi reabilitate în cadrul unui proiect a cărui valoare totală a fost estimată la peste 3,8 milioane euro, cu TVA.

Municipalitatea vrea să obţină o parte din aceşti bani, adică 996.000 euro, din fonduri norvegiene, nerambursabile, printr-un program al Ministerului Culturii. Concret, Primăria are de gând să restaureze întregul complex al fostului cinematograf, sala mare urmând să fie transformată într-un spaţiu multifuncţional pentru spectacole şi reuniuni, iar cea mică să găzduiască vizionări de filme.

Cinema, mon amour

Proiectul nu include şi dotarea Sălii B, dar a picat la ţanc. De ce? La sfârşitul lunii martie, în cadrul Premiilor Gopo, producătorul şi regizorul Tudor Giurgiu (foto), preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), anunţa că lansează campania "Salvaţi marele ecran!", determinat de faptul că în ţară au mai rămas abia 30 de cinematografe funcţionale, în afară de cele din mall-uri, faţă de 450 câte erau în 1990.

"Sălile de cinema s-au transformat pe rând în săli de bingo, case de schimb valutar, lăcaşuri de cult, discoteci, supermarket-uri, fast food, magazine de mobilă, restaurante de nunţi. Bâlbâielile au fost majore, sălile s-au plimbat între România Film şi între primării", a spus Tudor Giurgiu, "responsabil" pentru filme cunoscute, precum "Despre oameni şi melci" ori "Legături bolnăvicioase".

"Libertatea", proiect pilot

Giurgiu a mai spus că, pe lângă sensibilizarea autorităţilor pe această temă, proiectul îşi propune să ajute la modernizarea în următorii ani a măcar o mână de cinematografe. Primul vizat este "Libertatea" din Oradea, lucru pe care preşedintele APFR l-a şi anunţat pe scenă. "Domnul Tudor Giurgiu a ales cinematograful din Pasajul Vulturul Negru, mai exact sala mică, drept proiect pilot al campaniei "Salvaţi marele ecran!", în cadrul căruia se va încerca strângerea de fonduri pentru digitalizarea sălii şi dotarea cu tehnică potrivită pentru proiecţie", confirmă Anca Sas, consiliera primarului Ilie Bolojan.

De ce pun cunoscătorii filmelor aşa mare preţ pe cinematografele de modă veche, spre deosebire de cele din mall-uri? Pe lângă istoria şi ţinuta lor, acestea mai au o specificitate: ele pot aduce în faţa publicului şi filme de artă, nu doar aceleaşi blockbustere de Hollywood pe care le rulează orice multiplex. "Se impune un cinematograf public în fiecare oraş. Aici s-ar putea ţine festivaluri de film, de scurt metraje, proiecta filme de artă şi chiar organiza o cinematecă", întăreşte regizorul orădean Paul Pintea.

Demersul iniţiat de Tudor Giurgiu, prin APFR, organizaţie responsabilă şi de cunoscutul festival TIFF de la Cluj, este încă la început. Dar dacă se va dovedi unul de succes, după finalizarea lucrărilor la complexul cultural din centru, orădenii vor putea merge din nou "la un film" sub Pasaj, ca-n vremurile bune...