FC Bihor, să creşti mare!

Se spune că, fără un lider puternic, orice echipă, din orice domeniu, merge-n cap. Zicala e întărită de FC Bihor, a cărui evoluţie în ultimii ani lasă mult de dorit.

Deşi a împlinit 108 ani de existenţă, adevăratele performanţe ale clubului de fotbal datează din timpul celui de-al doilea război mondial şi imediat după acesta. Sub patronajul Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean, FC Bihor n-a mai depăşit statutul de echipă modestă...

Cândva "stăpâna" României

Cu toate că bihorenii iubesc fotbalul, nu mulţi mai sunt în viaţă să povestească adevăratele mari performanţe ale fotbalului local.

Ziua de 1 iunie 1902 este data naşterii fotbalului în aceste locuri, când, pe terenul din Parcul Rhedey (actualul Stadion al Tineretului, aproape defunct şi el) arbitrul Jelenik Geza fluiera debutul primului joc de fotbal disputat la Oradea. Faţă în faţă s-au aflat două echipe locale, îmbrăcate în tricouri roşii, respectiv albastre. Aşa s-au născut şi culorile clubului FC Bihor.

Oradea a reuşit ultima mare performanţă fotbalistică în 1956, câştigând Cupa României prin Progresul ICO. Progresul avea să devină CS Oradea, aceasta s-a transformat în Crişana, apoi în Crişul, şi în fine în FC Bihor, numele de azi al echipei.

Fotbalul local se mai poate mândri cu titlul de echipă campioană a Ungariei, în 1943, dar şi al României, în 1949, prin NAC (Nagyvaradi Atletikai Club), respectiv CAO (Clubul Atletic Oradea).

Tot Vizer?

Urmarea o ştie toată lumea. Bihorul a fost un fel de ABBA, cu promovări şi retrogradări în prima ligă şi cu un moment de criză totală după revoluţie, în toamna anului 1996, când echipa se afla pe ultimul loc în Liga a III-a, la finele turului.

Penultima prezenţă orădeană în prima ligă, în 1990, a fost repetată de excelenta performanţă realizată în 2003, când FC Bihor reuşea să promoveze după barajul cu Oţelul Galaţi. După sărbătorirea promovării, finanţatorul echipei, Marius Vizer (foto), care preluase echipa din 2000, a cedat-o Primăriei, renunţând la acţiuni pentru circa 800.000 de dolari.

Din acel moment finanţarea clubului a încăput exclusiv pe mâinile municipalităţii şi a Consiliului Judeţean. Dar, în loc să promoveze, deşi bani au fost, doar că s-au cheltuit aiurea, FC Bihor a dat din gropi în gropi, iar acum, echipa se cere din nou "înstrăinată". Oare va reuşi acelaşi Vizer să o readucă la viaţă?

Când politicienii fac legea...

2003-2004. Primul sezon fără Marius Vizer. În coproprietate cu Consiliul Judeţean, municipalitatea a dus FC Bihor spre o retrogradare nedorită, dar imposibil de evitat. Echipa a încheiat sezonul de primă divizie pe ultima poziţie, a 16-a.

2004-2005. Bihorul şi-a propus să revină în primul eşalon, dar de la a vrea până la a putea a fost cale lungă. Jiul şi Gaz Metan Mediaş au fost echipele care s-au bătut pentru promovare.

2005-2006. La bătălie cu Liberty, FC Bihor a realizat cel mai bun sezon din "era" administraţiei locale. Liberty a fost însă echipa clasată pe locul 1, iar Bihorul s-a "predat" la baraj. Nimeni nu va şti vreodată ce s-a întâmplat înaintea barajului cu Forex şi Unirea Urziceni. Cu o zi înainte, preşedintele Alexandru Sătmăreanu, fost internaţional, şi-a depus demisia, iar directorul tehnic Emeric Jenei a refuzat să ia loc pe banca tehnică la cele două jocuri care au dus Unirea Urziceni în Liga I iar de acolo în Liga Campionilor. Se spune că ajuns în cantonamentul de la Mogoşoaia, Sătmăreanu ar fi găsit echipa împărţită pe bisericuţe, iar atmosfera extrem de apăsătoare. Bihorul n-a mai prins Liga 1, Sătmăreanu a ajuns să fie urmărit penal, iar preşedintele demis înaintea lui, Marcel Iancu, a câştigat o groază de bani de pe urma FC Bihor.

2006-2007. FC Bihor a fost la un pas de retrogradare. S-a salvat în ultima etapă, după meciul disputat, în deplasare, cu Vulturii Lugoj. La întoarcerea acasă, autocarul orădenilor a făcut turul oraşului pentru a sărbători salvarea de la retrogradarea în Liga a III-a. Un tur de-a dreptul jenant.

2007-2008, 2008-2009, 2009-2010. Trei sezoane în care Bihorul nu şi-a putut depăşi condiţia de echipă de pluton. În primele două chiar şi liniile de clasament sunt aproape similare. Coincidenţa face ca, în fiecare dintre aceste sezoane, FC Bihor să fi fost ameninţată, serios chiar, cu retrogradarea. Inclusiv în cel recent încheiat, atât doar că orădenii au câştigat trei meciuri la masa verde.

CLASAMENTE
Asta ne e valoarea!

Exceptând sezonul 2005-2006, când FC Bihor a ocupat locul secund în serie, după Liberty, dar a pierdut cele două jocuri de baraj, cu Forex şi Unirea Urziceni, în niciun sezon echipa orădeană nu a reuşit să-şi depăşească condiţia de echipă mediocră. În sezonul 2004-2005, orădenii au încheiat pe locul trei, dar la mare distanţă (14 puncte) de echipele care se băteau la promovare, Gaz Metan Mediaş şi Jiul. Aşa arată bilanţul lui FC Bihor în perioada finanţării de către CL Oradea şi CJ Bihor:

Sezonul 2003-2004 Liga 1
LOCUL 16: FC Bihor 30 6 6 18 38-50 24; retrogradare

Sezonul 2004-2005 Liga 2
LOCUL 3: FC Bihor. 28 15 6 7 41-24 51

Sezonul 2005-2006 Liga 2, Buget: 2 milioane euro
LOCUL 2: FC Bihor 28 17 4 7 53-27 55 pct (Ă13); baraj de promovare ratat

Sezonul 2006-2007 Liga 2
LOCUL 13-14: FC Bihor 34 12 10 12 40-42 46 pct (-5)

Sezonul 2007-2008 Liga 2
LOCUL 10: FC Bihor 34 13 8 13 31-34 47 pct (-3)

Sezonul 2008-2009 Liga 2, Buget: 1,5 milioane euro
LOCUL 10: FC Bihor 34 13 7 14 44-49 -5 46pct (-5)

Sezonul 2009-2010 Liga 2, Buget: 1 milion euro
LOCUL 8: FC Bihor 32 10 12 10 49-40 9 42pct (-6)

LISTA NEPUTINŢEI
Preşedinţii FC Bihor în perioada 2003-2010

Ioan Lucian (foto): decembrie 2003
Gavrilă Ghilea: decembrie 2003-aprilie 2004
Petru Hotea: aprilie 2004 - iunie 2004
Ioan Lăzău (interimar): iunie 2004-septembrie 2004
Emeric Jenei: septembrie 2004-mai 2005
Sorin Husăsan (interimar): mai 2005-iunie 2005

Marcel Iancu: iunie 2005-septembrie 2005
Alexandru Sătmăreanu: septembrie 2005-iunie 2006
Alexandru Toth: iulie 2006-iunie 2009
Gigi Alexandrescu: iulie 2009-august 2009
Florin Birta (interimar): septembrie 2009-octombrie 2009
Ioan Lucian: noiembrie 2009 - prezent