URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
23 Aprilie 2017, 10:47

Ridică-te, Alex! Invalid din naştere, un tânăr orădean este un exemplu remarcabil de ambiţie şi motivaţie (FOTO)

Ridică-te, Alex! Invalid din naştere, un tânăr orădean este un exemplu remarcabil de ambiţie şi motivaţie (FOTO) SUPER-ALEX. Cu muşchii atrofiaţi, Alex trebuie să se antreneze din greu dacă vrea să ajungă să păşească de unul singur, fără ajutor. Aşa că, de opt luni încoace, în fiecare dimineaţă, timp de două ore trage şi împinge de fiare, în sala de fitness Heredeu Gold Gym. Deşi nu i-o spun, mulţi colegi de antrenament, bărbaţi în toată firea şi, mai ales, sănătoşi, îl invidiază fiindcă nu se plânge niciodată că exerciţiile ar fi prea multe sau prea grele
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Când stă la o cafea cu prietenii, nimic nu-i trădează lui Alex handicapul. Vorbăreţ, glumeţ şi plin de viaţă, tânărul de 23 de ani pare absolut sănătos. Însă când cafeaua s-a terminat, e singurul care nu se poate ridica din scaun. Suferă de tetrapareză spastică şi, neajutat, nu poate face niciun pas...

Handicapul nu l-a doborât, ci din contră, l-a făcut mai puternic. După 18 ani petrecuţi într-un scaun cu rotile, acum poate păşi dacă se sprijină de un cadru metalic. Ţelul lui este, însă, şi mai înalt: Alex şi-a propus ca, peste patru ani, când va termina Medicina, să devină un absolvent pe propriile picioare!

O dramă şi un dram de noroc

Copil extrem de dorit de părinţii lui, ambii ingineri în Oradea, Alexandru Olah s-a născut prematur. În plus, o greşeală a medicilor l-a condamnat pe viaţă, căci a rămas blocat în pântecul mamei, în hipoxie, adică fără oxigen. La scurt timp după, a fost diagnosticat cu tetrapareză spastică, o formă de paralizie cerebrală care îl împiedica să-şi mişte mâinile şi picioarele.

Mihaela Olah, mama lui Alex OlahDe cele mai multe ori, copiii bolnavi de tetrapareză au şi retard mintal. Alex, însă, a avut noroc. "Din fericire, intelectual nu a fost afectat", povesteşte mama lui, Mihaela Olah (foto). În faţa durerosului diagnostic, părinţii săi au fost de-a dreptul descumpăniţi. "Cât timp am fost însărcinată, n-am avut nicio problemă şi mă gândeam doar cum vom merge toţi trei, cu cortul, în Padiş". Când medicii le-au spus că Alex nu va putea umbla niciodată, orice excursie a devenit un vis îndepărtat...

Viaţa ca o luptă

Cei doi părinţi s-au îmbărbătat reciproc şi au decis să facă tot ce ţine de ei pentru a schimba destinul copilului lor. "Ce aveam de făcut? Puteam să-l las la o casă de copii, să-l ţin acasă ca pe o legumă sau să luptăm", spune Mihaela.

Aşa că pentru Alex au urmat ani mulţi de tratamente de recuperare motrică. Cu folos, mai ales pentru mâini. Astăzi, Alex îşi poate mişca şi coordona ambele mâini, poate să se îmbrace singur, chiar şi să scrie. "Nu pot face lucruri de fineţe cu degetele, dar e OK", spune tânărul. Zâmbeşte sincer, fără urme de deznădejde. Privirea senină şi ochii de culoarea cerului văratec întăresc convingerea că Alex este împăcat cu destinul lui.

În schimb, picioarele nu-l ascultă. "Încă!", zice el. Ca să aibă şansa să păşească de unul singur, a fost operat de trei ori la picioare. Prima oară când avea 14 ani, într-o clinică din Ungaria, unde i-au fost alungite simultan tendoanele de la amândoi genunchii. Patru ani mai târziu, i-a fost reconstruită bolta plantară din fiecare talpă, ca să poată sta în picioare.

Complicate şi dureroase, operaţiile au fost însă cu folos: la 18 ani, Alex a scăpat de corvoada de a sta ţintuit într-un scaun cu rotile, iar acum se mişcă lent şi rigid, pe distanţe scurte, cu ajutorul unui cadru metalic special, cu două roţi. În schimb, nu poate urca sau coborî scări. "Ce ciudat se vede totul de la înălţimea asta!", le-a spus părinţilor când s-a ridicat întâia oară pe picioare.

Student cu ambiţii

În ciuda progreselor, Alex e dependent de mama sa. Mihaela şi-a dedicat viaţa îngrijirii lui, şi a avut grijă să nu fie privat de bucuriile tinereţii. Aşa că, pe lângă şcoală ori medic, îl duce la întâlniri cu prietenii, la concerte ori în mult doritele excursii.

Alex Olah și Călin Pop, de la Celelalte Cuvinte"Îmi place şi la munte, şi la mare. La 4 ani m-au dus ai mei prima oară cu cortul, în Padiş", povesteşte tânărul. De asemenea, un împătimit al muzicii rock, Alex este fanul formaţiei Celelalte Cuvinte, la al cărei concert aniversar a fost chiar recent. "Am şi poză cu Călin Pop!", spune el, încântat (foto).

Învăţat de părinţi să nu se dea bătut şi să fie optimist, Alex e dovada vie că prejudecăţile în privinţa handicapaţilor pot fi învinse. "Mai demult, mă întrebam şi eu de ce, dintre toţi copiii, eu sunt bolnav, de ce n-am şansa unei vieţi normale. Dar am trecut peste dilemele astea", spune băiatul.

Absolvent al Colegiului Emanuil Gojdu, Alex a dat şi la facultate, iar acum este în anul II la Medicină Generală. "Mulţi îmi spuneau să aleg altă facultate, că nu voi putea fi doctor, nu voi putea opera. Dar pot deveni un bun medic radiolog, diabetolog sau poate voi lucra în recuperare medicală. Încă nu m-am hotărât...".

Sportul e soluţia

Tânărul nu şi-a ales specializarea şi pentru că pe moment are o ambiţie şi mai mare: să poată sta în picioare şi să umble fără cadru! Iar pentru asta are nevoie de multe exerciţii fizice şi, totodată, de multă răbdare. Muşchii picioarelor îi sunt atrofiaţi, aşa că trebuie "resuscitaţi" şi întăriţi, iar singura soluţie e sportul. "Şi mai trebuie să învăţ să-mi ţin echilibrul. Copiii sănătoşi deprind asta când învaţă să umble...".

Vindecarea muşchilor atrofiaţi nu e deloc o banalitate. Alex trebuie să facă în mod constant exerciţii de recuperare, la anumite aparate, pe care acasă, într-un apartament de bloc, nu are cum să le ţină. Nici centrele medicale nu sunt o soluţie: statul le decontează bolnavilor de tetrapareză o singură sesiune de recuperare pe an, într-un anumit centru. Ca să facă gratuit şi des şedinţe de recuperare, Alex ar trebui plimbat la mai multe spitale din ţară. Ceea ce ar fi costisitor şi, mai ales, obositor...

Orice şut în fund...

Lajos Pisky, antrenorul lui Alex Olah, la Heredeu Gold GymAnul trecut, un kinetoterapeut i-a propus lui Alex o soluţie neconvenţională: să se aboneze la o sală de forţă, unde, sub supravegherea unui specialist, să facă mişcările necesare pentru a-şi întări muşchii. Lui Alex i-a surâs ideea, iar din august este abonat al centrului de fitness Heredeu Gold Gym, una dintre puţinele săli de sport din Oradea situate la parter, şi dotate cu aparate diverse şi performante.

De lunea până vinerea, Alex se trezeşte la ora 5, ca mama să-l ducă la sală, unde se antrenează între 6 şi 8. Antrenorul său, Lajos Pisky (foto), priceput în recuperare motrică, i-a pregătit un program riguros, lucrând pe rând picioarele, braţele, pieptul şi spatele. Exerciţiile pentru picioare sunt, firesc, cele mai numeroase. "De exemplu, fac presă, adică sprijinit pe spate împing greutăţi cu picioarele. La un alt aparat fac extensii, adică stau pe spate şi ridic greutăţi cu picioarele", explică Alex.

Conştiincios, face fiecare exerciţiu dictat de antrenor, indiferent cât e de obosit sau cât de rău îl doare: "Avantajul de a avea un antrenor cu care mă înţeleg atât de bine e că ştie să mă motiveze. Este exact şutul în fund de care am nevoie când simt că nu mai pot". La rându-i, Lajos se declară încântat să lucreze cu Alex: "Optimismul şi ambiţia lui mă motivează".

În plus, Alex este o mică vedetă în sala de forţă, angajaţii şi clienţii deopotrivă privindu-l cu admiraţie şi lăudându-l pentru sârguinţă. "Este un adevărat model de motivaţie. Ne bucurăm că vine la noi", spune patronul sălii, Remus Heredeu. Ca să-l ajute, i-a şi oferit tânărului un abonament la jumătate de preţ.

... un pas înainte

După cele opt luni de antrenamente intense, se văd rezultatele: distanţa pe care Alex o face cu cadrul creşte constant. "Uneori, stau singur în picioare chiar şi trei minute!", spune el entuziasmat.

Cel puţin teoretic, are şanse ca într-o bună zi să fie pe picioarele lui, iar pentru asta Alex este hotărât să muncească oricât de mult e nevoie. Pur şi simplu, vrea să poată să se mişte fără să ceară ajutor. "De când mă ştiu, cu colţul ochiului o văd pe mama. Nu mă deranjează, că mă înţeleg perfect cu ea. Dar aş vrea să fiu independent, să-i spun doar că mă duc două ore undeva, nu să trebuiască s-o rog să mă ducă ea", mărturiseşte tânărul.

Ambiţia sa cea mai mare este, însă, inspirată din povestea americanului Nick Scott, un renumit antrenor de fitness imobilizat în scaun cu rotile. "La absolvirea facultăţii, el s-a ridicat din scaun şi a mers pe propriile picioare să-şi ia diploma. Aşa voi face şi eu", promite Alex. Şi, la cât de serios munceşte, are şanse ca visul să-i devină realitate.


NICIUN SPRIJIN
Pe cont propriu

Alexandru Olah nu este singurul student invalid care învaţă la Facultatea de Medicină. Cu toate acestea, la fel ca toate clădirile Universităţii din Oradea, clădirea e complet lipsită de facilităţi pentru persoanele cu probleme locomotorii. Nu are banalele rampe de acces, iar de toalete şi lifturi speciale nici nu poate fi vorba. "Când a intrat la facultate, am cerut ca măcar o bară să-i pună pe perete, ca să se ţină de ea când vine la cursuri. Degeaba!", spune cu năduf mama lui Alex.

Studenţii cu dizabilităţi n-au facilităţi nici când vine vorba de taxe. Locuri bugetate dedicate există doar pentru ţigani, iar reduceri doar pentru orfani. Alex ocupă un loc fără taxă pentru că învaţă bine. În schimb, deşi are dreptul la o bursă socială dedicată studenţilor cu handicap locomotor, de 580 lei lunar, nu a încasat-o niciodată. Pentru că, până acum, n-a ştiut de ea! "Când am întrebat dacă poate primi o bursă, mi s-a spus că nu, pentru că soţul meu, care ne întreţine pe toţi, are salariu mare. Nimeni nu ne-a spus că de fapt există o bursă care nu depinde de veniturile părinţilor", spune Mihaela Olah, care intenţionează în următorul an universitar să ceară ca fiul ei să-şi primească bursa cuvenită.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Idem
Am rămas surprins când am citit articolul. Parcă ar fi fost scris despre mine. Sunt un băiat de 18 ani mă cheamă Dani şi am o viaţă identică cu a lui Alex. Tot tetrapereză, psihic perfect , merg la liceu, am avut două operaţii la picioare şi acum mă pot deplasa cu cadru sau cu bote. Singura diferenţă este că eu nu prea am priteni mi-ar plăcea să-l cunosc pe Alex, am uitat să spun că şi eu sunt rocker. Cum l-aş putea găsi.
Postat 24 Aprilie 2017, 13:30 de Emris
RE: Idem
Bună, Dani. Ne bucurăm să te cunoaştem şi aşteptăm să te vedem pe picioare! Îi vom trimite lui Alex adresa ta de email, cu care te-ai înregistrat pe site-ul nostru, şi veţi putea stabili o relaţie directă. Îţi mulţumim că ne citeşti.
Postat 24 Aprilie 2017, 16:33 de Moderator
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON