URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 27 MAI 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Orice şofer care se respectă are nu un baston de mareşal în raniţă, ci o bâtă de baseball în portbagaj. Asta pentru a rezolva problemele apărute în trafic, dar mai ales în parcări. Oradea are peste 100.000 de maşini şi cam 20.000 de locuri de parcare de domiciliu. Mă şi mir că încă nu am văzut prin parcări maşini supraetajate, ca autobuzele din Londra.
Zic şi eu
Adrian Cris
Un abuz comis la o competiţie recent găzduită de Arena Antonio Alexe din Oradea şi neştiut public până acum arată că înaintăm pas cu pas spre un regim poliţienesc în care legea nu contează decât în măsura în care e interpretată samavolnic, pentru a da o aparenţă de temeinicie comportamentelor şi deciziilor discreţionare. La începutul lunii, un orădean a fost împiedicat să intre la o partidă de baschet de către nişte jandarmi. 
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Street Food Fest este scump pentru că aduce în stradă preţurile din restaurante. Pereţii localurilor nu mai există, nasul nu mai este protejat de mirosurile îmbietoare, iar ochiul nu mai e protejat de preţurile din meniu. Astfel, impactul poate fi brutal. Mâncare de stradă la preţ de restaurant? Hm...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cine credeţi că are dreptate în problema sporurilor salariale ale lucrătorilor de la UPU – SMURD Bihor?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În primul rând, cei care achiziţionează un autoturism trebuie să ştie că au obligaţia să efectueze toate formalităţile de înmatriculare în termen de maxim 90 de zile de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare. Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este suspendarea înmatriculării acelui autovehicul, definită de lege ca fiind operaţiunea administrativă ce constă în interzicerea temporară a dreptului de a pune în circulaţie şi a utiliza un vehicul pe drumul public.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ulcerul gastric apare de obicei cu 10 ani mai târziu decât cel duodenal, frecvenţa maximă fiind în jurul vârstei de 60 de ani. Boala apare mai des la bărbaţi, iar numărul cazurilor este în uşoară creştere faţă de cele de ulcer duodenal care sunt în scădere.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Ne naştem, suntem crescuţi de părinţi, ne maturizăm, avem la rândul nostru propriii copii pe care îi creştem, îmbătrânim. Fiecare generaţie trece prin acelaşi ciclu, dar o face în perioade diferite de timp, pe măsură ce în urma noastră rămâne istoria. Aşa se face că aceia care au prins în adolescenţă începuturile comunismului în România au încă memoria vremurilor de dinainte şi au trebuit să se adapteze schimbării.
13 Februarie 2011, 11:37

Constructorii sărmanilor

Constructorii sărmanilor AJUTOR, NU POMANĂ. Locuinţele ridicate de voluntarii Habitat pentru Umanitate sunt un ajutor pentru familiile nevoiaşe, care plătesc lunar o rată de cel mult 200 de lei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Câţi dintre sărmanii care n-au un acoperiş deasupra capului nu visează ca într-o bună zi să aibă o casă a lor? Şi câţi nu aşteaptă pe cineva care să le întindă o mână de ajutor ca să intre în rândul lumii?

Mulţi dintre bihorenii nevoiaşi au avut noroc, de-a lungul a 15 ani, cu organizaţia Habitat pentru Umanitate, ai cărei voluntari ridică anual case pentru cei rămaşi, din diferite motive, fără adăpost. Acum, un întreg cartier din Beiuş poartă numele fundaţiei, iar zeci şi zeci de familii care au primit ajutor s-au convins că binele există chiar şi într-o lume tot mai egoistă.

Milionar în SUA, misionar în Africa

Istoria Fundaţiei Habitat pentru Umanitate a început în America anilor '70. Un avocat milionar, Millard Fullor, a realizat subit că banii nu aduc fericirea, aşa că şi-a împărţit averea sărmanilor şi s-a mutat în Africa, ca misionar al Bisericii lui Christos. Acolo, văzând casele sărăcăcioase, a mobilizat comunitatea şi a reconstruit un sat întreg, înlocuind locuinţele din balegă cu case modeste, dar din materiale rezistente. Ulterior, şi-a extins ideea la nivel planetar, înfiinţând organizaţia Habitat pentru Umanitate.

02-adrian-ciorna.jpgÎn România, proiectul Habitat a pornit în Beiuş, în 1996, cu implicarea lui Adrian Ciorna (foto), absolvent al Politehnicii din Timişoara şi proprietar al unei mici sifonării din oraşul de la poalele Apusenilor. "În 1994, o delegaţie a Habitat pentru Umanitate a venit în România, vizitând Beiuşul şi Aradul. Le-am fost traducător şi aşa am aflat cum funcţionează organizaţia", explică Adrian, acum în vârstă de 44 de ani. Doi ani mai târziu, filiala din Beiuş era inclusă în catalogul internaţional al Habitat şi începea munca propriu-zisă. În scurt timp, ramura înmugurită la Beiuş s-a extins în toată ţara.

VIP-uri la roabă

Primul an pentru Habitat Beiuş a fost dificil, pentru că bihorenii nu prea aveau chef de voluntariat. Puţină lume accepta să ajute la construcţia unor case pentru alţii, fără să primească ceva în schimb. Acum, însă, după 15 ani, lucrurile s-au schimbat mult în bine. Anual, circa 1.000 de voluntari participă la programele Habitat, iar bilanţul organizaţiei a ajuns în Bihor la peste 150 de locuinţe pentru tot atâtea familii. În Beiuş un întreg cartier a ajuns să poarte numele fundaţiei, pentru că a fost ridicat de voluntarii Habitat.

Munca lor se vede însă şi în Oradea, Ştei, Nucet, Şoimi, Ioaniş, Finiş, Budureasa, Drăgăneşti, Mizieş, Leleşti, Bunteşti şi Belejani, pe şantierele din aceste localităţi muncind ca voluntari celebrităţi precum Regele Mihai şi Principesa Margareta, fostul preşedinte Emil Constantinescu, selecţionerul Răzvan Lucescu, atleta Gabriela Szabo, plus sute de filantropi din SUA şi Europa, pe care angajaţii Fundaţiei i-au cazat în propriile locuinţe, la localnici sau la pensiuni.

Criterii

02-Emil-Popa.jpgPrincipiul după care funcţionează Habitat e simplu: familiile care au nevoie de o casă depun o cerere la asociaţie, aceasta obţine un teren, adună voluntarii şi începe construcţia. Sunt trei criterii de bază pe care doritorii trebuie să le îndeplinească: să aibă nevoie de o locuinţă decentă, să lucreze la ridicarea ei şi la construcţia a încă uneia, şi să poată achita lunar o rată modestă. "Casele Habitat nu sunt un cadou, ci un ajutor", explică Emil Popa (foto), managerul de comunicare al fundaţiei.

Familia beneficiară trebuie să facă minim 600 ore de voluntariat, adică 75 de zile, dacă lucrează 8 ore pe zi, din care cel puţin 500 de ore trebuie să fie la propria casă. "Casele rămân ipotecate, iar beneficiarii plătesc rate la bancă. Preţurile reflectă strict costurile construcţiei, pentru că noi nu facem profit, astfel că valoarea ratelor diferă numai în funcţie de dimensiunile locuinţei. Cea mai mare e de 200 de lei pe 20 de ani", precizează Popa. Casa nu trebuie să fie primită pe gratis, deoarece fundaţia vrea să responsabilizeze familiile astfel încât acestea să fie interesate să aibă locuri de muncă stabile.

Alt amănunt impresionant e că materialele de construcţii folosite provin doar din donaţii şi din banii strânşi din ratele lunare. Pe lângă rolul social, organizaţia poartă şi un mesaj creştin, moştenit tot de la fondatorul Millard Fuller: îndemnul biblic de a-ţi ajuta semenii fără a aştepta răsplată.

Emoţia unui miracol

Cea mai amplă acţiune a Habitat Beiuş a fost Eclips Build '99, desfăşurată în anul ultimei eclipse totale de soare. Atunci, 380 de voluntari, între care şi şefii administraţiilor locale din jurul Beiuşului, au construit 10 case în 9 zile, ele fiind nucleul actualului cartier Habitat.

Astfel de evenimente au continuat şi ulterior. "În 2008, într-o lună, cu 500 de voluntari români, am ridicat în Oradea 10 case pentru familii de ţigani care locuiseră până atunci în blocurile NATO. Din 2009, anual organizăm în Beiuş acţiunea Big Build, cu câte 250 de voluntari din Irlanda. În primul an aşa am construit 10 locuinţe într-o săptămână, iar în al doilea 12", spune Emil Popa.

La Big Build 2010, printre beneficiari au fost şi tineri ieşiţi din centrele de plasament, care nu ar fi avut unde locui fără Habitat. "Printre ei era şi Zoli, un tânăr atât de fericit că va avea o casă încât semăna cu un copil mic care descoperea alergarea. Aducea o găleată de apă în fugă, ducea o roabă de beton în fugă, făcea totul în fugă. Ulterior mi-am dat seama că alergarea sa ascundea emoţia pe care încerca să şi-o stăpânească în faţa unui miracol la care visase poate numai în secret", povesteşte Emil. A fost, însă, doar unul din zecile de cazuri emoţionante...

Fără cocioabe

În cei 15 ani de activitate, angajaţii şi voluntarii Habitat au cunoscut sute de oameni săraci, dar dornici să ia viaţa de la capăt. "E o experienţă unică şi specială, în care mi-am descoperit limitele", se destăinuie Adrian Ciorna, întemeietorul care între timp i-a predat ştafeta actualului director al fundaţiei din Beiuş, Mircea Jurcan.

De ceva timp, organizaţia a demarat şi programe de reabilitare, termoizolare sau sprijinire cu materiale de construcţii a familiilor care au locuinţe, dar nu pot să-şi îmbunătăţească singure condiţiile de locuit. Acum, fundaţia are 11 angajaţi, 6 formând echipa de coordonare a construcţiilor şi 5 cea de implementare a programelor. Cu toţii urmăresc acelaşi scop: să facă din Beiuş primul oraş din ţară fără locuinţe sărăcăcioase, şi în care toate familiile să trăiască în case decente şi sănătoase. Pentru a-şi atinge ţelul e nevoie însă şi de voluntari dispuşi să muncească pentru alţii, fără altă răsplată decât satisfacţia că încă o familie are un cămin...


PROMOTOR
Azi la Beiuş, mâine-n toată ţara!

02-casa.jpgHabitat pentru Umanitate a pornit în România la Beiuş şi s-a extins în toată ţara, având acum filiale la Cluj, Piteşti, Comăneşti, Craiova, Rădăuţi, Cumpăna şi Bucureşti. În anul 2000, Biroul Naţional din România al fundaţiei s-a stabilit în Beiuş, de aici coordonându-se activităţile din tot restul ţării până la finele anului trecut, când s-a mutat în Capitală.

Pe lângă filialele înfiinţate de Habitat, organizaţia colaborează cu alte ONG-uri în diferite proiecte. La Clinceni (judeţul Ilfov), Habitat şi Fundaţia Vodafone au un proiect de construcţie de locuinţe pentru persoanele cu dizabilităţi. Un program similar se desfăşoară şi în Timişoara şi la Izvoarele (Ilfov), unde colaborează cu Fundaţia Comber. La Bălteşti (Prahova) şi Vânători (Neamţ) un proiect e dedicat comunităţilor de romi împreună cu Fundaţia Soros. La Moineşti (judeţul Bacău), cu Fundaţia Arcelor Mittal, Habitat a demarat proiectul "Casa Bună", care urmăreşte eficientizarea energetică a locuinţelor. Fundaţia a mai desfăşurat proiecte de refacere a locuinţelor afectate de inundaţii din Dorohoi (Botoşani) şi Doljeşti (Neamţ), iar în Dej (judeţul Cluj) un proiect de mansardări şi izolări termice.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
sa vina si in centru
sunt o gramada de pensionari napastuiti, banii sunt deafara, se dau multe ajutoare pentru cei saraci, poate facem CENTRUL sa arate CIVIZAT nu in halul actual
Postat 13 Februarie 2011, 18:20 de anca
www
Ce sa zici de habitat, 30 % de bine, 70 % hotie, adica chiar ei, de la Ciorna&Co , angajati cu salarii umflate, furaciuni , facturi umflate, tepe date la veri, bani de la camatari, etc. Nu vad de ce isi fac atita reclama la binele la care il fac...faci bine si taci...te vede Dumnezeu, iar ei reclama ca face niste casute cat incape...jenant de multe ori...una ii imaginea si altai "interiorul"...ce se ascunde de fapt sub eticheta"Habitat"...foarte rusinos.
Postat 13 Februarie 2011, 17:03 de Aoleu
ceva...
ceva se ascunde in spatele acestui proiect! nu-l vad pe Miklo Istvan(unul dintre cei care se afla in spatele, proiectului)facand acte de caritate, asa, de amorul artei. Asta stiu ca e baptist! asa ca...
Postat 13 Februarie 2011, 12:31 de dan oradeanul
count display

FOTO BIHOREANUL

  • GALERIE DE IMAGINI: Vezi cele mai frumoase momente din timpul triunghiularului 'Uniţi pentru Mihai'
  • LIVE TEXT: Ziua lui Neșu: Un teren plin cu vedete, momente emoționante și aplauze, la evenimentul „Uniți pentru Mihai” (FOTO/VIDEO)
  • Mii de orădeni s-au strâns la Stadionul Municipal ca să primească autografe şi să facă fotografii cu starurile fotbalului românesc (FOTO)
  • Mihai Neşu şi prietenii, o lecţie de viaţă: Zeci de mari sportivi în ajutorul unui fost coleg fotbalist, un om cu 'caracter frumos' (FOTO/VIDEO)
  • Festivalul de Teatru Arcadia, promovat printr-o paradă a păpuşilor şi personajelor de basm (FOTO)
  • Bate vântul! 'Primăvara din grădină' a început vineri seară fără public în Cetatea Oradea (FOTO/VIDEO)
  • Directorul Colegiului Gojdu a făcut glume despre 'carduri' şi 'cadouri' la festivitatea de absolvire de la Teatrul Regina Maria (FOTO)
  • Totul pe față! Termoficare Oradea îşi lansează o aplicaţie prin care va anunţa avariile în timp real (FOTO)
  • Se lucrează la noul terminal al Aeroportului Oradea. Construcţia va fi gata la toamnă (FOTO)
  • Gata cu transparenţa! Ioan Mihaiu nu mai vrea întrebări din partea presei în timpul ședințelor Colegiului prefectural (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON