Bunii samariteni: Tot mai mulţi orădeni îşi găsesc timp să îşi ajute semenii, făcând voluntariat!

Nimeni nu e atât de sărac încât să nu poată dărui ceva, spune Evanghelia. Şi nici prea ocupat, cred miile de voluntari orădeni care se implică, sporadic sau constant, în tot felul de activităţi pentru semenii lor, ajutând nevoiaşi şi bolnavi ori contribuind la activităţi culturale şi de mediu.

Într-o lume în care timpul se scurge parcă mai iute decât oricând, tot mai mulţi orădeni adoptă voluntariatul ca o modalitate de a-şi alina aproapele, găsind în programul lor câteva ceasuri pentru ceilalţi, în fiecare săptămână...

Orădenii săritori

Deşi nu sunt înscrişi în vreun registru, orădenii care fac voluntariat sunt din ce în ce mai mulţi. Unii preferă să fie de ajutor mai ales când e vorba despre acţiuni punctuale şi de scurtă durată. Nu degeaba sute de angajaţi, elevi şi studenţi ies an de an să cureţe zonele verzi din oraş în cadrul programului "Let’s do it Romania" şi în alte acţiuni ale unor organizaţii de mediu. Şi nu degeaba un număr record de 320 de înotători au sprijinit astă vară cauze sociale, educative şi umanitare în cadrul Swimathon-ului organizat de Fundaţia Comunitară.

Alţii consideră voluntariatul o bună modalitate de a acumula cunoştinţe şi a-şi îmbogăţi CV-urile, mai ales că din 2014 o lege califică astfel de activităţi ca experienţă profesională, cu condiţia să fie prestate în domeniul studiilor absolvite. Totuşi, spun reprezentanţii unor asociaţii, majoritatea o fac, pur şi simplu, din dorinţa de a ajuta.

"Armata" milostivilor

Domeniul social e cel care adună cei mai mulţi binevoitori, aceştia lucrând sub tutela fundaţiilor bisericilor (Caritas Eparhial, Filantropia, Caritas Catolica) şi a celor dedicate ajutorării bolnavilor (SOS Autism, Fundaţia de Scleroză Multiplă, Hospice Emanuel etc).

Sub tutela Episcopiei Greco-Catolice, Caritas Eparhial hrăneşte zilnic 50 de oameni fără adăpost la Centrul Maria Rosa, unde aceştia pot face şi duş, are un centru de zi, Gabrielle, dedicat copiilor din familii nevoiaşe, precum şi un serviciu de clovni-doctori care înveselesc copiii din Spitalul Municipal. "Avem 200 de voluntari de toate vârstele şi profesiile care, prin rotaţie, ne ajută la activităţile uzuale, la colectele de Crăciun şi Paşte şi la strângerea de fonduri. Ne bucură că, odată ajunşi la noi, majoritatea continuă să facă voluntariat şi în alte părţi", spune Alessandra Crovasce (foto), o italiancă măritată cu un preot greco-catolic, care coordonează activitatea voluntarilor în asociaţie.

Daniela Pâncotan şi Maria Pricăjan, ambele pensionare, ajută de trei ani de zile la cantina Caritas Eparhial. "După pensionare mi-am vizitat copiii mai des, m-am plimbat cu bicicleta, dar la un moment dat m-am simţit cam inutilă", îşi motivează Daniela decizia de a ajuta la pregătirea şi servirea meselor calde pentru persoanele fără adăpost. Maria, în schimb, a început pe când lucra ca asistent pediatru. "Nu-mi poate fi indiferentă soarta celor de lângă mine. Mulţumirea cea mai mare e când îi văd pe oamenii aceştia că se satură", spune ea.

Liceene model

Cei mai mulţi voluntari ai Caritas Eparhial sunt elevi şi studenţi, la fel de dedicaţi. La Centrul de zi Gabrielle, 11 copii beneficiari ai programului sunt ajutaţi zilnic de tot atâţi voluntari, eleve în clasele a XI-a şi a XII-a, pentru a-şi face temele, dar şi pentru a-şi dezvolta talentele prin dansuri, muzică şi jocuri. "Când ajung aici, toţi sar la mine şi mă îmbrăţişează. Chiar au nevoie de cineva să se ocupe de ei", spune Victoria (foto), elevă în a XII-a la Colegiul Eminescu, voluntară de aproape un an.

Pentru a le explica tinerilor ce este voluntariatul, două reprezentante ale Caritas Eparhial, Alessandra Crovasce şi Cristina Todorean, au vizitat toamna aceasta mai multe licee. Fie că au aflat direct de la ele, fie de la prieteni, mulţi tineri li s-au alăturat. "La noi vin cei care vor să facă ceva bun. Cei care vor asta doar pentru CV se triază singuri, renunţând rapid", spune Cristina. Caritas lucrează, însă, şi cu orădeni care au joburi full-time, precum profesori, care-i ajută la strângerea de fonduri, ori o economistă, care ajută organizaţia la diverse activităţi administrative.

Părinţi de suflet

O altă ONG care pariază pe bunătatea orădenilor este AMIA Suflet de copil, ai cărei voluntari încearcă să ofere afecţiune copiilor abandonaţi în centrele DGASPC Bihor şi în unele spitale. Asociaţia lucrează cu 35 de voluntari, majoritatea femei. "Multe dintre acestea ne-au căutat după ce au devenit mame. Asta le-a făcut, probabil, să se gândească la soarta copiilor fără părinţi", spune Alina Crainic, co-fondatoare a organizaţiei.

Dar sunt de ajutor şi tinere cu joburi solicitante. De un an, Corina şi Dalina, prima directoare la o firmă de mobilier, a doua grefieră, vizitează periodic un orfelinat din Oradea care găzduieşte copii cu dizabilităţi şi afecţiuni serioase. "O zi are 24 de ore, dar depinde cum le gestionăm. Pe mine mă bucură că-i pot ajuta pe acei copii, mulţi cu speranţă mică de viaţă, să se bucure, să umble...", spune Dalina. Micuţii s-au ataşat de ele şi contează pe vizitele lor. "Cea mai mare mulţumire e că, atât timp cât suntem acolo, cât ne jucăm şi cântăm, renunţă la obiceiul de a se legăna singuri", se destăinuie Corina.

Asistenţii salvatorilor

Binefăcătorii nu se implică doar în domeniul social, ci contribuie şi direct la salvarea de vieţi. Dacă ISU Crişana se bazează de mai mulţi ani pe sprijinul unor pompieri voluntari răspândiţi în judeţ, mai nou şi Serviciul de Ambulanţă lucrează cu ajutoare, având 100 de voluntari activi. "În urmă cu un an aveam 10-15 în tot judeţul. Am hotărât să punem la punct acest serviciu, să organizăm etape de selecţie şi training, şi am fost surprinşi să vedem câtă lume a venit spre noi. La cea mai recentă selecţie am ales 60 de voluntari din 320 de candidaţi", spune Liviu Popa Sabău, director economic la SAJ Bihor.

Voluntarii pot însoţi echipajele medicale abia după ce urmează un curs de două luni de pregătire temeinică despre traume, echipamente şi proceduri, urmat de teste teoretice şi practice. Îşi cumpără singuri "uniforma" obligatorie pe Ambulanţă, care nu e ieftină, ajungând la 500-600 lei. Ca regulă, aceştia fac cel puţin trei ture de câte 12 ore pe lună. "În Ambulanţă fac doar ce le spune şeful de echipaj: pregătesc o perfuzie, ajută la monitorizarea pacienţilor... Sunt de un real folos şi în cazul unor resuscitări, care sunt obositoare şi ai nevoie de mai multe mâini. Sunt timpi importanţi pe care-i câştigăm cu ajutorul lor", spune dr. Emil Boţcău, unul dintre formatorii SAJ Bihor.

În loc de pescuit…

E adevărat, mulţi voluntari de la Ambulanţă au studii medicale sau sunt studenţi la Medicină, deci experienţa îi ajută atât practic, cât şi la CV. Totuşi, numărul "laicilor" a crescut considerabil. Între ei se numără şi Marius Florea (foto), absolvent de Ştiinţe Juridice şi angajat la Serviciul de Management al Cetăţii. "Am avut nişte probleme de sănătate şi am avut parte de medici şi asistenţi deosebiţi. Am zis că trebuie să întorc cumva favoarea", spune tânărul, care de aproape o jumătate de an lucrează alături de un echipaj condus de dr. Emil Boţcău.

"Unii oameni preferă pescuitul, alţii fotbalul când au o zi liberă, eu vin aici. Ştiu că fac un bine şi îmi place asta. Chiar dacă nu fac un act medical în sine, pot să-mi ajut colegii pregătind rapid o perfuzie, un garou, să ajut la compresii, să ridic un om căzut pe stradă şi să ajut la transportul pacienţilor. Până şi o vorbă bună contează pentru un om speriat", spune Marius. Căci, deseori, o alinare, fie şi cu vorba, poate fi un dar nepreţuit...

VOLUNTARI LA DISTRACŢIE
Târg cu spiriduşi

Chiar dacă nu se închesuie la activităţi de durată, mulţi adolescenţi din Oradea se arată dispuşi să ajute la organizarea unor evenimente culturale şi de recreere. La ultimele ediţii ale Festivalului de Teatru Scurt, Teatrul Regina Maria s-a bazat şi pe voluntari pentru a promova evenimentul şi pentru Parada Costumelor. De anul acesta, şi Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune (APTOR) se foloseşte de tineri la evenimente de amploare, precum Toamna Orădeană şi, mai nou, Târgul de Crăciun. "S-au înscris 60 de voluntari care vor lucra, pe rând, într-un info-point din Piaţa Unirii. Vor oferi informaţii, vor promova online evenimentul, vor ajuta la respectarea programului concertelor şi se vor plimba prin târg să observe dacă sunt probleme", explică Mihai Jurca, preşedintele APTOR. Practic, vor fi "spiriduşii" evenimentului, mai puţin vizibili decât "vedetele", dar la fel de importanţi.