Dezastrul Ciuperca: Amenajarea dealului s-a făcut fără acordul obligatoriu de mediu! (FOTO / VIDEO)

Dealul arată ca după cutremur. Instalaţiile, aleile şi zidurile de piatră s-au frânt şi atârnă într-o rână, aducând mai degrabă a tranşee.

Grădina Ciuperca a fost distrusă de o alunecare de teren, la nici un an după darea în folosinţă. Iar dezastrul a lăsat fără replică administraţia locală. "Nu pot să fac declaraţii hazardate. Aştept să se pronunţe specialiştii", zice primarul Ilie Bolojan.

La vale!

Dezastrul a început după ploaia din noaptea de 13 noiembrie. "Pământul s-a urnit pe la ora 1 noaptea. N-a mers dintr-o dată, s-a dus cu încetul", povesteşte Florian Petrica (foto), unul dintre paznicii grădinii Ciuperca. A durat toată noaptea. Dimineaţa, dealul era ca frământat de seism: versantul alunecase pe un front de 70 de metri, măturând totul în cale.

Sub greutatea pământului, zidurile de piatră s-au frânt, ca şi cum ar fi fost făcute din crenguţe, treptele au fost dislocate, ajungând să ducă de nicăieri spre nicăieri, liniile amfiteatrului s-au transformat în acolade, iar platforma aflată în calea alunecării a eşuat pe un val de pământ, purtată ca o barcă răsturnată de un taifun. Investiţie de 1,6 milioane euro, din care 0,79 milioane fonduri europene, grădina publică dată în funcţiune pe 28 decembrie 2015 n-a rezistat nici măcar un an!

În ciuda şocului public, paznicii spun că versantul "lucra" încă din vară. "Erau alei unde de la o tură la alta vedeai cum fuge dealul", zice unul dintre ei. De altfel, Primăria a interzis accesul pe deal încă din 25 octombrie, pentru "lucrări de remediere a aleilor dalate, care au suferit denivelări din cauza tasărilor şi alunecărilor de teren", după ce presa a semnalat apariţia primelor probleme vizibile. Intervenţiile s-au limitat, însă, la montarea unor folii peste crăpăturile apărute în versant, să nu le adâncească apa, şi atât.

Municipalitatea a minimalizat chestiunea reparaţiilor necesare. A doua zi după închiderea accesului, primarul Ilie Bolojan s-a hazardat chiar, într-un interviu, să dea asigurări ferme. "Lucrarea nu o să o ia la vale, trebuie să fim cât se poate de clari! Vor exista şi în anii următori anumite deplasări ale dealului cu un centimetru, un centimetru şi jumătate, dar acestea nu pun în pericol lucrările făcute", a spus edilul. Când dealul a căzut, n-a mai zis nimic!

Reacţie cu efect întârziat

Prima reacţie a Primăriei a apărut abia după trei zile, marţea trecută, printr-un comunicat care, pe stilul Bolojan, minimaliza consecinţele. "Din suprafaţa totală de 38.759 mp au fost afectaţi cca 3.100 mp (mai puţin de 10%), iar din lungimea totală de 1.200 metri a aleilor sunt afectaţi 165 metri. De asemenea, un singur punct de belvedere din cele cinci a fost afectat de alunecarea de teren", arăta comunicatul.

Pagubele, a căror valoare n-a fost făcută publică nici până acum, au fost inventariate de o "comisie" formată din şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş, arhitectul Daniel Tivadar (foto), proiectantul lucrărilor, Marius Ionaşcu, directorul tehnic al firmei Abed Nego, firma executantă, dirigintele de şantier Dănuţ Mureşan şi alţii. Adică, tocmai din potenţialii responsabili!

Conştientă de penibilul situaţiei, după încă trei zile, Primăria a revenit pentru a anunţa, tot printr-un comunicat, că a comandat o expertiză neutră. O echipă de specialişti ai Universităţii Tehnice din Timişoara, condusă de profesorul Marin Marin, vicepreşedintele Societăţii Române de Geotehnică şi Fundaţii, a analizat joi situaţia la faţa locului. "Experţii vor întocmi până la sfârşitul săptămânii viitoare un proiect care va stabili ce lucrări trebuie făcute de urgenţă pentru a consolida versantul", anunţa Primăria. Orădenii care vor să afle cauzele dezastrului, vinovaţii şi măsurile de luat au fost puşi, însă, în "stand by". Motivul? "Echipa de experţi şi-a asumat termenul de 25 ianuarie 2017" pentru finalizarea raportului de expertiză. Adică mult după alegeri, pe când atmosfera se va fi calmat...

Pe repede înainte

Totuşi, în plină campanie electorală, adversarii politici n-au ratat momentul, senatorul PSD Florian Bodog atacându-l rapid pe edil. "Dealul Ciuperca, cel mai recent caz dintr-un şir mai lung de bani cheltuiţi prost, pe lucrări necesare, desigur, dar făcute în grabă şi de mântuială (Podul Macio - Mareşal Prezan, Pasajul Vulturul Negru, Piaţa Rogerius etc.), doar pentru ca să vi le puteţi bifa la «marile» realizări, cred că reprezintă o ultimă probă a nivelului dvs. de incompetenţă", a vituperat senatorul. Şeful său de partid, Ioan Mang, i s-a alăturat: "Sunt bani europeni. Va trebui refăcut proiectul sau să dăm banii înapoi. Nu cred că cineva poate să apere lucrarea. Principala vină o au cei care au dat comanda «repede înainte»".

Candidat la Senat, şeful ALDE Bihor, Traian Bodea, a înfierat şi el. "La Ciuperca este o greşeală de proiectare şi de implementare - a fost un proiect forţat, asumat forţat, pentru a da bine public şi ca imagine, dar nu s-a gândit nimeni la consecinţe", a spus Bodea.

Ordin pe unitate

Încercând să acopere scandalul, primarul Ilie Bolojan s-a abţinut de la replici. "Veţi primi un comunicat", a spus edilul, dar "discreţia" a devenit "ordin pe unitate". BIHOREANUL a solicitat Primăriei documentaţia care a stat la baza lucrării, pentru a-şi forma propriile opinii, dar n-a primit-o. "Sunt mii de pagini. Toate documentele au fost transferate Inspectoratului de Stat în Construcţii, care face propria cercetare", s-a scuzat viceprimarul Mircea Mălan (foto), cel care a coordonat proiectul.

Trezindu-se sub presiune, Primăria a reinstituit comunicarea prin intermediul biroului de presă, la fel ca în ultimul mandat al fostului primar Petru Filip. "Am înregistrat cererea de informaţii publice şi vom răspunde în termenul legal", a răspuns directorul DMPFI, Marius Moş.

De-ai casei

Reacţia municipalităţii pare să protejeze, însă, şi firmele implicate, cu faimă de "firme de casă" ale Primăriei. Arhitectul Daniel Tivadar, patronul societăţii Poliart, este cel care a reproiectat Aquaparkul Nymphaea şi care a lăsat Piaţa Rogerius fără uşi la intrare, de îngheţau comercianţii cu marfa pe mese. Constructorul, Abed Nego, apărut "din neant", a ajuns, de la lucrări la pasajele pe sub calea ferată, până la construirea Grădiniţei 56 şi chiar reabilitări de monumente precum Palatul Moskovits Miksa. Iar Dircons, firma care a asigurat diriginţia de şantier la dealul Ciuperca, a supervizat şi reamenajarea Grădinii Zoologice.

Presată să amenajeze grădina Ciuperca până în decembrie 2015, Primăria a căutat disperată executanţi tot anul 2014. Ieftină şi cu termen strâns de execuţie, lucrarea n-a atras doritori. La prima licitaţie nu s-a prezentat nimeni, iar la a doua Abed Nego, singurul ofertant, a fost descalificat pentru lipsă de experienţă. Cu toate acestea, constructorul a fost declarat câştigător la o a treia licitaţie, în noiembrie 2015, în faţa unui "iepuraş" precum Coloseum Print, o firmă din Biharia care n-a prezentat garanţii, respectiv TIM Cluj, care ceruse un preţ neruşinat de mare. Parcă anume ca să piardă...

Fuga de răspundere

Puse să lucreze pe "repede înainte", firmele angajate de Primărie s-au conformat, iar efectele se văd. Atâta tot că acum nu-şi mai asumă răspunderea. "Nu ştiu ce să spun. Primăria a angajat experţi de la Timişoara care sunt mai deştepţi ca noi. Ei vor trage concluziile", se scoate arhitectul Daniel Tivadar, susţinând că n-a greşit nimic: "Nu trebuiau luate măsuri speciale, pentru că prin proiect nu s-au amenajat construcţii care să influenţeze stabilitatea dealului".

Nici dirigintele de şantier Dănuţ Mureşan, care a supravegeat fiecare fază a lucrărilor, nu se consideră vinovat. "Ce a fost în proiect aia s-a făcut. Nu ştiu ce să spun mai mult. O să vedem ce va stabili expertiza". Inginerul încearcă, totuşi, să acrediteze ideea că alunecarea de teren s-a produs la o adâncime de 5-6 metri, într-un strat de argilă cu nisip care alunecă dacă se infiltrează apa acolo.

Directorul Abed Nego e de aceeaşi părere. "Dealul este plin de izvoare. Apa freatică s-a infiltrat şi a plecat terenul din adâncime. Dacă venea pământul de deasupra se rostogolea ca la avalanşă", spune Marius Ionaşcu (foto).

Teza alunecării de teren în adâncime convine executanţilor pentru că i-ar putea absolvi de vină. De altfel, Ionaşcu s-a şi grăbit să declare, din start, că lucrările vor trebui refăcute pe banii Primăriei, firma sa constituind o scrisoare de garanţie de 16.600 euro, mult sub valoarea pagubelor, dar nici pe aceea nu o vrea executată. "Ce are garanţia lucrării cu o catastrofă naturală?", lansează patronul varianta de apărare.

Adaus la dezastru

Există, însă, şi alte păreri, care conturează vinovăţii mult mai clare. O variantă contrară e că alunecarea de teren a fost provocată de pământul scos din fundaţia de sub cafenea şi împins în vale pentru refacerea pantelor. "Practic, nu dealul fuge, ci adaosul de pământ (n.r. - rezultat din excavarea pentru fundaţia cafenelei), şi va fugi până rămâne doar pământul stabil al vechiului parc", spune un inginer consultat de BIHOREANUL, adăugând că alunecarea, în aceste condiţii, era chiar previzibilă. "Pământul s-a afundat sub greutatea gabionului de piatră, trăgând trotuarul de lângă el într-o poziţie nefirească, spre deal. Dacă era o alunecare de teren, trotuarul o lua la vale", explică inginerul.

O cauză a alunecării ar putea fi, deci, faptul că firma de construcţii nu a tasat pământul de adaos până la îmbinarea cu stratul existent. Şi, de fapt, nici nu putea s-o facă, cu propriile dotări. Operaţiunea presupunea folosirea unor utilaje grele, similare celor folosite de companii specializate în stabilizări de terenuri. "Dacă nu se intervine rapid pentru consolidare, în două săptămâni vine şi clădirea la vale", cobeşte directorul unei asemenea firme.

Mai pe româneşte spus, pentru reducerea costurilor, s-a optat pentru soluţii minimale şi ieftine de stabilizare a versantului, cum sunt gardurile de piatră, în locul unor piloţi foraţi în pământ, care să ţină solul. "Nu te poţi pune cu dealul. Adică poţi, dar trebuie să investeşti. Aici s-au ales cele mai ieftine soluţii", spune un specialist în domeniu.

Pe muchie de cuţit

Prin compararea imaginilor care au surprins locul în două zile diferite, lunea şi vinerea trecută, BIHOREANUL a descoperit că versantul s-a şi deplasat cu circa 3 metri în cele patru zile, adică peste 0,5 metri pe zi. "De câte ori intru de serviciu, valul de pământ e tot mai jos", confirmă un paznic.

Mai grav e că, privită dinspre bază, clădirea cafenelei pare să se fi înclinat în faţă, ridicându-se într-un colţ cu aproape o palmă. În plus, pilonul principal al construcţiei prezintă două microfisuri care, judecând după marcaje făcute în zile diferite, îşi continuă evoluţia. Preventiv, construcţia a fost evacuată marţea trecută, când a fost oprită şi alimentarea cu electricitate şi apă a versantului, iar experţii au dispus fixarea de marcaje în versant pentru a stabili viteza de deplasare.

Totuşi, reprezentanţii municipalităţii sunt optimişti. "Deocamdată, după câte spun specialiştii, construcţia stă foarte bine, e ancorată într-un strat rezistent, dar expertiza trebuie să ne confirme asta oficial", spune viceprimarul Mălan.

Fără aviz de mediu

BIHOREANUL a mai făcut o descoperire surprinzătoare. Presaţi să termine lucrările, edilii şi constructorii nu doar că au lucrat în grabă, dar au recurs la modificări făcute pe genunchi şi chiar fără acte. În realitate, grădina Ciuperca a fost amenajată fără obligatoriul acord de mediu, parte integrantă a autorizaţiei de construire, care poate ar fi dat şi soluţiile care să prevină dezastrul.

Pe 19 martie 2015, la trei luni de la demararea lucrărilor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor a emis o decizie de respingere a acordului de mediu, motivând că pe de o parte, fiind vorba de un parc tematic, era necesar un studiu de impact, iar pe de altă parte că lucrările fiind deja începute, studiul nu mai putea fi făcut.

Chestionată cu privire la acest aspect, Instituţia Arhitectului Şef, care a eliberat autorizaţia de construire, afirmă prin directorul adjunct Adriana Lipoveanu (foto) că ea "are toate acordurile". Ce-i drept, la dosarul de autorizare există, încă din august 2014, un document prin care APM Bihor avizase un prim proiect, printr-o "clasare a notificării", arătând că lucrările nu cad sub incidenţa HG 445/2009 privind evaluarea impactului asupra mediului. Ulterior, însă, în februarie 2015, Primăria a mai cerut încă o dată acordul de mediu, şi nu l-a primit, dar despre asta Lipoveanu pretinde că nu ştie nimic!

Cu defrişare

De ce a mai solicitat Primăria un act pe care îl avea deja? Pentru că a modificat proiectul şi era obligată s-o facă. De ce a doua oară nu l-a mai primit? Nu e greu de intuit, câtă vreme documentaţia depusă la APM de firma arhitectului Tivadar anunţa, aberant, încă din prima pagină, că terenul de pe deal "este plan" şi vorbea despre tăierea a 78 arbori pe care urma să-i înlocuiască cu alţi 587 copaci.

"Primăria trebuia să se ţină de proiectul iniţial. Cum în proiectul modificator a cerut defrişarea dealului şi a început tăiarea copacilor, nu a mai primit acordul de mediu. Toată lumea ştie că dacă tai copacii de pe un deal sau un munte, acesta vine la vale", explică problema, scurt şi la obiect, un angajat al APM Bihor.

Dar asta ar putea fi doar una dintre abaterile care au provocat alunecările de teren de acum. Câte mai sunt va trebui să constate experţii. Şi mai ales să indice vinovaţii. Căci în mod cert lucrările vor trebui refăcute şi ar fi revoltător ca tot orădenii să plătească reparaţiile, în locul unor politicieni rupţi de realitate, al unor funcţionari indolenţi sau iresponsabili, sau al unor firme pricepute cel mai bine la tăiat facturi...

"Nu se pune problema să returnăm banii europeni. Lucrările vor fi refăcute. Expertiza comandată de Primărie va stabili pe banii cui"

Ilie Bolojan, primarul Oradiei

CIUPERCUŢĂ
Proiect redus

Gândită în 2012 ca o amenajare grandioasă, cu o podgorie de 9.000 metri pătraţi, arbori sequoia şi ginkgo biloba, fântâni arteziene, o cascadă de 12 metri şi un lac cu nuferi, grădinia publică de pe dealul Ciuperca a intrat ulterior la apă. Din raţiuni de economie, Consiliul Local a aprobat în 2014 un proiect mult mai modest, fără excentricităţile iniţiale, cu cinci puncte de belvedere, un amfiteatru cu 130 de locuri şi o minicascadă sub punctul de belvedere principal din vârful dealului. Restructurările făcute au adus proiectul la o investiţie estimată la 1,9 milioane euro, fără TVA, dar finalizată la 1,6 milioane euro.

Proiectul intitulat oficial "Dezvoltarea de habitate naturale de floră spontană şi specii de arbori protejaţi pe dealul Ciuperca Oradea şi în Korszegapati - Hajdu Bihar" a fost finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România.

LUCRĂRI DE URGENŢĂ
Pe banii Primăriei

Pentru a evita noi alunecări de teren care ar putea antrena la vale inclusiv cafe-barul din vârful Dealului Ciuperca, lucrările de consolidare a dealului Ciuperca vor fi executate cu fonduri de la bugetul local. "Lucrările de consolidare, pentru că este vorba de regim de urgenţă, le vom face noi, urmând să suporte contravaloarea lor cei care vor reieşi vinovaţi pentru alunecările de teren în urma expertizei comandate de Primărie", a declarat, marţi, BIHOREANULUI viceprimarul Mircea Mălan.

Edilul a precizat că atât timp cât expertiza nu a stabilit încă vinovăţia executanţilor lucrării, municipalitatea nu se poate atinge de garanţia depusă de aceştia. "În momentul de faţă nu avem posibilitatea legală să ne atingem de aceste garanţii. Le avem la dispoziţie şi rămân indisponibilizate până vedem ce se întâmplă", a spus Mălan.

Potrivit viceprimarului, specialiştii au făcut o nouă ridicare topografică pentru a avea o imagine cât mai exactă a situaţiei existente şi au montat repere pentru a putea urmări situaţia dealului. Date sunt necesare pentru stabilirea lucrările de urgenţă necesare pentru consolidarea dealului.

Așa arăta Dealul Ciuperca la o zi după prăbușire: