Aproape două decenii, Mircea Ghitea a lucrat ca inspector de mediu, prima oară la AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului, apoi la Garda de Mediu, instituÅ£ie pe care a condus-o chiar de la înfiinÅ£are.

În 2007 a devenit prefect, iar doi ani mai târziu ÅŸeful DirecÅ£iei Tehnice din Primăria Oradea, structura municipalităţii cu cel mai vast sector de activitate, care coordonează lucrări la drumuri, spaÅ£ii verzi, ÅŸi care - totodată - gestionează ÅŸi problemele de mediu, de transport local ori cele generate de câinii găsiÅ£i pe străzi, fără stăpân.

Prefectura nu-i ca Primăria

- AveÅ£i experienţă în mai multe instituÅ£ii. Unde v-a plăcut cel mai mult?

- Mi-a plăcut ÅŸi la AgenÅ£ia de Mediu, ÅŸi la Garda de Mediu, unde m-am ocupat de inspecÅ£ie, ÅŸi m-aÅŸ întoarce oricând cu plăcere la AgenÅ£ie. UÅŸor n-a fost nicăieri, pentru că niciodată n-am tratat serviciul ca pe un hobby. Cel mai greu e, totuÅŸi, la Primărie, din cauza multitudinii de activităţi. Cu domnul primar am un element comun, Prefectura, ÅŸi am fost de acord că volumul de muncă de acolo e abia 10% faţă de cel de la DirecÅ£ia Tehnică.

- Dacă acum aţi conduce Garda de Mediu, pentru ce aţi sancţiona Primăria sau regiile Consiliului Local?

- Nu vreau să dau nimănui sugestii. În domeniile pe care le gestionez încerc să nu dau nimănui ocazia să aplice amenzi.

- De câte ori au venit la dvs. patroni de firme pentru a fi mai îngăduitor? Care sunt activităţile cele mai expuse tentaÅ£iilor?

- Niciodată n-a venit nimeni, probabil fiindcă se ÅŸtia că nu-i cazul. Cele mai supuse tentaÅ£iei sunt investiÅ£iile în infrastructura rutieră, dar am încercat să insuflu tuturor angajaÅ£ilor acelaÅŸi mod de gândire pe care îl am eu. Când ai bătut palma cu un constructor, nu mai scapi. Va trebui să faci ce îÅ£i cere ÅŸi când vrei, ÅŸi când nu vrei, dacă o dată ai "pus botul".

Niciodată nu-s prea multe punţi

- Anul trecut, în Oradea s-au construit cinci poduri ÅŸi a început munca la al ÅŸaselea. Mai e nevoie de altele?

- Niciodată nu sunt prea multe punÅ£i de legătură între două maluri. Ca atare, vom analiza necesitatea unui nou pod peste PeÅ£a, care să faciliteze accesul în cartierul Veteranilor ÅŸi în zona Henrik Ibsen.

- Tot anul trecut s-au modernizat zeci de străzi. TotuÅŸi, câte n-au văzut niciodată asfaltul ÅŸi când vor fi ele modernizate?

- Anul trecut s-au finalizat lucrările la 27 de străzi, iar la alte 17 vor fi terminate în acest an. La finalul lui 2011, în Oradea aveam 274 de străzi nemodernizate, întinse pe 129 kilometri. Nu înseamnă că toate n-au deloc reÅ£ele de utilităţi, unora le lipseÅŸte doar covorul asfaltic. În acest an ne-am propus să modernizăm 50 de străzi. O zonă în care vom lucra este cartierul Oncea-vechi, unde nimeni n-a făcut nimic de zeci de ani.

- Unele artere noi au scurtat distanÅ£ele între puncte esenÅ£iale din oraÅŸ. Se simte acest lucru în scăderea traficului prin centrul oraÅŸului?

- Evident. Numărul de autovehicule nu putem să-l reducem, doar împărÅ£irea traficului pe mai multe căi de comunicaÅ£ie poate duce la scurtarea timpilor de deplasare ÅŸi la reducerea poluării. Cât despre cei care negau utilitatea Podului Sovata, să stea acolo un sfert de oră să vadă dacă este circulat sau nu.

Amenzi, în loc de parcuri

- Cum decurge activitatea de salubritate în Oradea? SunteÅ£i mulÅ£umit de RER Ecologic Service?

- Nu cred că vreun operator de salubrizare din România poate să spună că are o activitate perfectă, iar o parte din vină o au exact clienÅ£ii. PuÅ£ini înÅ£eleg că trebuie să depună deÅŸeurile în două aÅŸa-numite fracÅ£ii: una umedă, adică deÅŸeuri menajere, ÅŸi una uscată, adică reciclabile. Nici 5% din deÅŸeurile colectate în Oradea nu sunt reciclate, dar firma de salubrizare nu poate să intre în apartamentul nimănui ca să-i colecteze separat deÅŸeurile. Cetăţenii sunt obligaÅ£i prin legislaÅ£ia de mediu să depună deÅŸeurile selectiv la locurile de colectare. Noi le-am pus la dispoziÅ£ie recipientele, rămâne ca ÅŸi cetăţenii să-ÅŸi respecte obligaÅ£iile. Legea ne impune ca anual 15% din deÅŸeurile colectate să nu fie aruncate la depozit, ci să fie reciclate, revalorificate. Asta înseamnă, în cazul Oradiei, 12.000 tone pe an. Nerealizarea acestei Å£inte presupune o sancÅ£iune de 100 lei pe tonă. AÅŸa că, în loc să amenajăm parcuri, riscăm să trimitem bani la Fondul de Mediu ca să se amenajeze, cum se întâmplă acum, parcuri în păduri ÅŸi terenuri de fotbal în pantă...

- Vandalizarea unor bunuri publice e o problemă frecventă. Ce soluţii aveţi?

- Mai multă vigilenţă. Există PoliÅ£ia Locală, iar în PoliÅ£ia naÅ£ională o parte care se ocupă de ordinea publică. O soluÅ£ie ar fi ÅŸi coÅŸurile de gunoi din material dur, dar în loc de 25 de euro, am plăti 250 de euro cel puÅ£in pentru o bucată. Mai lipseÅŸte să punem garduri de fier în jurul coÅŸurilor. Eu zic că e mai ieftin să-i prindem pe cei care distrug ÅŸi să prevenim asemenea fapte prin educarea oamenilor...

- Ce spaÅ£ii verzi se vor amenaja în acest an?

- Vom lucra la trei parcuri: LiniÅŸtei, care e în curs de amenajare, PadiÅŸului, în Calea Aradului, ÅŸi Salca. Ne propunem să amenajăm ÅŸi câteva scuaruri în zone de blocuri, pe Xenopol, HaÅ£egului ÅŸi Liszt Ferencz, dar ÅŸi pe Ion Bogdan. Un alt proiect vizează amenajarea unui loc de recreere pe Făcliei, în SilvaÅŸ, pentru orădenii care s-au obiÅŸnuit să frecventeze această zonă.