Salvatori pentru Padiş: O orădeancă, doctorand la Oxford, şi prietenii ei caută soluţii pentru Padiş

Vrem să mişcăm munţii din loc! Asta şi-a propus o gaşcă de orădeni, după ce şi-au petrecut ultimii ani la studii în străinătate şi acum au revenit acasă. "Ne preocupă cum se dezvoltă România, vrem să contribuim la creşterea ei", explică Raluca David.

Împreună cu doi prieteni, Raluca a înfiinţat Compas, o asociaţie menită să deschidă cercuri de discuţii, iar apoi să le şi închidă. Prima dezbatere lansată vizează o cunoscută zonă bihoreană, cu un potenţial turistic uriaş, dar ignorată ani la rând de autorităţi: Padiş.

Între Oxford şi Oradea

Dacă alţi tineri de vârsta ei încă nici nu ştiu încotro s-o apuce, la 24 de ani Raluca David are priorităţile clar stabilite. Absolventă a Colegiului Emanuil Gojdu din Oradea, tânăra şi-a luat licenţa în psihologie la Universitatea Durham, din nordul Angliei, iar acum îşi face doctoratul în Neuroştiinţe cognitive la Colegiul Wolfson, din cadrul prestigioasei Universităţi Oxford.

"Lucrez într-un laborator care studiază inteligenţa umană şi felul în care aceasta poate fi crescută", explică Raluca. Îi place enorm ce învaţă în Anglia, motiv pentru care îşi doreşte să continue să facă cercetare acolo.

În acelaşi timp, însă, vine acasă cât poate de des şi este atentă la tot ce se întâmplă în România. La fel ca şi ceilalţi compatrioţi din Oxford, tânăra spune: "Ne preocupă cum se dezvoltă România şi ne dorim să contribuim".

"Tanc de gândire"

Pe lângă pasiunea pentru munca pe care o face, Raluca mai are o slăbiciune: natura. Încă din liceu a fost voluntar al organizaţiei Ecotop, făcând astfel cunoştinţă cu răcoarea muntelui, cu libertatea campingului şi liniştea codrilor. Cu aceste amintiri în suflet a decis că trebuie să se facă folositoare ţării natale.

"Mă interesează să mă implic acasă în mobilizarea societăţii civile şi în think tank-uri", spune Raluca. Think tank-urile (tancuri de gândire, în traducere exactă) sunt organizaţii înfiinţate cu scopul de a oferi consultanţă competentă într-un sector anume, adică exact ce şi-a propus să facă şi asociaţia Compas, pe care Raluca şi doi prieteni ecologişti, Mihai Olenici şi Andrei Acs (la rândul lui absolvent de masterat la Oxford), au înfiinţat-o acasă. "Credem că în Oradea vocea tinerilor trebuie să se audă mai răspicat", explică fata.

Discuţii constructive

Prima dezbatere pe care Compas a lansat-o este pe tema Padişului, o zonă turistică în care domneşte haosul. În lipsa unei minime organizări, vară de vară mii de turişti îşi montează corturile care pe unde, fără să aibă măcar un tomberon în care să-şi arunce gunoaiele, o toaletă sau un robinet cu apă potabilă. De o parcare amenajată nici nu se pune problema, maşinile fiind lăsate printre copaci. În acelaşi timp, în zonă s-au construit cabane fără nicio rigoare urbanistică şi de multe ori în detrimentul pădurii, tot mai sărăcite de copaci.

"De ani de zile, autorităţile tot discută ce să se întâmple cu Padişul. Discuţiile au avansat, au stat pe loc, s-au reluat, dar tot fără rezultat", spune Raluca. De aceea, fata crede că societatea civilă trebuie să devină o voce puternică în dezbatere. Nu făcând scandal, ci pur şi simplu oferind soluţii pentru ca una dintre cele mai spectaculoase zone carstice din Europa să aibă parte de un turism responsabil şi să nu-şi piardă avantajul suprem: sălbăticia.

Pentru a face dezbaterea interesantă pentru tineri, Compas va organiza vara aceasta Zilele Parcului Natural Apuseni, care vor culmina cu prima ediţie a PadişFest, între 21-23 august. Organizat în colaborare cu Administraţia Parcului şi finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, PadişFest va însemna trei zile de evenimente artistice, de concursuri şi de aventură.

Mai mult decât un festival

PadişFest nu va fi doar o serbare câmpenească cu mici şi bere, ci va crea un ambient plăcut pentru dezbatere. Iar probleme de discutat sunt destule. Un prim subiect vizează cazările din Padiş. "Cred că trebuie restricţionat numărul de locuri de cazare pe platoul Padiş, iar construirea de pensiuni redirecţionată spre Boga sau Valea Arieşului", spune Raluca.

Pe platou, în schimb, ar trebui amenajate campinguri, unde turiştii să aibă un robinet cu apă, dar care să nu afecteze izvoarele carstice ce dau spectaculozitate zonei. Campingul ar mai trebui să aibă toalete, dar şi propria bucătărie, pentru ca turiştii să nu mai facă foc pe unde apucă. "În lipsa unor reguli minime, devine chiar neplăcut să urci în Padiş", zice tânăra. Zona ar avea nevoie şi de curse regulate de transport, astfel încât turiştii să nu mai fie nevoiţi să urce cu maşinile şi apoi să le parcheze pe pajişti.

În demersul lor, tinerii orădeni au atras deja ONG-uri din Alba şi Cluj şi serviciile Salvamont din cele trei judeţe interesate. Au primit şi promisiunile primarilor şi ai reprezentanţilor Consiliilor Judeţene că vor fi deschişi sugestiilor întemeiate. Raluca şi colegii ei se bazează cel mai mult pe tinerii preocupaţi de natura care-i înconjoară. Mai precis, de păstrarea ei, astfel încât tinerii viitorului să apuce să o vadă...