1859. Cine a fost Lucreţia Suciu
Una dintre puţinele scriitoare reprezentative în spaţiul românesc de la sfârşitul secolului 19 a fost orădeanca Lucreţia Suciu. Născută în 1859 în Velenţa Oradiei, ca fiică de protopop şi cu mamă poetă, Lucreţia a făcut şcoala la Institutul Ursulinelor.
Potrivit cărţii "Oameni din Bihor" semnată de Teodor Neş, în 1885 familia Suciu s-a mutat în satul Ucuriş (azi în comuna Olcea), unde casa lor a găzduit un mic cerc literar, frecventat şi de George Coşbuc.
Cunoscătoare a limbilor franceză, germană şi maghiară, Lucreţia Suciu a debutat în 1884 în revista Familia, cu sonetul "Suvenir". A publicat regulat până în 1895, poeziile sale fiind foarte bine primite de public. Singurul ei volum, "Versuri", care a cuprins 67 de poezii, a apărut în 1889, la Sibiu.
Cele mai multe dintre versurile sale au fost marcate de decepţia uriaşă în dragoste. Lucreţia Suciu a fost logodită timp de 7 ani cu un căpitan român din armata austro-ungară "încruntat şi dornic de aventuri", ca în final să se despartă şi fiecare să se căsătorească cu altcineva. În 1891, scriitoarea s-a căsătorit cu Wilhelm Rudow, un scriitor şi ziarist german, care avea să publice o Istorie a literaturii române.
2017. Cine o mai ştie?
Soţii Rudow au editat, în 1897, revista "Foaia literară", la care a colaborat şi George Coşbuc. Sub semnătura Lucreţiei Suciu, în revistă au apărut doar două poezii şi povestirea "Logodnica Contelui Stuart".
Bolnavă de tuberculoză şi întristată de moartea prematură a soţului ei, Lucreţia Suciu a murit la doar 41 de ani, fiind înmormântată în cimitirul din Valea Mare de Codru. Opera sa a rămas apreciată mulţi ani după aceea.
În perioada interbelică, Eugen Potoran o socotea drept "o poetă eminesciană", poemele sale putând constitui oricând "o oprire rodnică în calea cercetătorului literar". În 2014, Alexandru Cistelecan făcea referire pe larg la Lucreţia Suciu, în volumul "Ardelencele", prezentând-o ca un soi de cap de pod pentru femeile-poet, o "Didonă a Ardealului".
În Oradea de azi, însă, prea puţini mai ştiu cine a fost Lucreţia Suciu, chiar dacă o şcoală gimnazială din Velenţa (foto), de altfel prima şcoală de stat din Oradea, îi poartă numele. Iniţial, instituţia purta numele Şcoala comunităţii, fiind destinată tuturor celor care nu reuşeau să intre în celelalte şcoli de stat, în perioada austro-ungară. Poeta a mai dat numele unei străzi din cartierul Grigorescu.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.