1944. Cruzime fără margini

Cel mai mare genocid din istoria umanităţii, Holocaustul, a lăsat urme adânci ÅŸi în Oradea. Peste 30.000 de evrei localnici au fost ghetoizaÅ£i ÅŸi deportaÅ£i în lagăre în 1944, foarte puÅ£ini dintre aceÅŸtia supravieÅ£uind. În 3 mai 1944, autorităţile horthyste au ordonat masarea evreilor în ghetoul în care se intra din sinagoga de pe actuala stradă Mihai Viteazul ÅŸi care a fost pus sub supravegherea Gestapoului.

Aici, înainte de a fi trimiÅŸi în lagăre, prizonierii erau torturaÅ£i pentru a spune unde ÅŸi-au ascuns averile. "Mi-au legat de picioare ÅŸi de gât electrozi ÅŸi m-au conectat la curent. În urma unor chinuri groaznice, am mărturisit", a povestit, după eliberare, Rothbarth Zoltan, unul din puÅ£inii supravieÅ£uitori.

La finele lunii mai, au început ÅŸi deportările. "Au înghesuit câte 80 de oameni într-un vagon ÅŸi le-au dat o singură găleată cu apă. Åži mai groaznic e că au lăcătuit vagoanele. Pe canicula aceasta, se vor sufoca... N-au plâns nici măcar copiii", scrie jurnalul Evei Heyman, o tânără evreică de 13 ani. Însemnările ei au rămas una din cele mai vibrante mărturii asupra chinurilor inumane la care au fost supuÅŸi evreii în ghetoul din Oradea.

2012. Recompensă morală

Evreii orădeni au fost exterminaÅ£i aproape în totalitate la Auschwitz. Nu s-a păstrat nicio statistică cu privire la numărul celor morÅ£i în diverse alte lagăre de muncă ori în camerele de gazare, dar după război s-au întors doar 2.000 de supravieÅ£uitori... Åžase decenii mai târziu, evreii orădeni au parte de o reparaÅ£ie morală.

Întrucât nu există prea multe cărÅ£i care să abordeze problematica holocaustului în Oradea, la iniÅ£iativa profesorului universitar Antonio Faur, un grup de opt istorici ai Universităţii au înfiinÅ£at Centrul de Cercetare a Istoriei Evreilor "Eva Heyman", denumit după tânăra care a lăsat cea mai curată ÅŸi inocentă mărturie asupra nenorocirilor la care a fost supusă evreimea orădeană.

De altfel, istoricii centrului vor să-i ÅŸi reediteze jurnalul în limba română, prima ediÅ£ie, apărută în 1991, fiind epuizată de mult. De asemenea, universitarii au de gând să publice volume cu istoria evreilor, pentru a nu fi uitată. IniÅ£iativa e apreciată de comunitatea evreiască de acum, care mai numără doar 800 de persoane, fiind a doua din Å£ară. În plus, anul acesta, fosta sinagogă din strada Primăriei se va transforma într-un muzeu al istoriei evreilor.