O bună parte din filmele americane care prezintă viaÅ£a de familie ating, măcar tangenÅ£ial, subiectul cercetăşiei, fiindcă aproape toÅ£i copiii din peliculele hollywoodiene merg în tabere de cercetaÅŸi. Însă nu doar americanii au asemenea experienÅ£e. Åži Å£ara noastră se poate lăuda cu o istorie "cercetăşească" de aproape un secol.

În 1914, adică la doar ÅŸapte ani de la naÅŸterea cercetăşiei în lume (în Marea Britanie), în România apăreau primii prozeliÅ£i. Perioada ÅŸoimilor patriei, a pionierilor ÅŸi uteciÅŸtilor a întrerupt elanul taberelor de cercetaÅŸi, care se refac, însă, cu avânt, în ultimii ani. Fiecare oraÅŸ mare are acum propriii cercetaÅŸi, cei din Oradea fiind "conduÅŸi" de Bogdan Pater, un tânăr de 24 de ani care vede în această activitate cel mai bun mod de a lăsa ceva în urma sa. Pentru că spiritul cercetăşesc nu doar face oamenii capabili să se descurce în natură, ci ÅŸi să conÅŸtientizeze că trebuie să militeze neîntrerupt pentru sănătatea Pământului...

Istorie de-un secol

Cercetăşia la nivel mondial s-a născut la începutul secolului XX, la iniÅ£iativa lordului englez Baden Powell (foto). După o carieră militară, el s-a decis să promoveze pacea ÅŸi toleranÅ£a, aÅŸa că a organizat în 1907 o tabără de băieÅ£i în care promova spiritul de aventură, munca în echipă ÅŸi progresul personal. Le-a zis participanÅ£ilor "cercetaÅŸi", ÅŸi aÅŸa a pornit fenomenul care a luat rapid amploare în întreaga lume. Scopul principal al membrilor este de a lăsa lumea mai curată ÅŸi mai bună decât au găsit-o, deviză care se regăseÅŸte ÅŸi în jurământul pe care îl depun.

AsociaÅ£ia CercetaÅŸilor României a luat fiinţă în 1914, membrii săi dând o mână de ajutor în spatele frontului în timpul primului Război Mondial, ca sanitari, curieri ÅŸi telegrafiÅŸti. Regimul comunist a desfiinÅ£at miÅŸcarea, care a luat o pauză forÅ£ată de aproape 50 de ani. A renăscut după RevoluÅ£ie, în 1990, când OrganizaÅ£ia NaÅ£ională CercetaÅŸii României era cea mai mare structură neguvernamentală de tineret. Sub conducerea ei, în mai toate oraÅŸele din Å£ară s-au înfiinÅ£at organizaÅ£ii locale.

Ca o poveste

Bogdan Pater a descoperit cercetăşia în primul an de liceu, în urmă cu un deceniu, iar de un an a ajuns liderul organizaÅ£iei orădene. Pentru el, a devenit deja un stil de viaţă.

În Oradea sunt circa 60 de cercetaÅŸi activi, cu vârste între 7 ÅŸi 29 de ani, împărÅ£iÅ£i pe grupe de vârste, iar cei de aceeaÅŸi vârstă în patrule. Copiii între 7 ÅŸi 10 ani sunt LupiÅŸorii, între 11 ÅŸi 14 ani se numesc Temerari, cei care au între 15 ÅŸi 18 ani sunt Exploratorii, iar peste 18 ani Seniori.

Cercetăşia la LupiÅŸori se rezumă la joacă, dar una canalizată în scopuri serioase. "Tot ce facem e în jurul CărÅ£ii Junglei. LupiÅŸorii sunt cei care l-au crescut pe Mowgli în junglă. Liderii lor, care le coordonează jocurile, poartă de asemenea numele persoanajelor din carte, Baloo sau Bagheera, în timp ce Mowgli e doar în mintea lor", explică Bogdan. Practic, picii sunt angrenaÅ£i în tot soiul de jocuri în natură, cercetăşia fiind pentru ei o poveste din care învaţă că trebuie să fie prietenoÅŸi, veseli, sportivi ÅŸi perseverenÅ£i.

Ca-n filme

Pentru Temerari, activităţile sunt mai complexe. "Aici se întâmplă ceea ce vedem în filme", zice Bogdan. CercetaÅŸii din această categorie învaţă să se orienteze în natură cu busola, după stele ÅŸi muÅŸchii de pe copaci, ori să facă foc. Participă la ecologizări ÅŸi alte proiecte organizate de cercetaÅŸi mai mari, precum Festivalul Luminii, o cunoscută manifestare artistică al cărei scop e unul social. Temerarii învaţă astfel să ducă o viaţă sănătoasă, să iubească ÅŸi să ocrotească natura, să-ÅŸi respecte cuvântul ÅŸi să fie toleranÅ£i.

Exploratorii sunt deja demni de toată încrederea ÅŸi fac jurământ de curaj, onestitate, loialitate, optimism, economie în privinÅ£a folosirii resurselor naturii ÅŸi, nu în ultimul rând, disciplină. "Învaţă să se integreze într-o comunitate, să aibă iniÅ£iative, să propună activităţi în folosul comunităţii ÅŸi al mediului înconjurător", spune Bogdan Pater.

Din tată-n fiu

Cei mai mari cercetaÅŸi, Seniorii, sunt cei care încep o descoperire mai profundă de sine, încercând să-ÅŸi pună în îndeplinire planurile pe care le au pentru ei înÅŸiÅŸi, cum ar fi fondarea unei cariere, dar respectând aceleaÅŸi legi cercetăşeÅŸti. Întrucât majoritatea activităţilor au loc în natură, respectul faţă de mediul înconjurător e obligatoriu, însă, tot timpul.

Fie că activează sau nu constant, cei mai mulÅ£i cercetaÅŸi îÅŸi păstrează pentru întreaga viaţă calităţile ÅŸi aptitudinile dobândite ÅŸi chiar le transmit mai departe. Contribuind astfel la atingerea scopului suprem al cercetăşiei: îmbunătăţirea măcar a unei mici părÅ£i din lume...