Legea recuperării

Din 1990, românii s-au simţit liberi să consume cât vor şi apoi să arunce cât vor, fără să se gândească la efectele asupra mediului şi a economiei. Cum însă şi în ce priveşte deşeurile trebuie făcută ordine, iar directivele UE pun mare preţ pe acest lucru, la începutul lunii iulie a fost publicată Legea 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, ceea ce înseamnă că fiecare instituţie are obligaţia de a strânge separat tot ce poate fi revalorificat.

În timp ce responsabilii de mediu sunt sceptici, pentru că administraţiile locale mai au o lege similară care s-a pus greoi în aplicare, unii funcţionari deja strâng gunoaiele. Ca la carte!

Ce vrea legea?

Potrivit actului normativ, în fiecare birou sau incintă a instituţiilor publice trebuie să fie amplasate trei recipiente de colectare selectivă a deşeurilor: unul albastru pentru hârtii şi cartoane, altul galben pentru PET-uri şi metale, iar unul alb sau verde pentru sticlă. Aceste pubele trebuie inscripţionate cu denumirea materialelor pentru care sunt destinate.

Asemenea recipiente trebuie amplasate şi pe holurile instituţiilor, pentru a fi folosite şi de vizitatori. În fiecare clădire publică trebuie să existe un responsabil cu colectarea selectivă, iar pentru ca această selecţie să nu fie zadarnică instituţiile sunt obligate să încheie un contract cu o firmă care preia materialele astfel strânse.

Scepticism

După cum e firesc, comisarii de mediu apreciază noua lege, dar sunt rezervaţi privind aplicarea ei. Asta pentru că, spune Călin Mocan (foto), şeful Gărzii de Mediu Bihor, administraţiile locale s-au mişcat lent şi când au trebuit să monteze pe domeniul public recipiente de colectare selectivă, destinate populaţiei. "Această obligaţie există de opt ani, dar abia de ceva timp s-a aplicat", mai zice Mocan.

Primele instituţii din judeţ care respectă noua lege sunt, cum era şi normal, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Oradea.
Şeful Gărzii subliniază un alt aspect privind noua lege: ce se întâmplă ulterior cu deşeurile sortate de funcţionarii publici. Adică, e important felul în care acestea sunt colectate, dar ele pot fi valorificate numai dacă nu sunt amestecate cu deşeurile menajere. Acest lucru nu mai ţine însă de instituţiile publice.

Trasee diferite

Pentru ridicarea reciclabilelor de către RER Ecologic Service, instituţiile trebuie să încheie un act adiţional prin care se stabileşte o cantitate estimativă ce va fi ridicată, numărul de recipiente şi frecvenţa de colectare. Actul se impune întrucât transportarea acestor deşeuri necesită alte utilaje decât cele pentru gunoiul menajer. "Cantitatea şi frecvenţa se vor regla pe parcurs, pentru că la început nimeni nu poate şti cât va aduna", precizează directorul de producţie al RER Ecologic Service, Ionel Ban (foto). Costul acestui serviciu este de 17,6 lei pe metru cub de deşeuri, iar societatea a stabilit deja că ziua de ridicare a reciclabilelor va fi miercurea.

Depozitarea se va face la deponeul Eco Bihor unde există un traseu diferit pentru aceste deşeuri. De altfel, aici RER predă deja diferenţiat aşa-numitele "fracţii uscate", adică hârtia, PET-urile, metalul şi sticla colectate de la populaţie în cuştile amplasate în oraş. "Avantajul e că pentru acestea nu plătim taxe de depunere, astfel că nici nu taxăm suplimentar populaţia", precizează Ban.

La Eco Bihor, reciclabilele depuse constituie practic "materia primă" pentru staţia de sortare pe care firma o construieşte. "Acum avem nişte hale în care se depun deşeurile reciclabile. Cam într-o lună, când va porni staţia, ele vor fi şi sortate", explică directorul Eco Bihor, Pasztai Zoltan.
Astfel, toate rotiţele sistemului se învârt. Mai rămâne ca oamenii să reacţioneze cum trebuie. Pentru că ecologie înseamnă şi economie...

PROMOTOR
Aleşdul, fruntaş

Deşi firesc ar fi fost ca municipiul reşedinţă de judeţ să fie un exemplu pentru restul oraşelor din Bihor, în problema sortării deşeurilor reciclabile Aleşdul a fost mult înaintea Oradiei.

Asta pentru că în urmă cu mai bine de patru luni, Primăria Aleşd a fost prima din ţară care, cu bani europeni, a inaugurat o staţie de sortare şi transfer a deşeurilor colectate din gospodării şi firme, ca urmare a unui proiect demarat cu aproape patru ani în urmă. Astfel, la groapa de gunoi aleşdanii mai aruncă doar circa 30-40% din totalul deşeurilor, restul fiind recuperate şi refolosite ca materii prime.