Eduard Florea, despre datoriile de 88 milioane de euro ale Oradiei: "Decizia ca această generaţie să se îndatoreze este corectă"

Până la finalul anului, Oradea va trebui să plătească tuturor constructorilor de pe şantierele oraşului 440 milioane de lei. Ca să aibă de unde, oraşul s-a împrumutat recent cu 100 milioane de lei, după ce anul acesta a mai luat două credite, unul dintre ele pe o perioadă de 20 de ani.

City-managerul oraşului, Eduard Florea, spune că orădenii n-ar trebui să fie îngrijoraţi de cele 88 milioane de euro pe care Primăria le are datorie, în total. Mai degrabă, subliniază el, ar putea aprecia cum s-a dezvoltat oraşul graţie acestor investiţii.

Oraş îndatorat

- Consiliul Local Oradea a hotărât recent contractarea unui credit de 100 milioane de lei. De ce are nevoie oraşul de aceşti bani?

- Principalul motiv este comasarea într-un an a celor mai mari lucrări din istoria recentă a oraşului. Specificul derulării financiare a proiectelor europene este de a avansa din surse proprii sumele către furnizori, primindu-le prin rambursare la un anumit interval de timp. Această comasare a determinat o criză de lichidităţi. În ultimele patru luni ale anului avem de plătit constructori în sumă de 440 milioane de lei. În acest timp, bugetul local estimează să încaseze aproximativ 65 milioane de lei, o sumă insuficientă pentru un volum atât de mare de facturi. Un alt motiv îl reprezintă întârzierile în recuperarea banilor deja avansaţi de la Uniunea Europeană. Avem proiecte în care sunt depăşite aceste cereri şi cu 8 luni.

- Cât de îndatorată este acum Oradea?

- Îndatorarea unui municipiu poate fi exprimată în sumă absolută, care în Oradea este 88 milioane de euro, în condiţiile în care veniturile proprii sunt de 56 milioane de euro anual. O altă formulă de exprimare este procentul de îndatorare, calculat anual şi care reflectă procentul din veniturile proprii pe care într-un an îl destinezi rambursării ratelor, plăţii dobânzilor şi a comisioanelor. În acest an, noi avem un grad de îndatorare de 27%, în intervalul 2016-2020 se va situa la 20-24%, iar după 2020 va exista o scădere accentuată. Nivelul maxim permis de lege este de 30%.

Calcul înţelept

- Ar trebui să fie orădenii îngrijoraţi, din cauza acestor datorii?

- În momentul în care pentru 1 leu credit obţii 8 lei nerambursabili, decizia municipalităţii ca această generaţie să se îndatoreze este corectă, pentru că aceste proiecte sunt pe termen lung şi fac oraşul mai valoros. În calculele noastre, plata acestor datorii nu reprezintă o problemă.

- Să se aştepte cetăţenii la măriri de taxe ori la biruri noi?

- Majorarea taxelor în Oradea s-a făcut doar în raport cu indicele inflaţiei, nu au fost alte taxe noi decât cele impuse de legislaţie. În schimb, am militat pentru o verificare riguroasă a masei impozabile existente. Codul Fiscal ar putea să aducă modificări, dar încă nu avem suficiente date pe această temă.

Plăţi fără probleme

- Ce se va întâmpla dacă Primăria nu-şi va recupera toţi banii din proiectele europene?

- Speranţa noastră este să recuperăm o pondere cât mai mare din fiecare proiect. Monitorizăm foarte atent fiecare proiect şi recomandăm, urmărim, luăm măsuri în timpul derulării, astfel încât cele mai importante componente financiare să fie încheiate.

- Îşi permite oraşul să plătească aceste lucrări?

- Creditul accesat acum este gândit ca o linie de credit. În măsura în care nu vom avea rambursări ca urmare a unor corecţii, ele vor putea fi suportate din această linie.

- Care proiecte prezintă astfel de riscuri?

- Proiectele complexe şi cele pentru care sunt înregistrate întârzieri în semnarea contratelor de finanţare: Aquaparcul, Pasajul Vulturul Negru şi unele pachete de blocuri prevăzute pentru reabilitarea termică.

Cel mai negru scenariu

- Ce previziuni aveţi pentru bugetul oraşului de anul viitor?

- Masa economică a municipiului dă semnalul unei baze din ce în ce mai solide, existând premise pentru creştere economică şi în anii următori. Totuşi, elaborarea bugetului local se va desfăşura cu numeroase constrângeri determinate de proiectele aflate în derulare, dar şi de proiectele care trebuie pregătite. De asemenea, se va păstra disciplina în cheltuielile administrative.

- Care este cel mai pesimist scenariu pe care îl luaţi în calcul?

- Unele dintre proiecte au risc de nefinalizare la termen, ceea ce ar putea duce şi la pierderea finanţării deja rambursate. Ca scenariu de salvare, vom analiza datoria publică şi o vom rescadenţa.

- Îşi va permite Primăria să facă în 2016 noi investiţii în oraş?

- Şi în ultimii ani prioritate au avut proiectele europene şi cele colaterale, de exemplu Piaţa Unirii cu podul Ferdinand şi lucrările la liniile de tramvai. În 2016, prioritate vor avea tot proiectele începute şi cele conexe.