Directoarea APM Bihor, Sanda Mercea: "Nu cred că Oradea este un oraş poluat"

Anul 2014 s-a încheiat, din perspectiva profesioniştilor în protecţia mediului, cam cu aceleaşi probleme de la începutul său: terenurile contaminate ale fostelor fabrici, pericolul dispariţiei speciilor unicat din rezervaţia Peţea şi poluarea termocentralei pe cărbuni. În cursul anului, autorităţile de mediu au descoperit însă şi o nouă sursă de poluare: deversările ilegale ale Spitalului Judeţean în pârâul Paris.

Totuşi, asigură directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, Sanda Mercea, orădenii nu au de ce să-şi facă griji. "Monitorizăm continuu respectarea tuturor normelor impuse de lege şi rareori se petrec depăşiri ale limitelor maxim admise", spune Mercea.

Spital cu dejecţii în Paris

- Ce probleme de mediu aţi constatat anul trecut în Bihor?

- Am avut problemele care persistă de ani de zile: siturile industriale contaminate istoric, cum e halda de şlam a fostei fabrici Alumina, situaţia Electrocentrale Oradea ori problema deversărilor Spitalului Judeţean, mai veche, dar de care nu am ştiut până anul trecut. Spitalul nu este racordat la reţeaua de canalizare şi deversează în pârâul Paris. Drept urmare, i-am respins solicitarea de eliberare a autorizaţiei de mediu. Rezervaţia şi Lacul Peţea au mai fost o preocupare în 2014, am avut întâlniri cu toate autorităţile implicate şi am stabilit diferite măsuri. Cea mai importantă este, probabil, sistarea acordării de licenţe de exploatare a apei termale până la finalizarea unui studiu asupra zăcământului, iniţiat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale.

- APM Bihor monitorizează calitatea aerului din Oradea prin trei staţii amplasate în oraş. Ce vă spun datele colectate?

- Cu excepţia staţiei din zona Electrocentrale, măsurătorile se încadrează în limitele impuse de legislaţie. Nici la staţia din Episcopia Bihor nu sunt înregistrate depăşiri spectaculoase. Doar în zilele în care a fost mai frig s-au înregistrat depăşiri de emisii de 100 mg/mc/zi, dublu faţă de limita admisă.

Nu-i doar Electrocentrale...

- E mai curată sau mai poluată Oradea decât alte oraşe din ţară?

- Este dificil să facem comparaţii la modul general. În principiu, având în vedere că nu se depăşesc aceste limite legale, nu cred că Oradea este un oraş poluat.

- Fumul degajat de Electrocentrale se vede cu ochiul liber. Cât de periculoasă e această poluare pentru sănătatea cetăţenilor?

- Sigur că toată poluarea are un efect negativ asupra sănătăţii noastre. Dar nici nu putem arunca responsabilitatea poluării Oradiei asupra Electrocentrale, mai sunt şi alţi operatori care poluează.

- Oradea a moştenit depozitele de cenuşă ale CET-urilor şi haldele de şlam ale Alumina. Sunt perspective să fie ecologizate?

- La Cemtrade (n.r. - fosta Alumina) este o situaţie delicată, pentru că privatizarea s-a făcut fără reglementarea obligaţiilor de mediu, iar societatea nu-şi asumă costurile ecologizării. Recent, ne-a solicitat un punct de vedere, pentru că intenţionează să vândă activele. Noi am transmis solicitarea Agenţiei Naţionale şi aşteptăm un răspuns. Depozitele CET I se vor închide odată cu finalizarea proiectului noii termocentrale pe gaz. Ulterior, am înţeles că Primăria va proceda la ecologizarea depozitului de la CET II.

Colectarea selectivă, obligatorie şi în 2015

- Ce se întâmplă cu dosarele aprobate în anii trecuţi în programul "Casa Verde"? Există şanse pentru repornirea acestui program?

- În 2014 am semnat 277 de dosare, toate depuse în 2011, şi aşteptăm ca Administraţia Fondului de Mediu să aprobe şi altele. Relansarea depinde de fondurile alocate AFM.

- Ca şi alte municipii, Oradea e obligată să colecteze selectiv deşeurile. Şi-a îndeplinit oraşul ţinta pentru anul trecut? Care e obiectivul pentru 2015?

- Nu ştim încă dacă ţinta a fost atinsă, pentru că raportările se vor depune abia la sfârşitul acestei luni. Noi sperăm să fie îndeplinit obiectivul. Pentru 2015 avem aceeaşi ţintă de reciclare - 15% din cantitatea totală a deşeurilor colectate.

- Pentru rezolvarea acestei probleme Primăria urmează să-i amendeze pe cetăţenii care nu colectează selectiv deşeurile. Susţineţi o astfel de măsură coercitivă?

- Bineînţeles. Consider că fără această măsură nu se vor putea atinge ţintele şi nu vom putea respecta legislaţia asumată prin aderarea la Uniunea Europeană.

- În satele din judeţ nu trebuie să se treacă la colectarea selectivă?

- Sistemul se implementează şi se va îmbunătăţi doar când va exista infrastructura necesară în întreg judeţul. De aceea e vital sistemul de management integrat al deşeurilor pe care îl implementează Consiliul Judeţean. Acesta prevede construirea unor staţii de transfer, staţii de sortare a deşeurilor, dar şi dotarea cu utilaje şi recipiente.