URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 15 DECEMBRIE 2017

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La actualul nivel de dezvoltare, Oradea are nevoie de ajutor de la Bucureşti în tot mai mică măsură. Probabil cel mai mare cadou ar fi să fie lăsată în pace. Dacă sistemul de redistribuire a  veniturilor nu ar fi fost bulversat de "revoluţia fiscală", lucrurile ar fi mers, în continuare, decent.
Zic şi eu
Adrian Cris
La 99 de ani de la momentul astral al Marii Uniri, ţara nu ne leagă nici prin şosele, căi ferate şi aeroporturi care să faciliteze o bună circulaţie a oamenilor şi mărfurilor, nici printr-o educaţie care să ofere şanse egale, nici printr-un sistem sanitar care să nu ne îmbolnăvească şi mai grav pe unii, în timp ce alţii ne tratăm la Viena ori Istanbul, nici printr-o administraţie care să ne uşureze viaţa în loc să ne facă zile fripte.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În aprilie 1972, Charlie Chaplin se întorcea în America după un exil de 20 de ani. Fusese alungat în 1952 de senatorul McCarthy din pricina unor presupuse simpatii comuniste. Charlie Chaplin n-a fost cetăţean american - era născut în Londra - însă americanii l-au iubit ca pe unul de-al lor. Dar, cu toată dragostea, nu l-au putut salva atunci când urgia statului s-a stârnit împotriva sa. În aprilie 1992, Regele Mihai se întorcea în România după un exil de 45 de ani. Fusese alungat în 1947 de noul regim comunist, condus de Petru Groza...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu proiectul de amenajare a Pieței Ferdinand?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Una dintre dilemele pe care le au cetăţenii români, chiar şi cu asigurări de sănătate achitate la zi prin CAS, este cine le plăteşte cheltuielile de spitalizare şi de tratament dacă au fost victimele unui accident sau unei agresiuni, în condiţiile în care furnizorii de servicii medicale îi "taxează" atunci când autorii acestor fapte nu sunt identificaţi.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât  nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Acum că se apropie Crăciunul, iar magazinele vor fi acoperite cu funde roşii şi globuri argintii, nu strică să discutăm puţin despre tehnicile folosite de magazine pentru a stoarce cât mai mulţi bani de la cumpărători.
08 Februarie 2017, 14:02

Tulburările de comportament în cazul copiilor

Tulburările de comportament în cazul copiilor foto: raising-teaching-children.blogspot.ro
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cu toţii am auzit de copii agresivi în cadrul unei clase de elevi sau la grădiniţă. Sunt cei care ne cotonogesc propriii copii şi care îi provoacă pe ceilalţi, fiind astfel excluşi social, şi care au un comportament necorespunzător de faţă cu învăţătorii, profesorii şi propriii lor colegi. Din punct de vedere psihologic există explicaţii pentru acest tip de comportament prin prisma tulburărilor de comportament.

Tuburările de comportament sunt cele legate de controlul emoţiilor şi al comportamentelor şi se manifestă printr-o violare a drepturilor celorlalţi şi/sau pun copilul în conflict cu normele sociale sau figurile de autoritate din jurul lor. Exemple de tulburări de comportament în cazul copiilor sunt opoziţionismul provocator, tulburarea explozivă intermitentă, tulburarea de conduită, piromania şi cleptomania.

Opoziţionismul provocator are debutul în copilărie sau, mai rar, în adolescenţă. Pentru a pune un diagnostic, comportamentul trebuie să se manifeste în majoritatea timpului pe o perioadă de cel puţin 6 luni, în cazul copiilor sub 5 ani, sau cel puţin o dată pe săptămână, în cazul copiilor cu vârste de peste 5 ani. Cei cu tulburare opoziţionist provocatoare au o dispoziţie iritabilă sau furioasă, se comportă sfidător în special cu figurile cu autoritate (părinţi, profesori), se ceartă des şi sunt răzbunători din fire. Important de menţionat este faptul că acest tip de comportament se manifestă în special cu cei de vârsta lor, care nu sunt de obicei fraţii sau surorile lor, ci mai degrabă colegii de clasă sau alţi copii cu care interacţionează.

Copiii şi adolescenţii cu opoziţionism provocator îşi pierd adesea cumpătul, sunt uşor enervaţi de ceilalţi şi se ceartă des cu adulţii. Au tendinţa de a da vina pe alţii pentru propriile lor greşeli, sfidează şi refuză să se conformeze regulilor, îi enervează deliberat pe ceilalţi şi prezintă un comportament ranchiunos de cel puţin două ori în decurs de 6 luni.

Tulburarea explozivă intermitentă se caracterizează prin izbucniri agresive datorate impulsivităţii şi furiei care durează de obicei mai puţin de 30 de minute şi sunt declanşate de provocări aparent minore. Pentru a se putea pune un diagnostic, aceste izbucniri frecvente trebuie să aibă loc de cel puţin două ori pe săptămână vreme de 3 luni, fără a implica distrugerea unor obiecte sau rănirea unor animale ori persoane. Dacă izbucirile au loc mai puţin frecvent (cum ar fi de trei-patru ori într-un an), dar implică rănirea unor animale sau a altor persoane şi/sau distrugerea unor obiecte, se poate şi în acest caz pune un diagnostic de tulburare explozivă intermitentă.

Copiii care au astfel de accese agresive trebuie să aibă o vârstă mai mare de 6 ani pentru a se putea pune un diagnostic. E de menţionat faptul că agresivitatea se bazează în general pe furie şi impulsivitate, care produc neplăceri copilului sau adolescentului în cauză.

Copiii care suferă de tulburare de conduită sunt mult mai agresivi decât ceilalţi copii cu tulburări de comportament. Sunt adesea cei care iniţiază bătăi în şcoală, care fac parte din găşti de cartier, care se folosesc de arme (cioburi de sticlă, obiecte contondente, bricege sau chiar arme de foc) şi recurg la alte acte considerate a fi antisociale. Sunt cei care îşi intimidează şi ameninţă colegii de clasă, care recurg la acte de cruzime fizică faţă de alte persoane sau faţă de animale. Nu se dau în lături de la tâlhărie sau furt, distrugerea proprietăţii altora (prin incendieri de exemplu) sau chiar obligarea altora la întreţinerea de raporturi sexuale.

Mint pentru a-şi atinge scopurile sau pentru a evita pedepse, sunt capabili să intre prin efracţie în automobilele sau casele altora, pot să fugă de acasă înainte de vârsta de 13 ani sau să lipsească nopţile de acasă în ciuda faptului că li s-a interzis acest lucru. Un tipar comun printre cei cu tulburare de conduită este chiulul repetat de la ore încă dinaintea împlinirii vârstei de 13 ani. Debutul tulburării poate avea loc atunci când copilul se află încă la grădiniţă, dar majoritatea simptomelor de mai sus devin vizibile cândva între mijlocul copilăriei şi cel al adolescenţei, rar după vârsta de 16 ani.

Piromania se manifestă în cazul copiilor atunci când aceştia dau foc intenţionat - în mai multe ocazii - şi resimt excitaţie înainte de plasarea focului şi o senzaţie de uşurare şi plăcere atunci când asistă la distrugerea produsă de flăcările puse de ei. Piromanii sunt curioşi cu privire la foc şi interesaţi de el şi uneori chiar revin la locul faptei pentru a retrăi valul de adrenalină resimţit iniţial, asistând la reconstituire sau la încercările de stingere a flăcărilor.

Important de menţionat este faptul că acei copii care incendiază şi se încadrează în diagosticul de piromanie nu o fac de dragul de a obţine foloase din distrugerea provocată, nu o fac din răzbunare şi nici nu suferă de episoade maniacale sau alte tulburări de comportament care ar motiva incendierea.

Într-un final, cleptomania se traduce prin eşecul copilului sau adolescentului de a rezista tentaţiei de a fura lucruri de care în realitate nu are nevoie. Copiii cleptomani nu fură pentru a obţine foloase materiale, nu o fac din răzbunare sau ca răspuns la halucinaţii sau un eventual delir. În schimb, la fel ca în cazul piromanilor, ei resimt o stare de tensiune şi anticipaţie chiar înainte de comiterea furtului care se transformă în plăcere şi uşurare în timpul comiterii actului în sine. Fură pentru că asta le dă un sentiment de gratificare şi nu pentru că ar avea nevoie de obiectul furtului ori pentru că o altă condiţie psihologică precum episodul maniacal sau tulburarea de personalitate antisocială le-ar dicta-o.

Tulburările de comportament sunt o reală problemă în mediul de acasă şi cel şcolar şi îi pot afecta negativ atât pe cei vizaţi de ele cât şi pe victimele acestora. Copiii cu tulburare de opoziţionism provocator pot dezvolta ulterior depresie majoră sau tulburări anxioase, pot recurge la consumul de substanţe şi pot duce mai departe comportamentul antisocial şi în viaţa de adult. Cei cu tulburare explozivă intermitentă pot dezvolta în paralel ADHD şi au ca şi catalizator o traumă emoţională sau fizică, factori biologici precum anormalităţi în nivelul serotoninei sau un răspuns mai puternic al amigdalei la stimulii furiei. Tot ei pot moşteni tulburarea de la o rudă de gradul întâi care la rândul ei suferă de tulburare explozivă intermitentă.

Copiii şi adolescenţii cu tulburări de conduită riscă să dezvolte un comportament infracţional mai târziu în perioada adultă, sindrom de stres post-traumatic, tulburări psihotice sau să recurgă la consumul excesiv de alcool sau alte substanţe care dau dependenţă. Se trag de obicei din familii dezorganizate în care abuzul fizic şi/sau psihic este la ordinea zilei ori din familii în care unul sau mai mulţi membri sunt deja infractori.

Cei cu tulburare de conduită sunt de obicei neglijaţi de părinţi sau disciplinaţi violent de către aceştia. Au un nivel de inteligenţă sub mediu şi deficienţe la nivel de inteligenţă verbală. Alţi factori care duc la dezvoltarea tulburării de conduită sunt numărul mare al membrilor familiei atunci când situaţia materială a acesteia este precară, abuzul fizic, cel sexual, părinţi care au probleme cu alcoolul (sau drogurile) şi relaţia cu copiii şi adolescenţii de aceeaşi vârstă care se angajează în comportamente infracţionale.

Nu în ultimul rând, un factor important în dezvoltarea tulburării de conduită la copii şi adolescenţi îl constituie părinţii cu boli mintale (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolară I).

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii

FOTO BIHOREANUL

  • Luaţi exemplu! Agricultorii bihoreni au atras în judeţ 141 milioane euro (FOTO)
  • Accident cu trei răniţi lângă Beiuş: Şoferul unui BMW a ratat o depăşire, s-a lovit de o dubiţă, iar cele două maşini au ajuns în şanţ (FOTO)
  • Accident cu maşina Poliţiei în Oradea, în faţă la hotel Ramada (FOTO)
  • 300 de amenzi într-o zi: Poliţiştii români şi maghiari au împânzit şoselele de pe graniţă (FOTO)
  • Creştini… pe jumătate: După ce au ascultat colinde, consilierii judeţeni din Bihor şi-au reluat bătăliile obişnuite (FOTO)
  • Sute de fapte bune pe un singur hol: Târg de Crăciun la Celestica Oradea, susţinut de companie pentru ONG-urile din oraş (FOTO)
  • Fundaţia Pyramid Learning Center şi-a inaugurat cel de-al doilea centru pentru copiii cu autism şi AD-HD (FOTO)
  • CSM CSU Oradea a jucat slab şi a pierdut cu 81-87 în faţa timişorenilor. Achim anunţă măsuri în cadrul lotului! (FOTO)
  • Casa de Pensii Bihor, închisă: Toţi angajaţii au declanşat un protest spontan din cauza salariilor mici (FOTO)
  • Omagiu şi miting: Protestatarii orădeni l-au comemorat pe Regele Mihai, iar apoi au manifestat împotriva Guvernului PSD-ALDE (FOTO / VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON