Lord G. Byron, faimosul poet britanic spunea că "Răzbunarea nu este întotdeauna dulce; odată ce se înfăptuieşte, ne simţim inferiori victimii noastre". Însă un studiu recent publicat în Journal of Personality and Social Psychology afirmă contrariul, şi anume că răzbunarea ne umple de fericire şi, contrar doctrinei creştine, răzbunarea ne face să ne simţim mai bine. Iar fericirea derivată din răzbunare a şi fost măsurată de cercetători prin studiul menţionat mai sus.
Pentru aceasta, o serie de persoane au fost puse să scrie câte un eseu, iar apoi li s-a spus că acel eseu va fi dat unui alt participant la studiu pentru a fi evaluat. În realitate însă feedback-ul dat lor a constat în texte predefinite care târau prin noroi creaţiile fiecăruia şi le categoriseau ca fiind greu de citit şi greşit formulate. Cercetătorii le-au dat apoi câte o păpuşă woodoo fiecărui participant la studiu şi le-au spus să-şi închipuie că acea păpuşă e cel care le criticase eseul. Apoi să înfigă ace în păpuşa woodoo pentru a-i face un rău persoanei respective. Aparent cei care au înfipt ace în păpuşi s-au simţit considerabil mai bine făcând asta.
Un grup separat de 154 de voluntari a fost supus unui alt test, tot pentru a vedea dacă răzbunarea ne ridică starea de spirit. Fiecărei persoane i s-a dat o pastilă despre care li s-a spus că e menită să le crească abilităţile cognitive. Mai mult, unora li s-a spus că pastila îi va face să-şi păstreze constantă starea de spirit din momentul luării pastilei până ce efectul acesteia avea să se estompeze. Ceea ce participanţii la studiu au primit a fost însă o pastilă placebo care nu avea niciun efect. Interesant este însă că ulterior toţi aceşti 154 de oameni au fost puşi să se joace un joc pe calculator despre care li s-a spus că ar fi unul în echipă dar care în realitate era în aşa fel conceput încât să-i facă să se simtă ignoraţi de presupusul partener de joc. Când jocul a luat sfârşit, participanţilor li s-a oferit posibilitatea de a-şi "pedepsi" partenerul de joc care i-a ignorat trimiţându-i un sunet puternic în căşti şi provocându-i o mică neplăcere. Iar majoritatea participanţilor la studiu au şi făcut acest lucru, cu excepţia celor cărora li se spusese că pastila luată anterior i-a "blocat" în starea de spirit de dinainte de joc.
Ceea ce deducem din acest al doilea experiment este faptul că cei care se credeau blocaţi într-o stare de spirit neutră n-au găsit de folos să se răzbune pe partenerul lor de joc care chipurile i-a ignorat deoarece nu credeau că vor primi un surplus de plăcere făcând asta. Doar li se spusese că pastila i-a încorsetat în starea de spirit neutră de dinainte de joc, deci ce rost ar fi avut să se răzbune dacă starea de spirit oricum nu li s-ar fi îmbunătăţit? Ceilalţi participanţi însă, cei cărora nu li s-a spus că pastila îi închide temporar într-o aplatizare afectivă, au optat să se răzbune pe partenerii lor de joc. Semn că au căutat plăcerea răzbunării şi că nu doar se aşteptau să o obţină dar au şi obţinut-o.
Conform acestui studiu, psihologia ne spune că răzbunarea este totuşi dulce şi oamenii se pare că încearcă să o obţină, conştienţi fiind că le provoacă plăcere.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.