De ce sunt orădenii mai depresivi?

E greu să generalizezi şi să găseşti cauze exacte ale depresiei la nivel citadin. Sunt orădenii mai depresivi ori mai anxioşi decât restul bihorenilor? Dacă vorbim despre diferenţa dintre mediul rural şi cel urban şi discutăm la nivel psihosocial, răspunsul e ceva mai simplu.

Oamenii din mediul rural tind să fie mai puţin depresivi decât cei de la oraş. Comunităţile din sate şi comune sunt mai mici, ceea ce presupune faptul că oamenii se cunosc mai bine între ei şi se ajută unii pe ceilalţi. Dacă la sat mergi să cumperi o pâine din singurul ABC, conversaţia pe care o porţi cu vânzătoarea este mai intimă decât cea pe care ai purta-o cu o vânzătoare de la oraş.

În Oradea, ai ocazia să cumperi bunuri dintr-o sumedenie de locuri; prin urmare contactul cu vânzătorii este scurt, relaţia este distantă şi de ocazie. Vâzătorul de pâine de la oraş este un străin cu care faci o tranzacţie. Prin contrast, în mediul rural vânzătorul îţi este vecin, rudă. Îl vezi aproape zilnic şi astfel se încheagă o relaţie mai stabilă şi de durată între tine şi el, relaţie care transcede simplul act al trazacţiei.

De luat în considerare este şi factorul religios, comunităţile rurale fiind mai religioase decât cele urbane. Oamenii se întâlnesc la biserică, iar setul lor de valori morale se mulează pe întrajutorarea semenilor. La oraş în schimb - Oradea în cazul nostru - populaţia atinge cifra de 200.000 de suflete. Nu suntem obligaţi să interacţionăm cu toate şi nici să închegăm relaţii stabile cu majoritatea lor. De cele mai multe ori, vecinii de bloc nu ne sunt rude sau prieteni, ci doar oamenii cu care împărţim aceeaşi clădire. Îi salutăm, îi ajutăm ocazional cu o cană de cafea, dar există limite mai clare ale interacţiunii cu ei.

Sociologul Emile Durkheim numea asta ”alienare”. În mediul urban ne simţim mai singuri şi mai înstrăinaţi de semenii noştri, spre deosebire de mediul rural. Alienarea duce la anxietate şi depresie, iar ultimele sunt susţinute de faptul că persoanele cu care putem vorbi despre problemele noastre profunde sunt puţine şi în mare parte dezinteresate.

Un alt sociolog, Ferdinand Tönnies, vorbea despre ”Gemeinschaft” - grupuri sociale unite printr-un sentiment al comunităţii - şi ”Gesellschaft” - grupuri unite printr-un ţel instrumental. ”Gemeinschaft” face referire la ideea de familie şi la relaţiile strânse dintre oameni, fiind întâlnit mai mult la ţară şi în comunităţile urbane religioase. Membrii acestor grupuri sunt mai apropiaţi unii de alţii şi - prin urmare - e mai probabil să sară unul în ajutorul celuilalt. Prin contrast, ”Gesellschaft” face referire la relaţiile interumane care au apărut în mediul urban, capitalist. Relaţiile sociale aici sunt superficiale deoarece se pune accent pe individ şi nu pe comunitate, ultima fiind prea vastă pentru a putea păstra o coeziune substanţială.

În concluzie, depresia şi anxietatea sunt mai răspândite în Oradea decât în satele şi comunele din restul Bihorului. La oraş oamenii se simt mai izolaţi de semenii lor, mai singuri. Izolarea şi ideea de singurătate provoacă stare de depresie şi anxietate: umblăm zi de zi printre străini, iar un străin este mai puţin probabil să fie empatic ori să-ţi sară în ajutor decât o persoană apropiată, care te cunoaşte. La sat, în schimb, locuitorii se cunosc şi se ajută reciproc. Răul unuia s-ar putea extinde asupra familiilor lor (o boală, un incendiu, o cultură distrusă), aşa că vecinii încearcă să prevină acel rău ajutându-l pe suferind.

La oraş, suferinţa celui de lângă noi ne lasă de cele mai multe ori reci, pentru că şansa ca acesta să ne afecteze direct este cu mult mai mică. Ceea ce Durkheim numea ”alienare” duce în mediul citadin la afecţiuni precum fobie socială, anxietate generalizată, distimie şi alte forme de depresie.

* Noul colaborator al BIHOREANULUI, Răzvan T. Coloja, este psiholog. În vârstă de 37 de ani, acesta a terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică) şi cea de Litere (Biblioteconomie), la Universitatea din Oradea. A publicat patru romane şi câteva articole în reviste de specialitate. A activat câţiva ani ca jurnalist în presa IT - a fost redactor-şef al revistei "MyLinux", redactor-şef adjunct al revistei "MyComputer" şi redactor al revistei "Connect". Este pasionat de sociologie, psihologie socială, neuropsihologie, Linux şi literatura transgresivă. În timpul liber întreţine site-ul psihoradea.com dedicat orădenilor interesaţi de psihologie. Poate fi contactat la email@razvancoloja.com.