Clima, vremea şi organismul

Clima (de la grecescul klima care înseamnă înclinaţia razelor solare) reprezintă regimul caracteristic al vremii unei regiuni pe timp îndelungat. Regimul climatic se caracterizează printr-o relativă stabilitate, modificările putând fi urmărite numai prin observaţii îndelungate şi pe perioade lungi de timp.

Vremea reprezintă starea condiţiilor meteorologice într-un interval scurt de timp, modificându-se chiar şi în timpul unei zile. Vremea şi clima acţionează asupra organismului, influenţând în mare măsură desfăşurarea proceselor fiziologice, caracterul activităţii economice şi condiţiile de viaţă.

Principalii factori care participă la formarea climei sunt latitudinea şi longitudinea geografică, intensitatea radiaţiilor solare (căldura solară şi temperatura aerului cresc de la Nord spre Sud), circulaţia atmosferei, relieful zonei şi gradul de industrializare.

Zonele climatice sunt: cele două zone polare, cele două zone temperate şi zona tropicală. În funcţie de apropierea sau depărtarea de suprafeţele mari de apă, distingem clima maritimă (sau oceanică) şi cea continentală. La noi există un climat continental influenţat de lanţul carpatic, Martea Neagră şi chiar şi cea Mediterană (cea mai mare parte a ţării cuprinde clima continentală a zonelor climatice din Europa Centrală, cu influenţe mediteraneene în sud-vestul Banatului, sudul Olteniei şi al Dobrogei). Despre caniculă, în numerele viitoare.

ATENŢIE! Diferitele tipuri de climă au influenţe asupra organismului. Climatul alpin (peste 1000-2000 m) este excitant, producând creşterea numărului de globule roşii din sânge, a volumului respirator, a frecvenţei pulsului, a tensiunii arteriale şi a metabolismului general. Climatul subalpin (între 500 şi 1000 m) are efecte stimulatoare  asupra organismului, fără să aibă un efect excitant. Climatul de şes şi coline (sub 500 m) este un climat de cruţare pentru bolnavi şi convalescenţi. Climatul de stepă solicită organismul, având un caracter excitant. Climatul marin este excitant prin radiaţiile solare şi cele ultraviolete care abundă, prin curenţii puternici de aer şi aerosolii salini cu conţinut de iod (climatul litoralului nostru este un climat marin influenţat de cel de stepă din vecinătate care îl îmbunătăţeşte). Climatul zonelor polare provoacă modificări sezoniere ale funcţiilor fiziologice, iar cel al zonelor de deşert influenţează tot organismul, prin creşterea necesităţilor hidrice de până la 10 l pe zi, eliminându-se prin transpiraţie până la 90% din apa ingerată (faţă de până la 50% în zonele temperate).

REŢINEŢI! În marile oraşe temperatura aerului este mai ridicată decât în zonele din jur, ca urmare aerul cald urban se ridică în sus datorită deplasării aerului rece de la periferie spre centru, favorizându-se cumularea poluanţilor şi scăderea consecutivă a numărului de ore de iradiere solară. O mare influenţă asupra climei o au plantaţiile de păduri, acestea având rolul de a scădea temperatura aerului în sezonul cald, de a mări umiditatea atmosferică, de a atenua forţa vânturilor şi de a scădea poluarea aerului, fiind denumite pe drept cuvânt "aur verde".