URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
16 Septembrie 2016, 21:00

Timişoara, Capitală culturală europeană în 2021

Timişoara, Capitală culturală europeană  în 2021 foto: wikipedia.en
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Municipiul Timişoara a fost desemnat, vineri, Capitală Europeană a Culturii în 2021, în finală concurând şi Baia Mare, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Oraşul de pe Bega a candidat cu un proiect care se numeşte "Luminează oraşul prin tine".

Numele oraşului recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România a fost făcut public vineri, într-o conferinţă de presă, la sediul Bibliotecii Naţionale a României din Bucureşti. Desemnarea a fost făcută de un juriului internaţional delegat de Uniunea Europeană.

"Competiţa a fost acerbă şi vie în România. Este incredibil impactul pe care îl are această arhitectură abstractă, concepere unei strategii culturale. Am văzut strategii inovative, am văzut cât de mult îşi doresc oraşele dialogul cultural cu familia europeană. Sunt convins că toate oraşele vor benefia de entuziasmul iscat cu ocazia acestei competiţii. Aş vrea să încurajez oraşele să păstreze această linie a inovaţiei", a declarat Karel Bartak, Head of Culture Unit în cadrul Comisiei Europene, potrivit agenţiei de ştiri Mediafax.

Digi 24 aminteşte că oraşul de pe Bega este al doilea oraş românesc care primeşte acest titlu, după Sibiu în anul 2007. Conform raportului Ministerului Culturii, Sibiul a primit atunci 13 milioane de euro pentru proiectele culturale. Iar pentru că a devenit mai apoi un adevărat brand al ţării, câştigurile au fost pe măsură. Oraşul a încasat în jur de 200 de milioane de euro. Şi numărul turiştilor a crescut. În 2007 s-a dublat faţă de anul anterior. Orașul s-a situat, în 2009, pe locul 5, în topul celor mai căutate destinații culturale europene, după capitale precum Roma, Atena, Paris, Londra, conform studiului Atlas.

"Uneori, marile schimbări încep la colţ de stradă. În 1884, Timişoara a fost primul oraş din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. În 1989, scânteile Revoluţiei împotriva regimului Ceauşescu s-au aprins pe străzile Timişoarei. În 2021, dorim să fim Capitala Europeană a Culturii pentru a putea împărtăşi aspiraţiile noastre cu restul Europei. Ne propunem să punem în mişcare energia civică. Pornind de la puternica metaforă a luminii, dorim să «exportăm» valorile în care credem în alte oraşe din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisă, vizionară în rândul cetăţenilor. Sloganul campaniei este esenţa mesajului nostru: Luminează oraşul prin tine!", astfel începe dosarul final de candidatură al Timişoarei la prestigiosul titlu de Capitală Culturală Europeană.

Prezent la festivitate, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, s-a declarat "foarte emoţionat". "Vreau să mulţumesc comunităţii timişorene, este o victorie de echipă, toţi timişorenii au contribuit. Vreau să mulţumesc şi echipei de proiect, pentru că au muncit enorm şi au muncit competent. A fost dăruire. Mulţumesc administraţiei şi consilierilor locali. Mulţumesc tututror. Liderilor bisericilor, rectorilor tuturor instituţilor, liderilor comunităţilor etnice. Suntem conştienţi că greul acum începe, este o răspundere uriaşă, pe parcursul celor cinci ani care urmează vom exercita, sper, cu onoare acest prestigios titlu", a declarat Robu.

Mai mult decât un festival cultural, titlul de Capitală Europeană a Culturii aduce în discuţie rolul culturii în viaţa unui oraş şi modalitatea sustenabilă în care aceasta poate contribui la prosperitatea cetăţenilor şi a oraşului. Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene, scrie Mediafax.

Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se aşteaptă ca oraşele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa unui public internaţional.

În 2021 atât România, cât şi Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii, mai scrie Mediafax.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
felicitari Timisoara!
e probabil cea mai buna alegere, mult mai bine decat Cluj sau Bucuresti! au avut un dosar bun, au patrimoniu, au oameni de calitate, au societate civila implicata.. pacat ca macar pt a ajunge in finala nu a participat si Oradea.
Postat 17 Septembrie 2016, 19:44 de unu
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON