Noi proiecte PSD: Vor pedepse mai mici, redefinirea unor infracţiuni şi un prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu

Un grup de 39 de parlamentari PSD a depus o propunere de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală care instituie pragul unei pagube "substanţiale" de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu.

De asemenea, PSD-iştii vor reducerea unor pedepse şi executarea lor la domiciliu. 

Potrivit hotnews.ro, iniţiatorul propunerilor este deputatul PSD Cătălin Rădulescu, poreclit, deputatul "mitralieră". În aceeaşi zi, acesta a depus în Parlament trei proiecte de modificare a codurilor, care presupun inclusiv redefinirea unor infracţiuni precum luarea şi darea de mită, traficul de influenţă şi abuzul în serviciu.

PSD-iştii, în frunte cu Rădulescu, propun reducerea limitelor pedepselor pentru luare de mită şi trafic de influenţă şi modifică regimul închisorii astfel încât pedepsele de până la trei ani să fie executate la domiciliu.

Tot la domiciliu isi vor ispasi pedeapsa si cei cu varsta peste 60 de ani sau cu boli grave sau incurabile, sustinand ca scopul pedepsei este acela de reeducare, coroborata cu recuperarea prejudiciilor, potrivit propunerii PSD. 

Mai mult, potrivit aceleiaşi surse, parlamentarii PSD vor si modificarea prevederilor referitoare la denunt, care ar urma sa fie valabil doar daca este facut in termen de 6 luni de la data la care denuntatorul a aflat despre savarsirea faptei. Mai mult, articolul din Codul penal referitor la folosirea abuziva a functiei in scop sexual ar urma sa fie abrogat, intrucat, spun ei, "notiunea de favoruri sexuale este o notiune care nu poate fi determinata precis".

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a depus de curând şi proiectul prin care ar urma să se prescrie în termen de trei ani faptele din cauza cărora demnitarii sunt declaraţi în conflict de interese ori stare de incompatibilitate. Mai mult, se doreşte scoaterea parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici.

Digi24.ro scrie că un prim proiect prevede modificarea alin. 1 art. 175 din Codul penal. Concret, alineatul ar urma să arate astfel: "(1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

- exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti sau exercită o funcţie publică, cu excepţia persoanelor care au fost alese în funcţii de demnitare publică;

- exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia".

Practic, din forma acum în vigoare a Codului penal dispare "exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură".

Dacă modificările vor fi adoptate, toţi aleşii - primari, parlamentari şi preşedinte - nu vor mai fi consideraţi funcţionari publici, în sensul legii penale, şi nu vor mai răspunde ca atare.

"Diferenţele între demnitarii publici aleşi şi funcţionarii publici constau şi în modalitatea de remunerare şi raporturile ce se nasc din specificul muncii. Funcţionarii publici prestează munca în baza unui contract individual de muncă fiind remuneraţi cu salariu şi aflându-se într-un raport de subordonare faţă de conducătorul ierarhic superior. Demnitarii aleşi sunt remuneraţi prin indemnizaţii şi nu se află în raporturi de subordonare", argumentează Rădulescu modificarea dorită, în expunerea de motive.

De precizat că o modificare similară a încercat alianţa PSD-PNL (USL) şi în aşa-numita "marţea neagră", dar Curtea Constituţională a decis că prevederile care "înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe Preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi pe persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale (...) încalcă art. 1 alin. (1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art. 16 alin. (1) si (2) care consacră principiul egalităţii in drepturi, precum şi art. 11 alin. (1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale".

Reducerea pedepselor şi executarea lor la domiciliu, dezincriminarea unor infracţiuni

Un al doilea proiect, iniţiat de Rădulescu şi semnat de alţi 38 de senatori şi deputaţi PSD, vizează modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală.

Una din modificările propuse se referă la art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul Penal, referindu-se la pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni: "Când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită cu până la 1/3 din aceasta".

În Codul penal în vigoare, "se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite". Rezultă, aşadar, pedepse mai mici.

O altă modificare vizează introducerea a două noi alineate la art. 60:

"(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu.

(3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puţin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege".

Rădulescu doreşte şi modificarea art. 289 alin. (1) referitor la luarea de mită: "(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase materiale care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta". Faţă de forma în vigoare, scade limita inferioară a pedepsei (de la 3 ani la 1 an) şi dispare sintagma "sau pentru altul".

Cu alte cuvinte, luarea de mită pentru o altă persoană ar urma să nu mai fie infracţiune.

Cât despre darea de mită (art. 290), pedepsele ar urma să scadă: "de la 6 luni la 5 ani" în loc de "de la 2 la 7 ani".

La fel ca la luarea de mită, traficul de influenţă (art. 291) săvârşit "pentru altul" ar urma să nu se pedepsească. În celelalte cazuri, când este "pentru sine", fapta ar urma să se pedepsească cu închisoarea "de la 1 la 5 ani" în loc de "de la 2 la 7 ani".

Cumpărarea de influenţă "pentru altul" ar urma şi ea să fie dezincriminată, iar când este "pentru sine" s-ar pedepsi mai blând.

De precizat că peste tot în loc de "bani ori alte foloase" ar urma să fie "bani ori alte foloase materiale", ceea ce restrânge iar aria de aplicare a Codului penal.

În privinţa abuzului în serviciu (art. 297), ar urma să se vorbească de infracţiune doar dacă este vorba de "o pagubă materială mai mare de 200.000 de euro" (în prezent este "o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice"). De asemenea, pedeapsa s-ar reduce: închisoare de la 1 la 5 ani, faţă de închisoare de la 2 la 7 ani.

Nu în ultimul rând, Rădulescu doreşte abrogarea integrală a art. 299 din Codul penal, articol care se referă la "folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual".

Cât despre modificările la Codul de procedură penală, deputaţii PSD vizează îngreunarea dispunerii măsurilor preventive şi a denunţurilor.

"Dincolo de orice îndoială" şi prescriere rapidă

Al treilea proiect de modificare a Codurilor penale, semnat doar de Cătălin Rădulescu, vizează înlocuirea sintagmei "suspciune rezonabilă" cu sintagma "dincolo de orice îndoială".

De asemenea, printre modificări figurează şi unele referitoare la termenele de prescripţie. În proiectul deputatului PSD găsim:

"1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:

c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;

d) 4 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;

e) 2 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda".

În forma actuală, avem:

"c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;

d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;

e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda".

De asemenea, Rădulescu vrea dublarea (de la 2 milioane lei la 4 milioane lei) a pragului valoric de la care se consideră că o faptă are consecinţe deosebit de grave.