“Noaptea, ca hoţii”: DNA dezvăluie că la elaborarea OUG 13 au fost distruse şi măsluite documente

DNA a trimis, luni, dosarul OUG 13, privind modificarea codurilor penale, la Parchetul General. Procurorii anticorupţie au descoperit 5 infracţiuni în acest dosar, ei reţinând, între altele, că pe parcursul urmăririi penale în cazul OUG 13, au rezultat probe şi indicii potrivit cărora unele avize au fost distruse ori sustrase, iar alte documente au fost ''plăsmuite''.

Potrivit unui comunicat transmis luni de DNA, anchetatorii au găsit probe pentru săvârşirea a cinci infracţiuni: favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea credinţă de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe şi înscrisuri şi fals intelectuali.

Dat fiind că cele 5 infracţiuni nu intră în sfera de competenţă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru acestea DNA a propus disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în timp ce pentru o altă infracţiune, respectiv de folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, procurorii anticorupție au propus clasarea.

Comunicatul DNA reface, practic, cronologia OUG 13, inclusiv zbuciumul nopții de 31 ianuarie, în care Guvernul Grindeanu a adoptat ordonanța pe ascuns. Procurorii au arătat că, în acea noapte au avut loc „discuții tensionate” între reprezentanții Ministerului de Justiție și cei ai Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, dat fiind că cel din urmă "critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a Codului Penal".

Până la urmă, în acea noapte Ministerul pentru Relația cu Parlamentul a adoptat un nou aviz, favorabil OUG 13, iar vechiul aviz ar fi fost distrus de Ministerul Justiției. Din cauza avizului critic initial, sedinta a inceput cu intarziere (a inceput la ora 21.00 in loc de ora 19.45), nicidecum din cauză că se aştepta după avizul pe buget al preşedintelui Iohannis, cum a declarat ulterior premierul Grindeanu.

DNA mai arata in comunicatul citat ca "personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite". De asemenea, se observă că Ministrul de Externe, Teodor Melescanu, si-a dat avizul pentru OUG 13 pe loc, prin semnătură, chiar in noaptea de 31 ianuarie, cand a avut loc sedinta prin care a fost adoptata, fără consultarea subordonaţilor, aşa cum a declarat public.

Citiți mai jos situația de fapt, descrisă de Comunicatul DNA, aşa cum a rezultat în urma efectuării urmăririi penale:

La data de 16.01.2017, ministrul Justiţiei a avut iniţiativa modificării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curţii Constituţionale cu legislaţia internă. De asemenea, acelaşi ministru a precizat că intenţionează şi promovarea unui proiect privind graţierea unor pedepse.

Cu această ocazie, ministrul şi-a exprimat intenţia ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în şedinţa de Guvern din 18.01.2017.

În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiţiei un document ce conţinea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau: Dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu; Dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu; Modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese; Modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă; Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea.

Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curţii Constituţionale ar fi trebuit transpuse în legislaţie, indicând în concret o soluţie pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgenţa pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP şi CPP, precum şi cu privire la graţiere, renunţându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiţia existenţei unei plângeri penale prealabile precum şi diminuarea pedepselor.  De asemenea, s-a renunţat la modificarea infracţiunilor de corupţie clasice, deoarece s-a atras atenţia asupra posibilităţii sancţionării României care este parte a Convenţiei de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei pentru a se transmite opinii.  Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituţii din domeniul judiciar.

După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiştii Ministerului Justiţiei, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar şi cu privire la intenţia promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a justifica urgenţa.

În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conţine peste 30 de pagini şi în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP şi CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanţii sistemului judiciar. Prin această notă, specialiştii Ministerului Justiţiei opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

În data de 31.01.2017,  în jurul orei 17.00, Ministerul Justiţiei a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP şi CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programată şedinţa de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi privind domeniul fiscal.

Şedinţa de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a aşteptat redactarea şi transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată iniţial pentru şedinţa de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne şi cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.  

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracţiunile din domeniul circulaţiei rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observaţii. Acest aviz atrăgea atenţia asupra insuficientei motivări a caracterului de urgenţă a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la şedinţa de guvern din 31 ianuarie 2017.  Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanţei de urgenţă şi sub forma proiectului de lege.

Deşi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au ataşat avizul negativ al amintitei instituţii emis însă pentru forma proiectelor aşa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deşi între timp apăruseră modificări de substanţă, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu şi a favorizării făptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

În privinţa avizului Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri a fost înregistrat şi ştampilat la cabinetului ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare şi ştampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiţiei în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ştampilă şi număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP şi CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunţa la adoptarea în forma OUG şi se iniţia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenţei proiectului de modificare a CP şi CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanţii MRP către reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a luat la cunoştinţă despre conţinutul avizului MRP după ora 20.00 şi a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiţiei, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 şi 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuţii tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanţii MRP şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. În final, reprezentanţii MRP au fost convinşi să modifice avizul iniţial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP şi CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil,  a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ştampilat şi transmis prin fax către Ministerul Justiţiei, unde a fost înregistrat cu acelaşi număr ca şi primul aviz.

Este de menţionat că, deși până la ora iniţială stabilită pentru începerea şedinţei de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), şedinţa de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP şi CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deşi acest ultim act nu era menţionat pe ordinea de zi şi nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședinţă de Guvern a durat între 15 şi 25 minute.

În timpul şedinţei, după ce s-au discutat şi adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum şi un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiţiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care şi proiectul OUG pentru modificarea CP şi CPP. Expunerea ministrului Justiţiei a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existenţa avizelor, deşi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost ataşat la dosarul de avize. 

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanţii Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiţiei abia a doua zi, 1 februarie 2017, la acelaşi număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observaţii şi propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observaţii şi propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul către Ministerul Justiţiei, a fost distrus în interiorul ultimului minister menţionat.

De asemenea, şi originalul primului aviz cel cu observaţii şi propuneri, emis de MRP şi predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei.

Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiţiei, cu referire şi la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute menţiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la nivelul Ministerului Justiţiei. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite şi alte documente care să justifice menţiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiţiei.

Astfel, în raport de aceste aspecte, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni:

- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP  şi înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiţiei (pe data de 31.01, ora 20.02), precum şi de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei;

- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual, în raport de menţiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum şi cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele menţiuni.