Generalul Stănculescu “rupe tăcerea” de dincolo de moarte

Avocatul Cătălin Dancu a declarant, miercuri, că Victor Atansasie Stănculescu, care a murit duminică, la vârsta de 88 de ani, a lăsat în urma sa casete care conţin mărturii, inclusiv despre ce s-a întâmplat la Revoluţie. Avocatul speră ca ele să fie făcute publice de către persoana mandatată prin testament să le primească.

"Acea persoană care prin testament a fost mandatată de domnul general Stănculescu ca şi beneficiară a drepturilor de autor, să aibă puterea de a da publicităţii aceste casete, pe care chiar şi el le-a confirmat, şi pe care nu vor găsi doar memorii ale generalului Stănculescu, ci şi mai multe alte aspecte, şi vă spun clar că dintr-o ţinută extraordinară generalul Stănculescu nu a dorit să spună tot ceea ce ar fi putut să spună în cadrul acelui proces, pentru că situaţia era alta", a declarat avocatul Cătălin Dancu, miercuri, la Crematoriul Uman Vitan-Bârzeşti, acolo unde a fost incinerat Victor Atanasie Stănculescu.

Avocatul spune că mulţi ar trebui să fie îngrijoraţi dacă acele casete vor fi publice. "Cei care au fost din prima clipă în momentul Revoluţiei şi până în momentul în care şi-a dat sfârşitul cred că ştiu la ce ar trebui să se aştepte şi vorbesc de o chestiune mai degrabă de moralitate faţă de societate decât de vreo răspundere penală. Mulţi mai sunt în viaţă", spune Dancu.

Generalul Victor Atanasie Stănculescu a murit într-un azil de bătrâni din Săftinca, judeţul Ilfov, duminică, la vârsta de 88 de ani. Acesta suferise un atac cerebral în urmă cu mai multe săptămâni, şi de atunci avea grave probleme de sănătate.

Stănculescu s-a născut la data de 10 mai 1928, în oraşul Tecuci (judeţul Galaţi). La data de 17 decembrie 1989, având funcția de ministru adjunct al apărării naționale, a fost trimis de Vasile Milea la Timișoara pentru a reprima Revoluția. Ceauşescu a fost foarte mulţumit de activitatea lui, întrucât l-a numit comandant militar unic al Timişoarei.

Întors la Bucureşti în noaptea de 21-22 decembrie, s-a deplasat la Spitalul Militar din Bucureşti, unde l-a rugat discret pe comandantul spitalului, un bun prieten de-al lui, să-i pună un picior în ghips, pentru a se sustrage în acest fel de implicarea pe mai departe în reprimarea Revoluţiei.

Totuşi s-a prezentat la Comitetul Central al PCR, la chemarea lui Nicolae Ceauşescu, şi a fost numit de acesta ministru al apărării naţionale în locul lui Vasile Milea, care s-a sinucis în jurul orei 9.30 dimineaţa (pe 22 decembrie). Stănculescu a ocupat funcţia de ministru până în anul 1991.

În anul 1990, o comisie guvernamentală de anchetă a evenimentelor din 1989 condusă de Viorel Oancea a propus trimiterea sa în judecată pentru participare la reprimarea revoluției. Acest lucru s-a întâmplat abia în 1997. În anul 1999 a fost condamnat de Curtea Supremă la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav săvârșit prin reprimarea revoluției din Timișoara, hotărâre confirmată în 2000 în urma recursului.

Pe 20 mai 2014, după ispășirea a cinci ani din cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat, Victor Stănculescu a fost eliberat condiționat. În 24 martie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea lui Victor Stănculescu și a coinculpatului său din proces, Mihai Chițac, cu privire la pretinsele nereguli din procesul prin care au fost condamnați.