Cu ochii pe România: SUA, Franţa, Germania, Canada şi Olanda critică OUG privind justiţia şi cer retragerea ei

Guvernul PSD şi ALDE nu este criticat doar de mulţumile de români ieşiţi în stradă, ci şi de reprezentanţii unor ţări străine puternice.

Ambasadele SUA, Franţa, Germania, Canada şi Olanda au transmis, într-o declaraţie comună, mai multe critici la adresa OUG pentru modificarea Codurilor penale, cerând retragerea iniţiativei pe motiv că "subminează" poziţia României şi o îndepărtează de parcursul european şi al statului de drept.

Declaraţia a fost transmisă de Ambasada Franţei, în numele celor cinci state. 

"Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, ne exprimăm profunda noastră îngrijorare cu privire la acţiunile Guvernului României din seara zilei de 31 ianuarie 2017, care au subminat progresele României în privinţa statului de drept şi a luptei anticorupţie din ultimii 10 ani. Acest act, care contravine înţelepciunii colective a întregii comunităţi judiciare şi a statului de drept, a elementelor credibile din societatea civilă şi a îngrijorărilor demonstrate de către cetăţenii români din ultimele două săptămâni, nu poate decât să submineze poziţia României în cadrul comunităţii internaţionale şi riscă să afecteze negativ parteneriatele care stau la baza valorilor comune", se arată în mesaj.

Potrivit documentului, semnatarii speră că Executivul român "va schimba acest curs nesănătos". "În timp ce amendamente la legile şi procedurile existente sunt necesare ocazional, aceste schimbări trebuie făcute doar printr-un proces comprehensiv şi de reală consultare a tuturor factorilor interesaţi", se mai arată în mesaj.

Cancelariile străine atrag ateţia şi asupra recentului raport MCV, care stabileşte condiţiile pentru evitarea reevaluării progreselor făcute în lupta anticorupţie, spunând că speră că România va acţiona în spirit european.

Mesaj de la Comisia Europeană

De asemenea, miercuri şi liderii Comisiei Europene au transmis un mesaj legat de OUG adoptată marţi seară de Cabinetul Grindeanu.

"Lupta împotriva corupţiei trebuie să avanseze, nu să fie subminată. Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluţiile recente din România. Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV)", se arată în declaraţia asumată de preşedintele Jean-Claude Juncker şi vicepreşedintele Frans Timmermans.

Cei doi au mai arătat că raportul MCV de săptămâna trecută "a salutat bilanţul pozitiv realizat de către procurorii şi judecătorii din România în abordarea corupţiei la nivel înalt". "Totodată a precizat că orice alte măsuri care subminează acest progres, sau au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniul de aplicare al corupţiei ca infracţiune va avea impact asupra evaluărilor viitoare", au mai transmis Juncker şi Timmermans.

În final, cei doi au mai spus că, în acest context, Comisia Europeană atrage atenţia asupra posibilelor regrese şi va examina în detaliu ordonanţa de urgenţă privind Codul penal, dar şi viitoarea lege cu privire la graţieri.

Grindeanu i-a scris lui Juncker

Antena 3 relatează că premierul Sorin Grindeanu le-a răspuns lui Juncker şi Timmermans printr-o scrisoare transmisă miercuri, în care susţine că doar a încercat să evite un "vid legislativ", dar şi că "lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului pe care îl conduc".

În timp ce despre graţiere susţine că CEDO ar putea să penalizeze România pentru supraaglomerarea închisorilor, prim-ministrul spune despre OUG adoptată marţi seară că a ales varianta ordonanţei doar pentru că decizia Curţii Constituţionale 405 din 2016 a declarat neconstituţionalitatea unor articole, articole care îşi încetează efectul juridic în 45 de zile de la publicarea deciziei.

Potrivit scrisorii lui Grindeanu, CCR a stabilit că dispoziţiile art. 246 din Codul Penal din 1969 sunt constituţionale pentru infracţiunea de abuz în serviciu, numai în cazul în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din conţinutul acestei legi se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii". Tot CCR a constatat că "fapte care potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale".

"După cum cunoaşteţi, lipsa de coerenţă dintre o decizie constituţională şi prevederile declarate neconstituţionale ar putea conduce la vid legislativ, precum şi la o interpretare şi aplicare neunitară a acestor prevederi", justifică Sorin Grindeanu.

Prim-ministrul prezintă şi o explicaţie pentru plafonul de 200.000 de lei introdus la fapta abuzului în serviciu: "Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc noţiunea de consecinţe deosebit de grave ale unei infracţiuni, unde regăsim un cuantumul de 2 milioane lei. Am apreciat că pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curţii Constituţionale, Comisiei de la Veneţia şi jurisprudenţei CEDO. De menţionat că, prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va continua să fie o răspundere administrativă şi disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanţă inclusiv cu recomandările instituţiilor europene". 

În final, premierul spune că aşteaptă reacţia celor doi lideri ai CE vizavi de textele dezbătute, dar şi că ministrul Justiţiei le stă la dispoziţie pentru orice lămurire.

În final, Grindeanu promite că lupta împotriva corupţilor va continua în România: "În încheiere, doresc să vă asigur de deschiderea mea de a continua dialogul cu dumneavoastră, inclusiv la Bruxelles, şi reiterez angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei. În aceste eforturi contăm pe sprijinul şi susţinerea Comisiei Europene, dar şi pe o evaluare echilibrată şi corectă din partea acesteia, care să ţină cont de cadrul constituţional naţional şi de substanţa concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacţiile din spaţiul public şi mediatic'