Cine sunt noii miniştri şi "scheletele" lor: Cel mai controversat - Florin Iordache, numit la Justiţie!

Pe lângă politicianul orădean Florian Bodog, Florin Iordache, Lia Olguţa Vasilescu, Nicolae Florin Jianu şi Teodor Meleşcanu sunt câţiva dintre miniştri problematici propuşi în cabinetul Grindeanu. Cel mai controversat pare a fi ministrul Justiţiei, Florin Iordache, "păpuşarul" care coordona cam tot ce înseamnă modificări legislative legate de justiţie şi coduri penale din partea PSD. Totodată, primul om demis după incendiul din "Colectiv", Marius Dunca, fost şef al Autorităţii pentru protecţia consumatorilor, a fost propus ministru al Tineretului şi Sportului!

Omul cu amnistia

Agenţia de ştiri Mediafax notează că "poate cea mai controversată numire în cabinetul Grindeanu este cea a deputatului PSD Florin Iordache la Ministerul Justiţiei" (foto). De profesie inginer, la Fabrica de Mobilă din Caracal, apoi pe rând absolvent de Drept şi doctor în economie, cu un curs absolvit  la Colegiul Naţional de Apărare, Iordache este considerat omul din umbră al PSD care coordona în Parlament tot ce înseamnă modificări şi iniţiative legislative legate de justiţie şi coduri penale. De mai multe ori, aceste iniţiative ale PSD au fost extrem de controversate, fiind menite să servească în mod evident politicienilor anchetaţi sau condamnaţi, arată Mediafax.

Iordache se află la al cincilea mandat de deputat şi este căsătorit cu fosta judecătoare de la instanţa supremă Magdalena Iordache. El este un apropiat al lui Adrian Năstase şi Victor Ponta.

În 2013, Gândul scria că, în Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. "Biroul de comandă" era pe atunci la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlneau în formula Victor Ponta-Valeriu Zgonea-Florin Iordache-Ilie Sârbu.

În 2013, Florin Iordache a fost cel care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea, în aşa-numitul episod "marţea neagră". Atunci, Iordache a fost cel care s-a ocupat de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urma să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. Discuţiile cu preşedintele Comisiei Juridice, deputatul PC Bogdan Ciucă, şi cu Theodor Nicolescu de la PNL (trimis în judecată de DNA în dosarul privind fraudele de la ANRP) au discutat în secret, în toiul nopţii, despre cum să treacă aceste modificări legislative. Ele au fost adoptate în miezul nopţii, după ce ziariştii şi deputaţii din Comisie părăsiseră sala de şedinţă, prin convocarea unei şedinţe ad-hoc, la care documentele oficiale susţin că au participat 24 de deputaţi, deşi la şedinţa anterioară, care durase 4 ore, fuseseră prezenţi doar 6-7 deputaţi. A doua zi, prevederile controversate au fost introduse urgent pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor.

Florin Iordache s-a ocupat şi de controversatul proiect de lege privind Roşia Montană, el supraveghind parcursul amendamentelor asupra legii din Parlament, mai scrie Mediafax. Tot Iordache a propus un proiect de lege prin care procurorii să nu mai poată utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Iordache s-a numărat de asemenea printre iniţiatorii modificării Statutului deputaţilor şi senatorilor, prin care cei care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de 2013 să fie absolviţi de vină.

Între şpăgi şi impostură

Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, o titulatură nouă a acestui minister, este trimisă în judecată în 2016, pentru luare de mită, spălare de bani şi folosirea autorităţii pentru obţinerea de foloase necuvenite. Ea este acuzată că în campania electorală din 2012 a determinat mai mulţi oameni de afaceri care aveau contracte cu Primăria Craiova să facă sponsorizări de care s-ar fi folosit pentru a acoperi costuri din campania electorală a PSD. Dosarul a fost retrimis la DNA de Tribunalul Bucureşti, constatându-se mai multe nereguli în întocmirea lui şi fiind anulate anumite probe şi declaraţii strânse ilegal.

Orădeanul Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, a mai ocupat funcţii de secretar de stat şi de director în Ministerul Sănătăţii în perioada 2010-2012 şi este decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea. În perioada 2009-2010 a fost managerul Spitalului Judeţean Oradea.

Aşa cum BIHOREANUL a scris, în luna octombrie, Bodog a rămas fără dreptul de a conduce doctorate, după ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitate a propus această măsură Ministerului Educaţiei. La sesizarea BIHOREANULUI, CNATDCU a constatat că Florian Bodog nu a îndeplinit unul dintre criteriile obligatorii pentru a obţine abilitarea, şi anume nu a semnat ca autor principal minim şase articole ISI, ci doar două. Printr-o acţiune deschisă la Curtea de Apel Oradea, Florian Bodog a cerut suspendarea ordinului ministrului Mircea Dumitru, având un prim termen stabilit pentru data de 23 ianuarie. Pe de altă parte, nici în privinţa doctoratului lui Bodog lucrurile nu sunt tocmai clare. Aşa cum se BIHOREANUL a scris, teza de doctorat susţinută de Florian Bodog la Universitatea din Oradea în anul 2001 nu se găseşte aici. Suspectat că a plagiat în lucrarea de căpătâi a carierei sale, Bodog a respins solicitarea BIHOREANULUI de a-şi supune teza unui test public de autenticitate.

Și Nicolae Florin Jianu, ministrul pentru IMM, Mediul de afaceri şi Anteprenoriat, a fost implicat tangenţial într-un dosar penal, mai scrie Mediafax. În scandal apare o firmă la care Jianu a fost acţionar până înainte să fie numit în Guvernul Ponta, ca ministru pe acelaşi portofoliu pe care îl primeşte şi acum, a fost anchetată pentru spălare de bani şi evaziune fiscală. Fosta sa firmă, Advice Group Media, a fost cercetată în dosarul de evaziune fiscală al grupării de firme din jurul lui Marcel Păvăleanu, din Prahova, din care a plecat apoi dosarul de corupţie al lui Mircea Cosma şi al fiului său, arată sursa citată. În 2016, poliţiştii şi procurorii prahoveni au dispus clasarea dosarului în cazul fostei firme a lui Jianu şi a partenerului său de afaceri, Iulian Cazacu, conform Rise Project.

Alegeri și bani

Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe, a mai ocupat acest post, el fiind şi şeful SIE. Controversa în jurul său a apărut în 2014, când a preluat portofoliul Externelor în plin scandal al votului din diaspora, la alegerile prezidenţiale, când românii din străinătate nu au putut vota cu toţii, la secţiile de vot formându-se cozi imense. Atunci, Meleşcanu a arătat că va rezolva problemele în turul al doilea de scrutin, însă numărul secţiilor de votare nu a fost suplimentat, deşi Autoritatea Electorală Permanentă arăta că acest lucru era posibil legal. Într-o intervenţie televizată, Meleşcanu le recomanda românilor din diaspora să nu se mai înghesuie la aceleaşi secţii de votare din străinătate. Soluţia sa pentru românii din Paris era să meargă la Nancy să voteze, oraşul aflându-se la aproape 400 de kilometri distanţă. Mai mult, le dădea şi indicaţii turistice: "mai ales că (Nancy) este un oraş superb, leagănul art nouveau care s-a creat în Franţa şi care este binecunoscut şi în România".

Ulterior, această împrejurare privind votul din diaspora a devenit obiectul unui dosar penal la DNA, care însă până în prezent, la doi ani distanţă, nu a înregistrat progrese semnificative, parlamentarii protejându-l cu imunitatea pe fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, pe care procurorii DNA au solicitat să îl ancheteze pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Corlăţean a fost ales din nou senator şi la aceste alegeri. Meleşcanu nu are deocamdată nicio calitate în acest dosar penal.

Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a fost şi ea implicată într-un scandal, apărând în 2009 într-o filmare în care îi dădea un teanc de 5.000 de euro preşedintelui PSD de atunci, Mircea Geoană, în biroul său din Kiseleff. Ulterior, Birchall a recunoscut că ea era protagonista filmării, însă a susţinut că era vorba despre o donaţie pentru partid, care ar fi fost înregistrată ca atare legal şi publicată în Monitorul Oficial.

Au uitat de "Colectiv"

Aceștia nu sunt, însă, singurii cu hibe. Jurnalistul Cătălin Tolontan a dezvăluit pe pagina sa de Facebook că primul om demis de premierul de la acea vreme Victor Ponta după incendiul din clubul bucureştean Colectiv, Marius Dunca, a fost propus, culmea ironiei, ministru al Tineretului şi Sportului. În octombrie 2015, când s-a petrecut tragedia în care au murit 64 de tineri şi alte câteva zeci au fost grav răniţi, Dunca era şeful Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, iar inspectorii din subordinea sa fuseseră în control la Clubul Colectiv cu 24 de ore înainte de incendiul devastator.

"Noi nu am verificat nimic pentru că nu am putut face un control. A fost o sesizare venită din partea unei doamne, care a sesizat o neconcordanţă între preţuri. S-a deplasat o echipă de la Comisariatul principal Bucureşti la fata locului, dar acolo nu am găsit niciun reprezentant legal. Cu siguranţă a intrat în club. Am găsit o persoană şi am lăsat o invitaţie, nefiind niciun reprezentant legal, neexistând registrul unic de control... ", a rememorat Tolontan explicaţia dată de Dunca la Realitatea TV. 

"Dunca, 36 de ani, nu a avut legaturi cu sportul de-a lungul anilor. El a condus o firma de curatenie din Brasov si a fost presedintele Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor. Dunca a fost secretar general Centrului International Antidrog si pentru Drepturile Omului. Din iulie 2016 este presedinte al PSD Brasov", a mai notat jurnalistul.

„Competențe” de groază

HotNews.ro a identificat şi altfel de hibe. Toma-Florin Petcu, deputat ALDE în vârstă de 38 de ani, ministrul propus al Energiei, a publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor un CV plin cu greşeli. Culmea este că, desi ministerul energiei este unul cu specific economic, Petcu a notat că poate conduce orice "compartiment din cadrul unei compani (sic!) cu excepţia celui economic".

"Dar dacă nu poate conduce un departament economic în cadrul unei companii, așa cum recunoaște, cum va reuși să coordoneze un minister economic important?", se întreabă, pe bună dreptate, sursa citată. În același act, Petcu mai scrie că are "Pregătire militară şi de autoapărare, dobţndite ăn cadru Şcoli Superioare a Jandarmeriei Române de la unitate Roşu". Potrivit CV-ului, a deţinut mai multe funcţii în administraţia publică, ultima dată fiind preşedinte la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (decembrie 2015 - mai 2016).

Tot HotNews.ro dă detalii şi despre Pavel Năstase, 65 de ani, propus de PSD în funcţia de ministru al Educaţiei. Năstase este preşedintele Senatului Academiei de Studii Economice (ASE) din Capitală, fost rector al institutiei. El este un apropiat al lui Viorel Hrebenciuc şi al PSD şi unul dintre cei mai bine plătiţi oameni din tot sistemul românesc de învăţământ: are trei imobile, două terenuri şi depozite de peste 1,5 milioane de lei, 135.000 de euro şi 35.000 de dolari.

Şi la ministerul Transporturilor a fost numit un candidat "cu cântec". Razvan Alexandru Cuc (33 de ani), deputat PSD şi director general al Zonei Libere Giurgiu, a fost secretar de stat la Transporturi, numit în octombrie 2015 de către Victor Ponta şi dat afară în mai 2016 de premierul Dacian Cioloş, după ce ar fi participat la un miting electoral PSD în Giurgiu.

Şi ministrul propus la economie a fost implicat în mai multe scandaluri. Alexandru Petrescu este, începând din iunie 2014, directorul general al Poştei Române din iunie 2014. În toamna, DNA a deschis un dosar penal la instituția condusă de Petrescu, în urma unor sesizări de la Ministerul Comunicaţiilor. De asemenea, la sfârşitul lui 2015, compania a fost sancţionată de Consiliul Concurentei cu 7,4 milioane de euro. Petrescu este şi vicepreşedinte PSD Diaspora.

Citiți și Liviu Dragnea a anunțat componența noului Guvern: Florian Bodog, ministru al Sănătăţii